Eveniment editorial cu doi colegi de bancă şi trei cărţi

Viaţa nu i-a mai întâlnit de pe când erau copii de şcoală şi chiar colegi de bancă în frumoasa lume a satului Câşliţa-Prut din Lunca Prutului. Astăzi sunt trecuţi de 82 de ani, unul «furat» satului de Chişinău – scriitorul Gheorghe Marin, şi altul – de Bucureşti – inginerul şi scriitorul Stelian Necula, evadat din Basarabia după invazia sovietică din ’40.

Ironia sorţii face ca şansa reîntâlnirii lor să nu se întâmple nici cu ocazia lansărilor de carte organizate, acum câteva zile, la Biblioteca municipală «B.P. Hasdeu» din Chişinău, care i-a avut pe ambii protagonişti. Prutul, acest «hotar cu chip roşu şi suflet negru», după cum remarcă Stelian Necula în unul dintre romanele sale autobiografice, s-a opus, nu l-a primit, i-a dat refuz din cauza unor banale incoerenţe cu actele de identitate. Grea osândă. Blestem adevărat. Să mergi o noapte cu trenul de la Bucureşti, să ajungi să simţi adierea apelor Prutului, să fii cu inima şi cu gândul trecut peste Prut şi, în câteva secunde, să afli că reîntâlnirea cu propria-ţi copilărie se amână…

Evenimentul de la «B.P. Hasdeu», care a fost, prin definiţie, o premieră – trei lucrări de proză documentară: un volum de eseistică, semnat de Gheorghe Marin («Rotonda falnicilor tei»), şi două romane autobiografice de Stelian Necula («Evadat din Basarabia cotropită» şi «Renaşterea») — a fost unul mai mult decât literar, cu multă animaţie, cu multă lume venită şi provenită din Sud, cu cântec patriotic şi de tradiţie. Interesul pentru eveniment l-a repetat, poate, doar pe cel din anul trecut, de la întâlnirea cu poetul român din Karaganda, Simeon Plămădeală, prilejuită de lansarea, la Chişinău, a cărţii sale «Aproape – departe: 100 de poezii româneşti din Kazahstan»… Poate că şi din cauza unor similitudini de destine: Plămădeală – Necula?

Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor,
a remarcat importanţa istoriografică a volumului «Rotonda falnicilor tei». «Autorul reuşeşte să readucă în actualitate pleada unei generaţii întregi de scriitori – generaţia anilor «‘60,…Victor Teleucă, Gheorghe Vodă, Pavel Boţu, Arhip Cibotaru, Grigore Vieru, Gheorghe Malarciuc, Alexei Marinat, Gheorghe Gheorghiu, Anatol Gugel…, despre care a scris pagini foarte frumoase».

Ion Hadârcă, poet şi deputat:
«Am venit la această întâlnire ca la o sărbătoare. «Rotonda falnicilor tei» este rodul unei mari şi exemplare prietenii, pe care autorul a avut-o cu colegii săi de generaţie, o generaţie de suferinţă şi de risc pentru salvarea noastră prin cultură…»

Gheorghe Ghidirim, academician:
«Gheorghe Marin face parte din pleiada care a rezistat şi prin care a rezistat cultura noastră… Să nu uităm că era perioada Bodiul, care a adus culturii şi istoriei noastre mai mult rău decât Imperiul Otoman».

Ilie Vancea, ex-ministrul Educaţiei:
«Romanele lui S. Necula sunt evenimente istorice, trăite personal, şi prin asta foarte importante şi ca lectură, şi ca lecţie de istorie. Păcat că nu am putut să-l avem printre noi la această lansare… Dar cărţile rămân».

Maria Sarabaş, interpretă, nepoata lui Stelian Necula:
«M-am gândit totdeauna, şi Bunul Dumnezeu mi-a auzit ruga, ca să existe cineva care să scrie o carte despre Câşliţa-Prut, un sat de pe acest mal, cu mult dor pentru malul celălalt. Cele două romane sunt despre viaţa din Basarabia anilor `40 şi satul de atunci, cu toate câte s-au întâmplat după venirea sovieticilor peste noi… Aceste romane sunt o urmă în timp, care nu ne lasă să ne rupem de trecutul nostru şi să ne pierdem în timp».

Valeriu Enciu, profesor universitar:
«Acasă am o candelă în care torn mereu untdelemn ca să nu se stingă. Azi, prin lansarea acestor cărţi aici, la B.P. Hasdeu mi-aţi turnat untdelemn în candela sufletului meu. Şi vă mulţumesc».

Pentru conformitate, P.G.