„Două inimi gemene” ale neamului românesc

Doina şi Ion Aldea-Teodorovici sunt şi au fost două inimi gemene care au reuşit să transmită prin muzică dragostea lor faţă de neamul românesc, de istoria şi valorile naţionale.

„Două inimi care au bătut în acelaşi ritm şi au ars în acelaşi foc sacru pentru tot ce este frumos şi pentru acelaşi ideal naţional. Doina şi Ion, trecuţi în legendă, s-au topit în suferinţele acestui pământ, iar noi, la rândul nostru, ne vedem şi mai clar propria fiinţă rănită în oglinda neasemuitului lor har. Artistul nu poate inventa bucuriile, nici durerile poporului său. Asta au înţeles-o Doina şi Ion. Ei n-au inventat nimic, ei, pur şi simplu, au ars în cântecul lor”, spunea marele poet Grigore Vieru.

Vocile idealului de recuperare a identităţii naţionale

După 24 de ani din ziua în care neamul nostru a pierdut cele mai frumoase şi mai clare voci ale idealului de recuperare a identităţii naţionale, memoria acestora continuă să mai dăinuie în inimile noastre.

Fără ei, mişcarea de renaştere a spiritului românesc din Basarabia ar fi fost mai săracă, Ion şi Doina îngemănând în cântecele lor întreaga puritate, emoţie şi frumuseţe a luptei basarabenilor pentru revenirea la limba şi cultura română.

Născut la 7 aprilie 1954 în oraşul Leova, Ion Aldea-Teodorovici a rămas la numai 10 ani fără tată, preotul Cristofor Teodorovici, cel care i-a cultivat din fragedă pruncie dragostea pentru muzică. În timpul studiilor la Conservatorul „Gavriil Musicescu” îşi face debutul pe scenă, alături de formaţia „Contemporanul”, condusă de Mihai Dolgan. În anul 1981 se căsătoreşte cu tânăra şi frumoasa Doina Marin (născută pe 15 noiembrie 1958, la Chişinău), alături de care va cutreiera toate localităţile Moldovei şi va cânta durerea oamenilor.

Cântecul independenţei

Destinul lor se schimbă odată cu mişcarea de renaştere naţională a românilor basarabeni de la sfârşitul anilor `80 – începutul anilor `90, când ei devin vârful de lance al mişcării artistice care avea să însoţească paşii ce au dus la repunerea în drepturi a limbii române şi a alfabetului latin, iar în final, la independenţa R. Moldova.

În timpul conflictului de la Nistru, au cântat pentru combatanţii de sub tricolor, la numai 300 de metri de linia frontului, pentru a-i îmbărbăta pe cei care luptau pentru păstrarea integrităţii teritoriale a ţării. Atunci, alături de ei şi de Grigore Vieru s-a aflat şi poetul Adrian Păunescu, un alt mare luptător pentru cauza românilor basarabeni, dispărut prea devreme dintre noi.

Pe 27 august 1991, în faţa a zeci de mii de oameni au dat glas prin cântec bucuriei momentului despărţirii definitive de imperiul sovietic, în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Doina şi Ion Aldea-Teodorovici şi-au pierdut viaţa într-un teribil accident, în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, în apropiere de localitatea Coşereni din România.

A XIII-a ediţie a Festivalului

În acest an, la 15 noiembrie, s-a desfăşurat cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Două inimi gemene”. În cadrul spectacolului au evoluat cu recitaluri 60 de interpreţi din Azerbaijan, Belarus, Bulgaria, Kazahstan, Kîrgîzstan, Israel, Italia, R. Moldova, România, Rusia, Statele Unite ale Americii, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam.

„Mă bucur că muzica lui Ion şi a Doinei este cunoscută în întreaga lume şi e interpretată într-o română atât de frumoasă”, a subliniat Eugenia Marin, mama Doinei.

Cristi Aldea-Teodorovici, fiul regretaţilor interpreţi Doina şi Ion, a spus că dragostea şi amintirea despre părinţi nu se va şterge niciodată din inima lui şi a celor care i-au iubit. „Mi-am dorit mereu ca lumea să-i vadă în lumina dragostei, a bunătăţii şi nu atât prin prisma dramei. Deşi nu mai sunt fizic printre noi, totuşi, ei ne-au lăsat atât de multe lucruri şi amintiri frumoase, care nu vor fi uitate”, a spus fiul celor doi mari interpreţi.