Gheorghe Borş, voluntarul din Nisporeni

De Ziua Internaţională a Tineretului, Gheorghe Borş, proaspăt student, îşi pregătea bagajele pentru a participa la forumul naţional “Participarea tinerilor”. Genericul din 2012 al acestei zile — “Construind o lume mai bună: parteneriatul cu tinerii”, lui Gheorghe nu-i este deloc străin. Deşi are puţin peste majorat, de vreo 6 ani face voluntariat şi activităţi de la egal la egal, fiind nu doar pentru satul său de baştină, Mileşti, din Nisporeni, un exemplu că tinerii sunt activi, se implică şi pot face schimbări.

Când a început a face voluntariat, Gheorghe îşi aminteşte că nici măcar coordonatoarea din cadrul Centrului de informare din sat, care a mobilizat mai mulţi tineri, nu prea ştia ce înseamnă aceasta. La început, s-au gândit ce ar trebui de făcut prin sat, lucruri de care nimeni nu se apucă, activităţi ecologice, curăţenie, suport bătrânilor. Ulterior, în paralel, au început a edita şi un ziar comunitar, pe care îl difuzau şi prin alte sate din raion.

La o tabără de vară, Gheorghe s-a întâlnit cu un tânăr care era educator de la egal la egal. I s-a părut interesant ceea ce-i povestea colegul, că face parte dintr-o reţea de educatori tineri, care sunt bine pregătiţi şi motivaţi să desfăşoare activităţi educaţionale neformale sau organizate cu egalii lor – persoane de aceeaşi vârstă, cu aceeaşi pregătire şi cu interese similare, care au scopul de a-i dezvolta semenilor cunoştinţe, atitudini, deprinderi utile de viaţă şi a le convinge să îşi protejeze propria sănătate cu toată responsabilitatea. Gheorghe a decis că şi el vrea să facă asta.

În mai puţin de doi ani, tânărul voluntar a reuşit să formeze, să instruiască şi să coordoneze o echipă de educatori de la egal la egal în comunitatea sa, dar şi în satul vecin. A organizat şi a desfăşurat zeci de lecţii cu semenii săi în şcolile din raionul Nisporeni şi a discutat cu sute de tineri subiecte considerate chiar şi de părinţi şi profesori sensibile, despre sănătate şi prevenirea infecţiilor sexual transmisibile, HIV/SIDA, metode de protecţie şi multe altele.

“Prima lecţie am făcut-o la noi în liceu. Îmi tremura nu doar marcherul pe care-l ţineam în mână, dar şi hainele, pentru că vedeam că elevii sunt de-o seamă cu mine, iar eu trebuia să le prezint teme despre care poate nu discutau cu nimeni şi eu trebuiau să stau în faţa lor şi să le vorbesc, iar câteodată, ca tinerii, unul mai râde, altul face glume. Probabil, să nu-mi fi plăcut, după această primă oră, nu cred că mai continuam”, îşi aminteşte Gheorghe.

“Gheorghe este unul dintre puţinii tineri care ştiu să adeverească explicaţia termenului de insistenţă – fiind insistent, competent, ştiind să muncească pentru a-şi atinge obiectivele. Când l-am cunoscut, era un băiat timid. Atunci mi-a spus: “Mi-a plăcut ce faceţi voi (adică Y-PEER) şi vreau să creez o nouă echipă de Y-PEER la mine în şcoala”. N-am crezut că el va reuşi să creeze şi să coordoneze nu doar o echipă, ci două, să desfăşoare activităţi la nivel raional şi să devină Liderul Regional Y-PEER al anului 2011, fiind membru doar din decembrie 2010. El demonstrează că parteneriatul cu tineri se poate realiza nu doar atunci când instituţiile de stat şi nonguvernamentale vor fi deschise, dar atunci când şi tinerii vor dedica mai mult timp, mai multă înţelegere şi entuziasm pentru a deveni parteneri cheie într-o lume mai bună”, este convinsă Anna Susarenco, coordonatoarea reţelei de tineri educatori de la egal la egal, Y-PEER Moldova, program iniţiat în 2004, de către Fondul ONU pentru Populaţie (UNFPA).

Gheorghe este conştient că şi el contribuie la îmbunătăţirea societăţii în care trăieşte şi nu se sfieşte să recunoască că este mândru de asta, cum este mândru de faptul că mulţi tineri, după ce au văzut exemplul lui, au decis să devină voluntari sau educatori de la egal la egal. Din toamnă, va fi student. Vrea să devină asistent social. Activităţile de voluntariat, lucrul cu bătrânii, copiii bolnavi, familiile nevoiaşe din sat l-au făcut să decidă că asta poate şi-i place să facă. Gheorghe admite că mai mulţi tineri sunt pasivi, dar că “ei pot şi trebuie să fie motivaţi să se implice, să li se ofere speranţe, să fie create prin sate centre de informare, reţele de voluntari, şi atunci tinerii vor apuca pe alt drum, aşa cum am făcut şi eu”, susţine Gheoghe.

Tatiana EŢCO

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Vladimir Rotaru

    este incintator si o dovada ca se poate de depasit rezistenta societatii la schimbari:)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *