Gara Feroviară: Un vagon cu fragmente umane
Artistul plastic Iurie Platon a fost desemnat câştigătorul concursului pentru elaborarea compoziţiei sculpturale „În memoria victimelor regimului stalinist”. Proiectul monumentului în memoria basarabenilor deportaţi în Siberia dezvăluie o lucrare alegorică, ce reprezintă un tren care devine al durerii, al suferinţei şi al morţii. Un capăt al vagonului are imaginea integrală a oamenilor, iar până la sfârşit, aceştia devin componente ale trenului, mecanisme, bucăţi de metal, roţi, uşi, geamuri, se spune într-un comunicat de presă al Primăriei Chişinău.
Monumentul va avea circa trei metri înălţime şi 12 metri lungime şi va fi instalat în Scuarul Gării Feroviare din Chişinău.
A acceptat lucrarea nu ca pe o comandă
Autorul lucrării susţine că a acceptat lucrarea nu ca pe o comandă, fiind conştient că trebuie să încerce să-şi expună părerea, iar faptul că el a câştigat acest concurs este mai mult decât o simplă coincidenţă. «În ultimii 7 ani, sunt obsedat de filmele documentare, istorice. Fiindcă mă aflu foarte mult timp în Europa, am vizionat multe filme despre nazism şi lagărele de concentrare, despre revoluţia din octombrie, deportările staliniste, despre Gulag. Când a fost anunţat concursul, eram foarte documentat la această temă şi s-a întâmplat astfel încât parcă îl aşteptam», spune artistul.
Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, a menţionat că sculptura denotă aspectul masiv al nimicirii, al mutilării oamenilor care, după o viaţă normală, au ajuns să fie distruşi, s-au contopit cu metalul, cu piesele trenului ce-i duce în Siberia.
„Fenomenul deportărilor e îngrozitor, de ordinea holocaustului, genocidului”, a spus academicianul Mihai Cimpoi, care a făcut parte din comisia de jurizare a proiectelor propuse pentru concurs. El a sugerat ca, pentru a da o dimensiune acestei tragedii, să fie înscrisă pe ziduri lista familiilor deportate în anii 1941—1949.
Lucrarea dă senzaţia de intrare în hău
Istoricul Ion Negrei, vicepremier al R. Moldova, a sugerat ideea instalării unor panouri electronice cu listele celor deportaţi, deja întocmite în acest format. El a menţionat că lucrarea aleasă dă senzaţia de intrare în hău, iar ideea de a alege un tren, o cale ferată, un drum lung, este una argumentată. „Acest drum nu avea sfârşit şi s-a încheiat în mod tragic, el a nimicit sute de mii de gospodari”, a specificat Negrei.
Viceprimarul Nistor Grozavu a precizat că în zidul sculpturii sunt prevăzute nişe, loc pentru lumânări, aprinse în memoria deportaţilor. Iar Gheorghe Palade, preşedintele Asociaţiei Istoricilor, a propus înscrierea pe postament a unei fraze, mărturia unei familii, de exemplu, dar care să exprime groaza întregii tragedii.
«Nu regret, trenul a pornit»
Volumul de lucru la acest monument este unul astronomic, iar lucrarea va fi unică în Moldova, după munca şi timpul necesitat, susţine Iurie Platon. «Primăria dorea ca lucrarea să fie inaugurată până la 6 iulie curent, dar e ireal. Mai sunt lucruri de concretizat. În cel mai bun caz, până la această dată, poate fi gata modelul de lucru, de dimensiuni unu la unu, din ghips, după care, turnarea monumentului, un proces aparte. Apoi, pregătirea soclului, deloc uşoară», este convins autorul.
Plasticianul are emoţii, deoarece, în R. Moldova, este aproape imposibil de turnat în bronz o lucrare de asemenea dimensiuni, dar şi pentru că aici nu există o cantitate atât de mare de metale neferoase. El spune că va trebui de apelat la industrii din afară, este vorba de turnătorii din Belarus sau China.
Iurie Platon nu ştie nici aproximativ ce onorariu va primi pentru realizarea acestul monument, dar este convins că bogat nu va deveni. Artistul recunoaşte că, în prima zi, după ce a aflat rezultatele, a avut o stare de nervozitate, insomnie şi chiar s-a întrebat de ce i-a trebuit să se implice. Acum, însă, gata, nu mai e loc de regrete. Trenul a pornit, spune zâmbind Iurie Platon.
T.E.
