Bradul de Crăciun poate fi şi ZdG

Vine Crăciunul. Orice casă îşi pune în centru un brad pe care îl împodobeşte cu ce e mai bun şi mai frumos. Este vreo limită de kilograme de jucării puse pe pom, e vreun rost să lăsăm spaţii verzi pe pom? E vreo ordine specială în care îmbrăcăm bradul în strălucire. Artiştii plastici spun că Crăciunul, e sărbătoarea cu cele mai respectate tradiţii, dar că şi modernitatea are loc de sărbători.

Când Crăciunul e la un pas temporal de noi, iar pomii se visează împodobiţi, artista Ecaterina Ajder are un singur principiu: să nu otrăvim brazii cu jucării străine nouă, sărbătorii şi tradiţiei.

„Primele podoabe de brad în Basarabia au avut un rost special. Spiritul Crăciunului nu înseamnă în primul rând strălucire, ci dăruire. Iată de ce pe pomii de sărbătoare se agăţa ceea ce putea fi oferit în dar: mere, nuci. Pentru că e o sărbătoare care aduce bucurii copiilor, au apărut în timp jucăriile de brad, dar făcute de către părinţii şi bunici. Jucăriile erau din lemn, din pănuşe de porumb, din alte materiale naturale. De aici reieşe şi gama gromatică a pomilor bunicilor noştri,” conchide Ecaterina.

Ea şi-a decorat casa tocmai în spiritul unor sărbători tradiţionale basarabene: o colecţie numeroasă de clopoţei din ceramică, cu limbi de diferită mărime şi rotungime, stau agăţaţi în salonul ei, dând glas oridecâte adie o mişcare de Crăciun. O cunună de mere roşii, ocrotită de un stol de îngeri, veghează lampa din sufragerie, iar pe masă ţine o colecţie de mere verzi umbrite de crenge de brad stilizate, în compania unor lumânări de sărbătoare.

Viaţa Ecaterinei Ajder este ca un atelier suprasolicitat. Deşi posedă până în mici secrete arta tapiseriei, a picturii în ulei şi acuarelă, dar mai ales arta decorativă cu toate aspectele ei, Ecaterina nu crează doar pentru bucuria celor care trec pragul expoziţiilor sale. Zeci de tineri care i-au urmat cursurile la Catedra de Arte Decorative a Universităţii pedagogice „Ion Creangă”, au ajuns în timp să fie recunoscuţi drept artişti veritabili, având deja propriile expoziţii şi propriile premii pentru perpetuarea artei populare în manieră modernă.

„Modernitatea e mobilul artei tradiţionale. La războiul de ţesut al bunicii nu s-au repetat niciodată covoarele, şi noi, la rândul nostru nu le repetăm. Câte combinaţii pot fi făcute la printre iţele unui covor nu încap în colecţii de artă. Libertatea de creaţie exercitată la un război de ţesut tradiţional îţi aduce o satisfacţie fantastică”, susţine artista.

Ea încurajează oamenii să fie creativi chiar şi în faţa tradiţionalelor sărbători de Crăciun, chiar şi în faţa pomului, împodobit de către unii deja zeci de ani. „Pomul poate fi împodobit cu fructe, va ieşi foarte „plin de viaţă”. Poate fi împodobit cu globuri, dar şi cu jucării din textile, sau cu îngeri din orice materiale,” susţine ea, adăugând că ţine la cititorii ZdG şi îi consideră foarte liberi şi creativi ca să reuşească decorarea Crăciunului 2010 într-un stil al lor.

A găsit o idee şi pentru Crăciunul ZdG. „Am văzut la o expoziţie în Bruxelles un pom de Crăciun confecţionat din ziare, doar din ziare alb-negru. Era făcut din conuri de ziar, aplicate unul lângă altul, în forma ramurilor de brad. Ziarele merită mai întâi citite, apoi celebrate, de ce să nu o facem chiar de Crăciun?”.

A.R.