Comemorări: Victor Teleucă, prezentul continuu

Născut la  19 ianuarie 1932 la Cepeleuţi, judeţul Hotin (azi, raionul Donduşeni), Victor Teleucă a absolvit Institutul Pedagogic “Ion Creangă” din Chişinău (1958), după care a fost redactor la “Ţăranul sovietic” la Televiziunea Moldovenească, redactor-şef la săptămânalul “Cultura” (în 1977 – 1982 “Literatura şi arta”).

În cadrul prestigioaselor hebdomadare a militat pentru o limbă îngrijită şi pentru o literatură de înaltă ţinută artistică, realitate reflectată şi în frecventele convocări la organele de partid, culminând cu admonestări dure în 1974 şi în 1982, la şedinţa Biroului Comitetului Central al PCM din 3 august 1982  cerându-se organelor de rigoare “să evalueze faptele pătrunderii în presă, la televiziune şi radio a unor materiale dăunătoare din punct de vedere ideologic în urma reducerii vigilenţei politice… a tov. V.G. Teleucă, redactor al săptămânalului “Literatura şi arta”… ” şi solicitându-se de la şefii mijloacelor de informare în masă, prin urmare şi de la numitul deja redactor-şef al “Literaturii şi artei”, Victor Teleucă, “să-şi crească responsabilitatea personală pentru nivelul ideologico-literar şi artistic…” (Hotărârea Biroului CC al PCM a fost publicată recent, integral, în “Destin românesc” 2011, nr 3, p.144-150). Desecretizarea unor documente partinice, din categoria celui din care am citat, anihilează scornirile răutăcioase şi, principalul, mincinoase ale unor colegi de breaslă, nimerite şi în dicţionare şi istorii literare, că Victor Teleucă ar fi fost un slujitor al regimului comunist. În calitate de redactor şi chiar de simplu autor în condiţiile ideologiei de atunci, Teleucă a plătit un anumit tribut acelei ideologii în măsura în care nu s-a putut să nu plătească, dar incomparabil mai mic decât Aureliu Busuioc, să zicem, căruia ar fi nostim să i-l repunem cumva astăzi în cârcă distinsului octogenar. După ce, în 1983, Victor Teleucă a fost destituit, i-au apărut Scrierile alese, apoi, timp de 15 ani, nu a mai fost editat şi a ieşit la pensie cu doar 185 de lei. Astfel, învinuirea de susţinător al regimului defunct este o blasfemie în contextul dezvăluirilor recente, citate mai sus.

Un remarcabil plus de cunoaştere a creaţei scriitorului l-au constituit manifestările prilejuite de comemorarea celor 80 de ani din ziua naşterii lui Victor Teleucă. Startul evenimentelor a fost dat de conferinţa ştiinţifică din 12 ianuarie, de la Biblioteca Naţională, în cadrul căreia au vorbit Alexe Rău (moderator), academicienii Mihai Cimpoi şi Dumitru Matcovschi, alţi distinşi colegi de breaslă — Spiridon Vangheli, Mihail Gh.Cibotaru, Nicolae Dabija, compozitorul Tudor Zgureanu, pictorul Ion Daghi, ginerele scritorului, editorul postumelor teleuciene, Dumitru Gabură. Toţi au pus în lumină şi în valoare aspecte ale poeziei şi publicisticii excelentului poet, eseist şi traducător.

O serată impresionantă a avut loc la 16 ianuarie, la Muzeul Literaturii Române “Mihail Kogălniceanu”. Moderată de Arcadie Suceveanu, preşedinte al USM, beneficiind de sosirea la Chişinău a eruditului cercetător al procesului literar basarabean, Theordor Codreanu, bazându-se şi pe contribuţia scriitorilor Ana Bantoş, Mihail Gh.Cibotaru, Traian Vasilcău, a altor preţuitori ai moştenirii lăsate de Victor Teleucă, manifestarea de la Muzeul Literaturii Române a fost însoţită de o amplă expoziţie de carte aparţinând scriitorului şi cercetătorilor care s-au aplecat cu dragoste şi recunoştinţă asupra antumelor şi postumelor teleuciene.

Apogeul acţiunilor comemorative l-a constituit conferinţa ştiinţifică din 19 ianuarie, ziua de naştere a scriitorului, organizată la Institutul de Filologie al AŞM. Aspecte esenţiale şi probleme complicate privind cercetarea moştenirii distinsului scriitor au fost dezvăluite de profesorul universitar Theodor Codreanu, care a prezentat şi cartea sa În oglinzile lui Victor Teleucă, doctorul habilitat în fiolologie Andrei Ţurcanu, care a conferenţiat pe tema Victor Teleucă dincolo de vreme, academicianul Mihai Cimpoi, reconstituind Cercul existenţial al lui Victor Teleucă. De altfel, Cimpoi a lansat propria definiţie a particularităţii scrisului teleucian – lirosofia – cu o particularitate definitorie a creaţiei lui Lucian Blaga, pe parcurs referindu-se şi la Tudor Arghezi, Ion Barbu, la alţi poeţi români, încadrându-l astfel pe distinsul scriitor basarabean în circuitul literar general românesc.

La conferinţa de la Institutul de Filologie au mai vorbit plasticianul Ion Daghi, ilustrator al cărţilor lui Victor Teleucă, compozitorul Tudor Zgureanu, autorul operei Decebal, pe versurile poetului, un alt compozitor remarcabil, Constantin Rusnac, şi – cu îngăduinţa dvs.,  stimaţi cititori –  doctorul habilitat în filologie Ion Ciocanu, dezghiocând imagini insolite, de o reală profunzime ideatică şi de o actualitate stringentă în contextul nevoii de a conştientiza profund istoria nefalsificată a “blândei Basarabii”.

Manifestări de comemorare a lui Victor Teleucă au avut loc la Centrul Academic Internaţional “Mihai Eminescu”, la Biblioteca Publică “Onisifor Ghibu”, în alte instituţii de cultură şi de învăţământ din Chişinău şi din republică. Numeroşi exegeţi şi simpli cititori ai creaţiei celui comemorat au apreciat contribuţia remarcabilului scriitor la evoluţia poeziei şi publicisticii româneşti din Basarabia, drept care, după cum s-a accentuat în cadrul comemorării, ar fi pe deplin justificat ca un bust al lui să-şi găsească locul binemeritat alături de cele ale lui Grigore Vieru, Nichita Stănescu şi Adrian Păunescu, pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, iar o stradă din capitală să-i poarte numele.

Ion CIOCANU

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Lost

    De ar avea toti scriitorii moldoveni asemenea gineri, precum e Dumitru Gabură, care a publicat (din mijloace proprii) opera regretatului Victor Teleuca…

  2. Raul

    Stimata redactie, meseria de jurnalist nu mai e ce a fost odata, dar totusi, inainte de a scri anumite lucruri VERIFICABILE, aplecati-va, in lipsa unei harti, asupra unui computer si verificati ca nicio parte a raionului Donduseni n-a fost niciodata in judetul Hotin. Comuna Cepeleuti, despre in care s-a nascut Teleuca, a fost in raionul Briceni, apoi Ocnita, acum fiind in Edinet.

  3. adi

    Comuna Cepeluți, plsa Bricebni, JUDEȚUL HOTIN – Victor Teleucă fiind de prin aceeași regiune cu tatăl meu…
    P.S. Raule, învață și tu istoria, că nu e rușine s-o cunoști! :))))

  4. angi

    pentru toti … Dnul Victor
    Teleuca s-a nascut in satul Cepeleuti, actualmente raionul Edinet, dar periodic a fost si in raionul Ocnita si Briceni. Este consatenul meu si fiind eleva eram enorm de bucurosi cand dumnealui era invitatul de onoare in scoala din sat si ne vizita. Pentru cei ce manuiesc condeiul…. documentati-va va rog inainte de a scri ceva…

  5. adi

    Nu contează în ce „raion” au dus comuniștii comuna în care s-a născut Victor Teleucă. Atunci când s-a născut, Cepeluții lui se aflau în JUDEȚUL HOTIN. Așa ar trebui să fie și acum, pentru că poetul a fost și a rămas un apărător înflăcărat al românismului.

    Voi, cei care vă lăudați cu faptul că îi sunteți consăteni, mai bine ați face să-i citiți cu ATENȚIE cărțile, mai ales pe cele care au fost CENZURATE și chiar INTERZISE în perioada sovietică, și să continuați visul lui de a vedea țara întreagă și românismul stăpân la el acasă. Lăsați „fala goală”: Edineț sau Dondușeni – e o prostie… Esența este dragostea pentru limba și cultura română.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *