Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   De la "Onisifor Ghibu" —…

De la „Onisifor Ghibu” — la copiii din satul lui Grigore Vieru

Biblioteca publică de carte românească „Onisifor Ghibu” din Chişinău răspunde sloganului pe care şi l-a ales încă în anul fondării – 1992. Astfel, această instituţie şi-a propus şi a devenit „Biblioteca care contează în viaţa ta”. Elena Vulpe, directoarea bibliotecii, spune că, exact aşa cum fiecare comoară cu un nume demn are şi o istorie pe potrivă, şi Biblioteca „Onisifor Ghibu” îşi are cursul său, care trece prin istoria neamul nostru.

Deschiderea acestei instituţii a avut menirea să umple golul imens de cultură şi literatură într-o societate nouă, ce se contura după destrămarea imperiului sovietic. „Onisifor Ghibu” a devenit prima bibliotecă de carte exclusiv românească de la Chişinău. Acest statut special, în funcţie de regimurile politice, a însemnat sprijin sau atacuri dure asupra sa. Elena Vulpe povesteşte despre începuturile acestei biblioteci. „În 1991, la solicitarea Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Ministerul Culturii şi Cultelor, de comun acord cu Primăria Municipiului Chişinău, oferă spaţiu pentru viitoarea bibliotecă: două săli (de lectură şi de împrumut) în incinta Palatului Republicii (Centrul de Cultură şi Artă)”, povesteşte directoarea.

Astăzi, în sălile bibliotecii, descoperim diverse obiecte de artă cu imaginea lui Onisifor Ghibu: un bust de bronz (autor Radu Aflenie) şi un basorelief în bronz (autor Gheorghe Adhoc). Sunt doar o parte dintre simbolurile care le amintesc vizitatorilor despre marele intelectual român Onisifor Ghibu, numele căruia îl poartă biblioteca. Elena Vulpe mai aminteşte că, în 1991, a avut loc semnarea Protocolului despre înfrăţirea Bibliotecilor Municipale „Mihail Sadoveanu” din Bucureşti şi „B. P. Hasdeu” din Chişinău. În punctul 5 al acelui Protocol, referitor la viitoarea Bibliotecă „Onisifor Ghibu”, se preciza că „prelucrarea biblioteconomică, organizarea, clasificarea, sistemul de cataloage se vor realiza în conformitate cu normele tehnice de organizare, clasificare şi catalogare aplicate în bibliotecile publice din România”.

Principalele evenimente care au marcat întreaga activitate a bibliotecii sunt ghidate de ideea de integrare în cultura naţională, simboluri şi tradiţii. Fiind într-o concurenţă deschisă cu tehnologiile care pretind că pot înlocui bibliotecile, Elena Vulpe menţionează că „apocalipsa intelectuală va sosi atunci când bibliotecile vor dispărea”. Astfel a fost creată chiar şi o bază de date care poate fi accesată pe internet şi care oferă toată informaţia solicitată.

Pe de altă parte, fondul impresionant de carte, care depăşeşte uşor cifra de 60.000 de volume, vorbeşte de la sine despre munca şi valoarea adevărată a acestei biblioteci. Colaborarea eficientă dintre bibliotecă şi edituri, atât în R. Moldova, cât  şi peste hotare,  este una de succes, ajută ca în mâinile cititorilor să ajungă în permanenţă cele mai noi şi mai interesante cărţi.

Marcarea Zilelor Onisifor Ghibu la Chişinău reflectă sufletul interior al acestei biblioteci, pentru care Ghibu este mentorul şi călăuza în cursul stabilit.

Adăugăm că biblioteca colaborează în permanenţă cu Fundaţia Culturală „Onisifor şi Octavian Ghibu”. De asemenea, prin contribuţia acestei instituţii, la Chişinău şi Orhei a fost înălţat un monument, o compoziţie sculpturală şi plăci comemorative ce poartă numele iluştrilor cărturari Onisifor şi Octavian Ghibu.

Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chişinău a răspuns acţiunii organizate de echipa Ziarului de Gardă „O carte pentru copiii din satul lui Grigore Vieru”, donând acestora 1770 de volume. Elena Vulpe susţine: „Suntem condamnaţi să deschidem lumea copiilor prin cărţi, iar o carte bună te ajută să evadezi în ideal”.

Larisa MUNTEAN