Meşteriţa Parascovia Secrieru: „Croşetarea este instrumentul perfect prin care poate fi redat sufletul unei femei şi puritatea acesteia”

Pomul Vieţii, steaua astrală, ramura de brad, strugurele, trandafirul, garoafa şi diverse figuri geometrice arhaice – toate aceste semne au rămas vii datorită oamenilor care le aplică în lucrările lor şi le transmit mai departe prin meşteşug.

Parascovia Secrieru, de-a lungul anilor, a cultivat pasiunea sa pentru firul de aţă croşetat cu multă atenţie. Meşteriţa a fost atrasă de misterul semnelor sacre din fragedă copilărie, atunci când mama o învăţa elementele şi tehnicile principale de croşetare. „La şcoală, pe timpul meu, lucrul de mână nici nu se practica. La lecţiile de educaţie tehnologică învăţam cum să conducem tractorul”, povesteşte femeia.

533-crosterare2„Fiecare simbol este ca o carte, pe care, dacă nu o citeşti, nu ai cum să o relatezi”

Parascovia Secrieru este născută la Bujor, raionul Hânceşti, la 30 august 1939, într-o familie numeroasă. A absolvit Institutul Pedagogic de Stat „Aleco Russo” din Bălţi, specialitatea pedagogie în învăţământ primar. Apoi, a urmat studiile postuniversitare la facultatea de ziaristică a Institutului Poligrafic din oraşul Moscova, iar mai târziu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti.

Ea a activat în domeniul pedagogic, fiind învăţătoare la şcoala medie rusă din Taraclia, în calitate de corector şi redactor-coordonator la editurile „Cartea Moldovenească” şi „Lumina”. În anii 1990-2008, şi-a desfăşurat activitatea la Institutul de Ştiinţe Pedagogice şi Psihologice, iar din 1998 – la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

În tot acest timp, ea a rămas fidelă croşetei şi a învăţat diferite tehnici ale croşetatului. În opinia meşteriţei, arta croşetării exprimă cel mai fidel frumuseţea sufletului femeiesc. „Croşetarea este instrumentul perfect prin care poate fi redat sufletul unei femei şi puritatea acesteia”, mărturiseşte femeia. De acest fapt s-a convins nu doar ţinând o viaţă croşeta în mână, ci şi studiind de-a lungul anilor semnificaţiile tuturor simbolurilor. „Fiecare simbol este ca o carte, pe care, dacă nu o citeşti, nu ai cum să o relatezi”, explică Parascovia Secrieru.

„Fiecare muzeu din ţară are cel puţin trei prosoape de ale mele”

De altfel, meşteriţa a scris mai multe cărţi, în care a descris tehnicile croşetatului în cele mai mici detalii. „Am scris texte pentru cei mici, dar şi pentru cei mari, pentru că nu am vrut să se piardă tradiţiile şi frumuseţea culturii noastre”, spune Parascovia Secrieru.

Meşteriţa caută mereu să înveţe tehnici noi de croşetare. „În fiecare zi învăţ ceva nou. Nu este sat, oraş sau ţară pe care să o vizitez şi să nu găsesc ceva frumos şi unic acolo, ceva ce, neapărat, folosesc şi în broderiile pe care le fac”, povesteşte femeia cu părul încărunţit, privirea caldă şi vocea melodioasă. „De mică simţeam că arta îmi este implantată în suflet, datorită mamei care, pe parcursul întregii sale vieţi, a creat adevărate opere de artă, care rămân valoroase şi după zeci de ani”, adaugă ea.

În urmă cu nişte ani, a fost impresionată de istoria horei, pe care a descoperit-o în operele lui Cantemir. „Am făcut vreo 10 feţe de masă cu motivul horei”, zâmbeşte meşteriţa.

Parascovia Secrieru recunoaşte că nu mai ţine minte numărul prosoapelor croşetate de ea de-a lungul vieţii. „Pe unele le-am vândut, pe altele le-am dăruit… Fiecare muzeu din Moldova are cel puţin vreo trei prosoape de ale mele”, spune femeia.

De asemenea, lucrările autoarei au fost prezente în cadrul mai multor expoziţii personale în oraşele Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Moscova, Brunssum (Olanda), organizate de Ministerul Culturii, Centrul Naţional de Creaţie Populară şi Uniunea Meşterilor Populari. Parascovia Secrieru a participat, alături de alţi meşteri populari din R. Moldova, la diverse acţiuni cultural-artistice organizate atât în ţară, cât şi peste hotare: Rusia, Ucraina, Belarus, România, Bulgaria, Franţa, Canada, Marok, Italia, Olanda etc., unde a fost menţionată cu premii şi diplome de merit.

În 2014, Ministerul Culturii şi Uniunea Meşterilor Populari din Moldova i-a oferit Diploma de Merit în cadrul Concursului Naţional „Cel mai bun meşteşugar al genului”, compartimentul Croşetă. Meşteriţa este membră a Academiei Europene de Artă.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *