Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Isaia Cârmu - Renascentistul contemporan…

Isaia Cârmu – Renascentistul contemporan cu noi

El este cunoscut pentru talentul său de a transpune textul într-o grafică perfectă, care te face să-ţi opreşti privirea, să meditezi şi să contempli, minute în şir, personajele care parcă au prins viaţă pe foaie. Toate acestea reuşea să le facă marele pictor şi grafician moldovean Isaia Cârmu.

La 5 mai curent, însă, cu 10 zile înainte de a împlini 75 de ani, Isaia Cârmu s-a stins din viaţă, din cauza unei boli incurabile. „Am simţit cum s-a rupt o parte din mine atunci când inima lui s-a oprit. O parte din mine care va sângera atâta timp cât voi fi departe de el. Nu am cum să nu simt durerea pierderii celui mai drag şi apropiat om…”, susţine Raisa Cârmu, soţia regretatului artist.

„In memoriam Isaia Cârmu”

La Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” din Chişinău este prezentată expoziţia de grafică „In memoriam Isaia Cârmu”. Expoziţia conţine peste 60 de lucrări din colecţia familiei regretatului artist plastic. „Multe dintre aceste ilustraţii grafice nu îi sunt cunoscute publicului larg”, explică criticul de artă Tudor Braga. Potrivit lui, Isaia Cârmu este un fenomen rarisim în istoria culturii naţionale, care a contribuit substanţial, deopotrivă, atât la sporirea considerabilă a patrimoniului artistic naţional, cât şi la includerea acestuia în circuitul mondial.

Pe parcursul vieţii sale, Isaia Cârmu a ilustrat peste 500 de titluri de carte, dintre care 240 din colecţia „Biblioteca şcolarului” a Editurii „Litera”. A obţinut distincţii la concursuri internaţionale în Bulgaria, Canada, Cehia, Germania, Italia, Japonia, Polonia, România, Statele Unite ale Americii, Tunisia, în fosta URSS şi alte ţări. De asemenea, a ilustrat poveştile populare „Făt-Frumos şi soarele” şi „Ulciorul cu galbeni”, comandate în 1982 de o editură din Japonia.

Dumitru Bolboceanu, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici, susţine că expoziţia „In memoriam Isaia Cârmu” este una deosebită şi prin faptul că prezintă lucrările originale, create cu multă străduinţă de marele grafician.

528-insula-isaiaAmintim că Isaia Cârmu s-a născut la 15 mai 1940 în Pârjota, Râşcani. Între anii 1957 şi 1965 îşi face studiile la Colegiul Republican de Arte Plastice „A. Plămădeală” din Chişinău. Ulterior urmează cursurile Institutului Poligrafic din Moscova (1965-1971).

El a fost distins cu Ordinul „Gloria Muncii”, medalia „Mihai Eminescu”, cu titlul de Maestru al Artei şi cu Premiul Naţional al R. Moldova.

Expoziţia va putea fi vizitată până la 2 august curent.

„E nevoie să trăieşti şi să simţi ca să reuşeşti ceva”

Cunoscut şi apreciat pentru talentul şi modestia sa, Isaia Cârmu va rămâne mereu în amintirea colegilor şi celor care i-au descoperit ilustraţiile în cărţile marilor scriitori basarabeni. „Isaia Cârmu este ultimul mohican al graficii de carte din R. Moldova. El era un geniu în designul cărţii. A fost un virtuoz ilustrator, un extraordinar gravor, pictor şi un patriot al neamului”, a remarcat artistul plastic Alexei Colâbneac.

„Reuşea să prezinte profilul distinct al Chişinăului şi al întregii R. Moldova. Pe retina lui erau întipărite chipurile acestor plaiuri, pe care le transpunea, cu atâta dragoste, în ilustraţiile lui. El era artistul plastic care nu copia pe nimeni. El făcea pictură, reflectând şi arătând ceea ce a fost creat de Natură. Isaia a ştiut cel mai bine cum să prezinte prin grafica sa această lume bântuită de multe pasiuni şi chipuri. Grafica făcută de el este plină de viaţă, are o forfotă în ea. În spatele ei se zbate o lume întreagă. Uitându-te la imaginile create de Isaia Cârmu, îţi dai seama că el era, de fapt, renascentistul care a trăit în perioada noastră”, vorbeşte Ion Ungureanu, ex-ministrul Culturii, despre prietenul său, cu care discuta, adesea, ore în şir.

Raisa Cârmu îşi aminteşte cum stătea cuminte lângă soţul ei atunci când acesta citea, nopţi la rând, cărţile pe care urma să le ilustreze. „Îmi spunea că trebuie să cunoască mai bine textul, să se contopească, într-un fel, cu autorul, ca să înţeleagă cum îşi percepea acesta personajele. Era de părere că nu poţi descrie prin imagini ceea ce nu simţi, e nevoie să trăieşti şi să simţi ca să reuşeşti ceva”, ne povesteşte soţia regretatului grafician.

„Dacă primea comanda să ilustreze ceva, a doua zi venea cu ilustraţia gata. Nu se lăsa aşteptat, nopţi la rând lucra, dacă era cazul, şi respira odată cu personajele pe care le crea”, adaugă Tudor Braga.

Copiii regretatului pictor vor ridica un monument la mormântul tatălui lor şi urmează să trimită o solicitare la Primărie, ca o stradă din capitală să poarte numele lui Isaia Cârmu.