Nicolae Corlăteanu, lingvistul nr. 1

277-corlateanuCirca 5 mii de specialişti au trecut prin şcoala universitară a lui Nicolae Corlăteanu. Poate ar mai fi trăit, deoarece a dus un mod de viaţă sănătos; a cunoscut bucuria împlinirilor, recunoştinţa discipolilor şi gloria, dar îl apăsa povara anilor, şi a singurătăţii: în 2002, a petrecut-o în ultimul drum pe fiica sa, Ludmila, profesoară de chimie la USM, iar peste câteva luni, înfrântă de durere, a urmat calea neîntoarcerii soţia, Ana. Îşi găsea alinare doar în muncă.

Despre aceste şi multe alte aspecte ale vieţii şi activităţii academicianului Nicolae Corlăteanu au vorbit în cadrul Simpozionului Internaţional consacrat memoriei acad. Nicolae Corlăteanu discipolii săi, cercetători din R. Moldova şi din România (Bucureşti, Craiova, Târgul Mureş), organizat la 13 mai de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Acad. Haralambie Corbu, fost student, a prezentat primul raport, intitulat “Acad. Nicolae Corlăteanu – omul de cultură”. Pe lângă alte probleme abordate, istoricul şi criticul literar a reflectat contextul istoric şi social-politic în care s-a format savantul lingvist: “S-a născut la 14/27 mai 1915, când Basarabia se mai afla încă în supuşenia Imperiului Ţarist; tinereţea, studiile şi devenirea intelectuală s-au produs în condiţiile României interbelice; din 1940 destinul a decis ca tânărul absolvent al Universităţii din Cernăuţi să devină cetăţean al altui stat – URSS – şi în aceste condiţii complicate şi inadecvate să-şi desfăşoare activitatea de muncă, trecând prin cultul personalităţii, dezgheţul hruşciovist, “încremenirea” brejnevistă şi restructurarea gorbaciovistă, pentru ca – în 1991 – să fie martor şi participant al constituirii statului liber şi independent R. Moldova”.

Un alt discipol al savantului, dr. hab. Anatol Eremia, în discursul său “Acad. Nicolae Corlăteanu şi moştenirea sa lingvistică”, precizează că practic nu e domeniu sau direcţie de cercetare în lingvistică, care să fi rămas în afara preocupărilor omagiatului. Diapazonul tematicii abordate este deosebit de cuprinzător: istoria limbii şi gramatica istorică, lexicologia şi lexicografia, fonetica şi fonologia, morfologia şi sintaxa, romanistica şi limbile neoromanice, derivatologia, sociolingvistica, cultivarea limbii, istoria filologiei etc.

Dr. Maria Cosniceanu, şi ea discipolă a savantului, în comunicarea “Acad. Nicolae Corlăteanu în aprecierea contemporanilor săi” îl citează în acest sens pe Anatol Ciobanu cu referire la monografia omagiatului despre latina populară: “Munca titanică depusă de autor la colectarea, conceperea, ordonarea şi expunerea materiei cercetate, erudiţia demnă de toată lauda, meticulozitatea, pedantismul german i-au permis să lase posterităţii o lucrare unică în felul său în ţările din fosta URSS şi în zona de est a Europei, fapt menţionat în numeroasele recenzii publicate în Rusia, Ucraina, Polonia, Germania”.

Un alt raport semnificativ, prezentat la acest eveniment ştiinţific, a fost “Acad. Nicolae Corlăteanu – fondator al lingvisticii româneşti din R. Moldova şi ilustru pedagog”, avându-l drept autor pe Anatol Ciobanu. Aceste materiale merită a fi publicate separat, dat fiind că autorii le-au pregătit cu toată dragostea şi responsabilitatea în calitate de discipoli ai lingvistului nr.1 de la noi.

Din partea oamenilor de artă la Simpozion a luat cuvântul maestrul Ion Ungureanu, Doctor Honoris Causa al AŞM, referindu-se la unica întâlnire, dar memorabilă, pe care a avut-o cu distinsul lingvist la sfârşitul anilor `90, în incinta redacţiei “Limba Română”. Atunci au făcut schimb de experienţă despre felul în care au putut, în condiţiile autoritarismului, să spună adevărul.

Cu referire la adevărul ştiinţific, alte paranteze au fost deschise de dr. hab. Anatol Eremia: “Nicolae Corlăteanu a venit pe lume să caute şi să întroneze dreptatea, adevărul ştiinţific şi istoric despre limba română, despre neamul nostru, şi dacă le-a găsit, le-a împărtăşit semenilor săi, le-a dăruit generaţiilor de filologi prin lumina cărţii. Şi aceasta, cu certitudine, i-a reuşit cu prisosinţă”.

În cadrul Simpozionului internaţional au avut loc două lansări de carte: Nicolae Corlăteanu. Latina vulgară (în colaborare cu Lidia Colesnic) şi Nicolae Corlăteanu. Testament, prezentate de cercetătoarele Angela Saviţchi şi dr. Ana Bantoş.

Tatiana Rotaru



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *