Ana Bodrug – artista care-şi adună sentimentele în versuri

Ana Bodrug şi-a dedicat viaţa culturii şi lucrurilor frumoase, ce pot alina cel mai bine sufletele obosite de griji şi nevoi ale oamenilor. În calitate de cântăreaţă de operă, a făcut cunoscută R. Moldova în lume. „Am rămas în Moldova ca să pun şi eu piatra de temelie la construirea culturii noastre”, susţine artista.

Situaţia grea de la noi, unde mulţi oameni suferă de foame, devin victime ale corupţiei şi ale indiferenţei, face ca vocea să-i tremure, iar ochii să i se umple de lacrimi. „Mă doare să văd cum satele rămân pustii, oamenii nu au unde lucra, iar dreptatea şi adevărul nu se mai pot face auzite. Mă doare că mulţi oameni talentaţi de la noi au fost nevoiţi să plece de acasă, pentru că nu au mai suportat să trăiască în sărăcie. Mă dor multe lucruri şi-mi este foarte dor de altfel de viaţă”, mărturiseşte femeia.

„Titlurile pentru artişti au devenit nişte nimicuri”

Ana Bodrug este originară din satul Vuieşti, Orhei. După absolvirea şcolii medii a venit la Chişinău. În 1969, a fost admisă la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” (acum Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, n.r.). „Aşa am devenit solistă la Opera Naţională”, îşi aminteşte artista. În acea perioadă a vizitat mai multe ţări, a cântat pe numeroase scene, unde era apreciată şi îndrăgită, dar dorul şi dragostea pentru familie şi ţară o făceau mereu să revină acasă, în Moldova. „Soţul meu era contra acestor turnee lungi. Stăteam acasă doar câteva zile, apoi plecam în turnee. Deşi îmi plăcea foarte mult acea perioadă, totuşi, într-o zi am decis să schimb banda şi m-am angajat la Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici”, în calitate de solistă”, ne spune Ana Bodrug, care şi-a petrecut jumătate de viaţă pe scena Filarmonicii.

570-bodrug2„Vârsta nu-mi mai permite să cânt pe scenă ca în tinereţe. Acum sunt pensionară, însă tot la Filarmonică am rămas, lucrând deja în calitate de controlor de bilete”, spune zâmbind Ana Bodrug, răsfoind pagini din trecutul său. „Au fost momente bune, au fost şi momente rele, dar am trecut peste toate şi acest lucru contează cel mai mult”, constată artista.

Potrivit ei, cu toate că R. Moldova se poate mândri cu oameni talentaţi şi harnici, totuşi, adesea, statul uită de ei şi nu-i promovează. „Mă doare să văd că la noi, în R. Moldova, ca să fii promovat şi să devii mai cunoscut trebuie să ai un sprijin de undeva. Iar dacă nu-l ai, atunci eşti nevoit să lucrezi din greu şi să faci faţă multor probleme şi neajunsuri. În prezent, titlurile pentru artişti au devenit nişte nimicuri, pentru că mulţi le-au primit pentru nişte merite neclare, iar oamenii cu adevărat talentaţi nu au fost observaţi şi apreciaţi la justa lor valoare”, susţine artista.

„În poezie a încăput toată Biblia şi suferinţele poporului român”

„Când învăţam la Institutul de Arte, cenzura era ca la ea acasă. Fiecare om cu studii superioare avea aşa-numiţii agenţi care urmăreau să nu plece peste hotare. Cu toate acestea, mulţi colegi de ai mei au reuşit să plece în alte ţări, unde au văzut că sunt apreciaţi, plătiţi bine şi pot să se dezvolte şi să se facă cunoscuţi”, îşi aminteşte Ana Bodrug.

Chiar şi acum, artista, alături de foştii săi colegi de trupă, este invitată să cânte la diferite sărbători naţionale, unde oamenii se pot bucura de vocea ei caldă.

Pe lângă muzică, Ana Bodrug este pasionată de poezie. „Scriam poezii încă la şcoală. Apoi participam cu acestea la diferite concursuri. Însă, în acea perioadă cenzura era foarte puternică. Nu aveai dreptul să scrii sau să vorbeşti despre unele lucruri. De aceea, îmi era frică să-mi public versurile, care erau patriotice, despre Ştefan cel Mare şi limba română”, îşi aminteşte femeia.

Ea a reuşit să publice patru volume de poezie: „Viaţa totuşi are rost”, „Păstrează-ţi sufletul curat”, „Steaua mea” şi cartea recent apărută – „Cred în Bine”. Două dintre care au fost premiate în România de către Centrul Cultural „M. Eminescu”.

Poeta îşi exprimă iubirea pentru neam, limbă şi Patrie, cărora le dedică o mare parte din creaţiile sale. „Mereu am îndemnat oamenii să fie mai buni, mai uniţi şi mai mărinimoşi. Într-o zi, compozitorul Constantin Rusnac mi-a spus că în poezia mea a încăput toată Biblia şi suferinţele poporului român”, zâmbeşte cu nostalgie Ana Bodrug.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *