“Cel care sunt”: În memoria lui Grigore Vieru

Sunt trei ani de când poetul Grigore Vieru a plecat în nefiinţă. Pe 14 februarie, ar fi împlinit 77 de ani. Oamenii care l-au iubit şi-l ţin minte au celebrat ziua de naştere a poetului pe 13 februarie, la cinematograful “Odeon”,  unde a fost relansat filmul documentar dedicat vieţii lui Grigore Vieru – “Cel care sunt”.

Pentru prima oară filmul a fost lansat în 1997, după care nu a mai fost proiectat niciunde. Realizatorii documentarului, dar şi spectatorii care s-au adunat nu au putut găsi o explicaţie clară a acestui fapt. În pofida frigului din sală, spectatorii veneau să afle cât mai multe detalii despre cel care a cântat în opera sa nu doar viaţa, ci şi moartea, adresându-i-se precum unei fiinţe vii: «Nu am, moarte, cu tine nimic,/ Eu nici măcar nu te urăsc»…

Relansarea documentarului

Evenimentul a fost organizat de Partidul Acţiunea Democratică. În cadrul evenimentului, a fost proiectat filmul documentar «Cel care sunt» (1997, regie Mircea Chistruga, scenariu Dumitru Olărescu). Mihai Godea a explicat această decizie în felul următor: «Cea mai mare ofrandă şi cel mai mare omagiu pe care-l putem aduce poetului este să-l cunoaştem mai bine. De aceea, am decis ca, în această seară, să cunoaştem pe cel care a fost poetul suferinţelor noastre».

Autorii au recunoscut că au început lucrul asupra filmului «cu o anumită teamă, deoarece era vorba despre o personalitate deosebită». Dumitru Olărescu, scenaristul filmului «Cel care sunt», aminteşte că au fost filmate personalităţi care nu mai sunt în viaţă, precum Sorescu, Păunescu etc. «Nu ne-am gândit că atât de devreme vom vorbi şi despre imaginea lui Grigore Vieru».

Mircea Chistruga, regizorul filmului, spune că «am făcut filmul cum am putut şi avem ceea ce am realizat». Atât autorii filmului, cât şi alte persoane apropiate de familia scriitorului au menţionat că documentarul a fost lansat prima oară în 1997, după care a fost uitat: «Ne pare foarte rău că despre film ştie foarte puţină lume». Dumitru Olărescu şi-a expus speranţa că «după acest film, vor fi şi alte filme» şi, astfel, noua generaţie «se va apropia de opera lui Grigore Vieru, de viaţa sa».

Ideile lui erau esenţiale

La eveniment au fost prezente şi alte personalităţi din universul literar românesc, care au depănat amintiri despre poet. Nicolae Dabija a făcut o comparaţie între Grigore Vieru – poetul şi Grigore Vieru – omul: «Ca poet, a fost un uriaş, ca om a fost foarte modest. Uneori aveam impresia că nici nu calcă pe toată talpa, ci umblă în vârful degetelor, ca să nu deranjeze pe cineva, ca să nu vedem că ne este contemporan. Abia după ce s-a dus, vedem cât de mult ne lipseşte».  Poetul Dabija remarcă şi faptul că Grigore Vieru a fost şi «un om de omenie. Atunci când s-a născut Grigore Vieru, Dumnezeu l-a sărutat pe frunte, dar  şi pe suflet». În acelaşi timp,  Dabija îşi aminteşte şi de perfecţionistul Vieru, care era în căutarea idealului în poezie. Astfel, opera sa, până a fi editată, trecea printr-o muncă scrupuloasă, cunoscând mai multe variante, pentru ca, în final, să apară în faţa cititorilor aşa cum este. Nicolae Dabija îşi aminteşte cum muncea poetul care, în fiecare zi, aducea varianta nouă a operei  sale. Scriitorul relatează un caz când Vieru a venit cu o completare la articolul său exact în ziua apariţiei ziarului: «M-a întrebat dacă nu se mai poate face nimic. I-am zis că nu. S-a întristat, spunând că ideile esenţiale erau la el». Nicolae Dabija subliniază că «toate ideile lui Vieru erau esenţiale».

