„Concertino” – mesagerii acordeonului în lume

471-eugen-negrutaAu în palmaresul lor zeci de premii de la diverse concursuri internaţionale. Sunt recunoscuţi în lumea întreagă. Ei, însă, rămân „băieţi modeşti, fără să le crească urechile după victoriile obţinute”.

După fiecare succes, urmau felicitări din partea celor care-i cunoşteau şi chiar a celor care nu i-au întâlnit personal. Cei care au uitat, de fiecare dată, să-i felicite au fost autorităţile. După zece ani de activitate, tot ce-şi doresc este să promoveze acordeonul contemporan.

Setea de turnee

Eugen Negruţă, fondatorul Ansamblului de Acordeonişti „Concertino”, face muzică de la vârsta de 6 ani. „E o vârstă fragedă, dar pentru un copil pe care părinţii îl văd, pe viitor, muzician, este o vârstă potrivită”, susţine tânărul. Tatăl său cânta la chitara bas, dar şi vocal. Nu a avut, însă, posibilitate să facă şcoală muzicală. Dragostea pentru muzică l-a îndemnat să-şi înscrie ambii copii la şcoala de muzică, unul dintre ei (Eugen) devenind acordeonist, iar celălalt flautist.

Totuşi, Eugen spune că, pe parcursul studiilor, şi-ar fi dorit să cânte la vioară şi asta pentru că vioriştii aveau multe turnee, la care visa şi micul acordeonist de atunci. Visul i s-a împlinit. Astăzi, nu reuşeşte să revină dintr-un turneu, că trebuie să plece deja în altul. După ce a absolvit Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, timp de doi ani, a cântat foarte mult la pian. Deşi progresa tot mai mult ca pianist, sufletul tânjea după instrumentul împachetat în husă. „Pianul nu putea să redea vocea acordeonului. La pian poţi reda mai multă armonie, poţi să improvizezi. Acordeonul, însă, este mai aproape de vocea umană”, explică Eugen Negruţă.

471-concertinoNaşterea Ansamblului „Concertino”

La o întâlnire cu foşti colegi, s-au gândit că ar putea să încerce să creeze un ansamblu, dar fără ca cineva să le impună un repertoriu anume, acesta fiind ales de membrii colectivului. „Nu ştiam exact ce vreau. „Concertino” a început dintr-un instinct şi iată că există până acum”, zâmbeşte fondatorul formaţiei. Pe parcursul anilor, membrii ansamblului s-au schimbat. Însă, nu oricine poate face parte din „Concertino”. „Pentru mine, nota în diplomă nu înseamnă nimic. În primul rând, îl ascultăm. Contează ce cântă omul, cum cântă, care este prezenţa lui scenică”, explică directorul formaţiei. Ansamblul şi-a creat, în timp, un ritual. Înainte de a ieşi în scenă, membrii formaţiei îşi unesc mâinile, stabilind astfel o legătură strânsă cu fiecare în parte. Au chiar şi câteva speech-uri, pe care şi le spun. Acestea, însă, rămân un secret, fiind „prea personale”, zâmbeşte Eugen.

Iniţial, în componenţa „Concertino” se numărau şi trei domnişoare. „Toate trei purtau numele Olga, încât glumeam că ar trebui să modificăm numele formaţiei în „TriOli”, în triolete, cum ar fi. Fetele înfrumuseţau componenţa noastră băieţească, dar bineînţeles că fetele au o altă misiune, mult mai frumoasă şi mult mai responsabilă (două dintre acestea au devenit mame, n.r.). N-am mai putut găsi alte fete care să le înlocuiască”, spune Eugen. Deşi este un ansamblu de acordeonişti, în formaţie se regăsesc şi alte instrumente, precum tobele, pianul şi basul. Cu toate că acestea din urmă acompaniază, Eugen susţine că fiecare instrument este la fel de important. „Muzica este un organism integru. Aşa cum omul nu poate fără un picior sau fără o mână, nici noi nu putem să ne lipsim de aceste instrumente”, explică Eugen.

Nimic nu este imposibil

Deşi recunoaşte că viaţa unui muzician în R. Moldova nu este unsă cu miere, nu se plânge. „Nimic nu este imposibil. În „Concertino”, am reuşit să realizăm multe lucruri care păreau imposibile. Chiar şi astăzi mai încercăm să realizăm vreo nebunie de-a noastră”, spune fondatorul ansamblului. A fost tentat de nenumărate ori să plece peste hotare, dar a decis să rămână. „Nu mă reţine nimic, doar că… sunt aici”, spune tânărul confuz. „Concertino” are deja zece ani. În această perioadă, a acumulat, în palmaresul său, o sumedenie de victorii, însă n-a fost niciodată felicitat de către Ministerul Culturii. „Anul trecut ne-am întors din Canada, unde am obţinut titlul de campioni mondiali între acordeonişti. Ne-a felicitat foarte multă lume, presă, prieteni, cu excepţia celor care ar fi trebuit s-o facă primii”, punctează acordeonistul.

Deşi au reuşit să obţină practic toate victoriile pe care şi le-ar fi dorit, membrii formaţiei rămân „băieţi modeşti. Nu mergem doar pe covoraşul roşu. Suntem băieţi simplu, oameni vii. Nu ne cresc urechile sau nasul că ne cunoaşte lumea”, spune Eugen. Concursurile mari deja au fost câştigate. Formaţia, însă, continuă să participe şi la altele, mai mici, pentru a-şi menţine forma.

De curând, s-au întors cu marele premiu de la festivalul concurs Accordé’Opale din Franţa. Visurile lor de viitor sunt tot mai multe concerte şi mai multe CD-uri. „Acordeonul nu este deloc promovat. Lumea cunoaşte acest instrument drept unul de muzică folk. La fel este şi în alte ţări. Ne dorim „Concertino” să devină o locomotivă care să promoveze acordeonul în toată lumea, şi anume acordeonul contemporan, acordeonul new age, nu doar cel de petrecere”, susţine Eugen Negruţa, directorul Ansamblului „Concertino”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *