În căutarea „muntelui de aur”
„Natura ne oferă locuri frumoase. Ea nu ne cere bani, nu vine cu condiţii şi nici cu obiecţii. Ea nu are aspiraţii şi nici interese meschine. Singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să fim oameni şi să respectăm aceste daruri”, este de părere Nicolae Grosu din satul Talmaza, raionul Ştefan-Vodă.
În regiunea de sud-est a R. Moldova, pe o suprafaţă de 60 de mii de hectare, se întinde aria naturală „Nistrul Inferior” – un loc unde natura a adunat cele mai deosebite specii de plante şi animale, pe care însă le-am putea pierde.
„Fără interese personale, fără frică”
Nicolae Grosu s-a născut, a crescut şi activează în satul Talmaza. „Eram trei fraţi. Doi au plecat din sat şi tata m-a rugat să rămân măcar eu. L-am ascultat şi nu am plecat nicăieri. Toată viaţa am stat în acest sat şi de aceea simt o legătură cu totul şi cu totul specială pentru aceste locuri şi oamenii de aici”, povesteşte bărbatul, care, după ce şi-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Chişinău, a revenit în sat. „Începând cu anul 1964 am lucrat ca economist. Apoi am devenit preşedinte de gospodărie, secretar al organizaţiei de partid şi, începând cu anul 1990, timp de 13 ani, am fost primarul satului… În viaţă am întâlnit tot felul de oameni şi în toţi aceşti ani am învăţat că, doar dacă suntem uniţi, vom reuşi să facem lucruri cu adevărat frumoase şi necesare comunităţii. Trebuie să treci peste interesele personale şi să acţionezi”, subliniază Nicolae Grosu, deputat în primul Parlament al R. Moldova şi unul din semnatarii Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova de la 27 august 1991.
„Nu am regretat nicio clipă că am rămas aici, unde am fost mereu înconjurat de oamenii cu care am copilărit, am trecut prin greutăţi şi momente de fericire”, adaugă bărbatul, pe chipul căruia timpul şi-a lăsat urmele.
„Satele au nevoie de dezvoltare”
Nicolae Grosu este şi fondatorul Asociaţiei Obşteşti „Renaşterea”, prin care şi-a propus să renască satul şi viaţa de acolo. „În toţi cei 13 ani cât am fost primar, m-am confruntat cu problema lipsei fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii din sat. Atunci mi-a venit ideea fondării acestei asociaţii, prin care să aplic la mai multe granturi europene. Nimeni nu va veni să-ţi repare strada sau gardul. Trebuie să-ţi sufleci mânecile, să scrii proiecte şi să munceşti mult ca să obţii finanţări… Cel mai mult mă doare când văd că tinerii pleacă din sat. Însă, în zadar îi rogi să rămână dacă nu le oferi un loc de muncă, o infrastructură dezvoltată şi acces la servicii medicale de calitate. Satele au nevoie de dezvoltare pentru a putea supravieţui”, consideră bărbatul, care a contribuit la dezvoltarea economică, socială şi culturală a satului Talmaza.
De asemenea, Nicolae Grosu a fost unul dintre cei care a luptat activ pentru păstrarea biodiversităţii din Valea Nistrului de Jos. „Mai mulţi străini care ne-au vizitat localitatea au rămas plăcut surprinşi de locurile pitoreşti şi biodiversitatea din această zonă. Ne-au spus: Trăiţi pe un munte de aur, dar nu ştiţi să-l valorificaţi şi nici nu vă gândiţi cum puteţi să-l păstraţi”, îşi aminteşte Nicolae Grosu. „Şi ei au absolută dreptate”, constată cu tristeţe acesta. Începând cu anul 1995, Grosu, împreună cu Asociaţia ecologică „Biotica”, au început să vorbească despre distrugerea naturii din regiune. „Oamenii voiau să sece zonele umede şi să le transforme în terenuri arabile. Se făceau defrişări ilicite, uscarea bălţilor, se vâna excesiv etc. Aveam impresia că luptăm cu morile de vânt. Nimeni nu voia să ne asculte. În anul 2000, Asociaţia „Biotica” a elaborat un proiect care presupunea crearea unui parc naţional în această zonă, pe o suprafaţă de 60 de mii de hectare. Ne-am adresat la toate autorităţile competente, am trimis proiectul şi Guvernului, însă de fiecare dată acesta era respins de Parlament. Ambiţiile personale ale diferitor categorii de oameni au oprit totul. Lupta pentru buzunar, lupta pentru post dezbină societatea şi distruge natura, locurile curate care au mai rămas în Moldova”, spune fostul deputat.
„Vreau ca vocea noastră să fie auzită şi Valea Nistrului de Jos să se transforme într-un ecosistem viabil, care va readuce echilibrul ecologic într-o regiune cu un patrimoniu natural deosebit”, conchide Nicolae Grosu.
După puţin timp, la 30 august, cabinetul de miniştri a aprobat Planul de gestionare a districtului bazinului hidrografic Nistru pentru perioada 2017-2022. Documentul vine să asigure protecţia şi utilizarea durabilă a resurselor de apă în bazinul râului Nistru, precum şi crearea Parcului Naţional „Nistrul de Jos”.
Sursa foto: moldnova.eu, Ziarul de Gardă