Un adevărat român

Academicianul Mihai Cimpoi a făcut publică intenţia AŞM de a edita opera completă a lui Grigore Vieru, indiferent de faptul «dacă Guvernul dă sau nu bani…  Guvernul a zis că dă, dar n-a dat şi noi o vom face cu mijloacele noastre, pentru că Grigore Vieru merită Opera Omnia. Am conceput această ediţie ca ediţie naţională. Din păcate, dacă nu vin finanţele de-acolo, oricum vom face tot posibilul ca să apară această operă, pentru că lumea noastră trebuie să-l cunoască mai bine».

Scriitorul Andrei Strâmbeanu şi-a exprimat admiraţia pentru rezistenţa poetului, care, indiferent de starea de sănătate, lua parte la diverse evenimente, participa la discuţii: «Avea în interior acel combustibil care arde încontinuu şi face ca acest motor să lucreze». Poetul avea capacitatea de a comunica cu diferiţi oameni, de la ţărani până la miniştri, cei mai îndrăgiţi rămânând, însă, copiii, pentru care şi-ar fi dorit o copilărie fără foame şi războaie. Strâmbeanu şi-a amintit şi de o pericopă a lui Vasile cel Mare, care spune că  un adevărat creştin trebuie să se ducă la biserică, trebuie să spună rugăciunile în glas, trebuie să se împartă cu cei săraci, trebuie să nu se teamă să moară pentru credinţă, pentru Hristos, adică un adevărat creştin este un creştin activ. Grigore Vieru, potrivit colegului său de breaslă, a fost «un adevărat creştin şi un patriot, a fost cu adevărat român. N-a devenit român peste noapte ca, mai apoi, să comercializeze acest sentiment patriotic. El cu adevărat a trăit şi a murit cu cartea lui Eminescu în mână, exact cum se spune în poezie:

“Ştiu: cândva, la miez de noapte,
Ori la răsărit de Soare,
Stinge-mi-s-or ochii mie
Tot deasupra cărţii Sale”.

Olga BULAT

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. associate

    Academicianul Mihai Cimpoi a făcut publică intenţia AŞM de a edita opera completă a lui Grigore Vieru, indiferent de faptul «dacă Guvernul dă sau nu bani… Guvernul a zis că dă, dar n-a dat…DOAMNĂ ZIARISTĂ OLga Bulat, cît o să mai proboziţi Guvernul că nu dă bani, că nu-i repară casa?…..Fecior-su e milionar, şef de, scuzaţi, bordel, casă de toleranţă, – cît i-i lui să comercializeze doi-trei saci mai mult de narcotice si sa ii faca lui taic-su opere alese? Şi celelalte…Busturi si ce mai trebuie…

  2. vera

    Oare nu stiti, ca exista parinti buni cu copii nepasatori? Numai acei copii, care traiesc in grigi si nevoi, stiu pretul parintelui,pretuiesc amintirea lor, dar unii se mai gindesc,fiind ocupati de persoana lor;banii n-ajung niciodata cat de multi nu iar avea omul!

  3. Vestitorul

    PRO sau CONTRA ?
    Sondaj independent subiectiv:
    /in baza articolelor publicate/
    Problematica Re-Unirii cu România.
    Blog-istii de pe Vox-Publica
    total: 68 de autori
    ———————————
    PRO RE-UNIRE:
    —————————-
    1. Nicolae Apostu
    2. Constantin Bârca
    3. Olga Bâtca
    4. Natalia Bejan /Praga/
    5. Iurie Belegurschi /Islanda /
    6. Nicolae Banaru
    7. Adrian Buligaru
    8. Dan Caranfil
    9. Victor Chironda
    10. Nicu Chitoroaga
    11. Tudor Cojocariu
    12. Dinu Cojocaru
    13. Iurie Cuza
    14. Ionuţ Deaconu
    15. Andries Donica
    16. Natalia Efros
    17. Vasile Filat
    18. Corneliu Gandrabura
    19. Oxana Greadcencu
    20. Sandu Grecu
    21. Sandu Lebada
    22. Lia Lungu
    23. Radu Marian
    24. Vitalie Marian
    25. Ion Mischevca
    26. Iurie Nastase
    27. Victor Nichituş
    28. Dan Nicu
    29. Costel Orion
    30. Vitalia Pavlicenco
    31. Sandu Pârlog
    32. Adrian Pricop
    33. Vit. Rapcea
    34. Paul Sandu
    35. Inga Tambur
    36. Traian Vasilcau
    37. Dumitru Vicol
    38. Radu Voda
    39. Vitalie Vovc /Paris/
    40. Sergiu Ungureanu

    CONTRA:
    —————-
    1.Dumitru Alaiba
    2.Veaceslav Burlacu
    3.Dionis Cenusa
    4.Igor Dodon
    5.Marina Gorobeţchi
    6.Ştefan Grigoriţa
    7.Nicolae Pascaru
    8.Lena Peretokina
    9.Nicolai Ţveatcov

    INDECISII:
    ———————–
    1.John Chetrean
    2.Victor Ciobanu
    3.Oleg Cristal
    4.Gheorghe Cuciureanu
    5.Veaceslav Balacci
    6.Mihai Busila
    7.Iulian Gulea
    8.Roman Mihaies
    9.Adrian Pleşca
    10.Maxim Pulbere
    11.Val. Purici
    12.Octavian Racu
    13.Constantin Roşanu
    14.Mihaela Roşca
    15.Cezar Salagor
    16.Sandu Soltan
    17.Andrei Spânu
    18.Vitalie Sprânceană
    19.Ghenadie Vaculovschi

    ———————————-
    N.B.
    daca s-au comis erori subiective de clasificare,
    Va rugam sa procedati public la schimbarile respective
    de pozitii. Va multumim !
    P.S.
    Numele si prenumele au fost scrise
    conform normelor ortografice românesti,
    deci au fost acceptate formele ne-rusificate.

  4. 2012-Anul MARII REUNIFICĂRI a Basaraviei cu Şara Noastră MAMĂ ROMÂNIA

    Lecţii de ROMÂNISM pentru TOVARĂŞII MANKURŢI din COLOANA a-5-a RUSĂ de manipulare în masă PCRM-PLDM-PD( PSD-PNL-KGB peste Prut).

    Grigore VIERU:
    “Trei culori”

    “Straine pofte ne-au rapit
    Cand via dulce, cand ogorul,
    Dar nimeni nu a izbutit
    Din piept sa smulga Tricolorul.
    Fusese vremea mult prea crunta,
    Si-atat ne-a ars de dansul dorul,
    Ca azi ne strangem si la nunta
    Si la botez cu Tricolorul.
    ***Trei culori si-O SINGURĂ IUBIRE
    ROMÂNEASCĂ,***
    Trei culori si-O SINGURĂ VORBIRE
    ROMÂNEASCĂ!***
    Trei culori si-O SINGURĂ CREDINŢĂ
    ROMÂNEASCĂ,***
    Trei culori si-O SINGURĂ FIINŢĂ
    ROMÂNEASCĂ!***

    Atat de minunat scanteie,
    De crezi ca de pe bolti albastre
    L-a rupt Hristos din curcubeie
    Si l-a dat romanimii noastre.
    E cald sub el ca sub o rana
    Ce-a chinuit Mantuitorul,

    E cald in Tara cea Stefana,
    Ne incalzeste Tricolorul.
    ***Trei culori si-O SINGURĂ IUBIRE
    ROMÂNEASCĂ,***
    Trei culori si-O SINGURĂ VORBIRE
    ROMÂNEASCĂ!***
    Trei culori si-O SINGURĂ CREDINŢĂ
    ROMÂNEASCĂ,***
    Trei culori si-O SINGURĂ FIINŢĂ
    ROMÂNEASCĂ!***”

  5. ion vicol

    Grigore Vieru – este în plin sensul cuvîntului – Eminescu al Basarabiei, urmaşii nu ne vor ierta nepăsarea de care dau dovadă guvernanţii întru înveşnicirea nimelui Poetului Nostru!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *