Ambasadoarea Bunăvoinţei la Soroca

Joi, 25 iunie, renumita violonistă Patricia Kopatchinskaja, originară din R. Moldova, stabilită cu traiul în Elveţia, a vizitat  Soroca. Aici muziciana s-a familiarizat cu problemele în domeniul drepturilor şi protecţiei copilului, precum şi cu proiectele implementate de Fundaţia «Terre des hommes» împreună cu alte organizaţii neguvernamentale şi instituţii de stat de profil. Ceea ce în condiţiile de azi ale R. Moldova este încă perceput ca un fenomen obişnuit – neglijenţa parentală, abuz, copii lăsaţi în grija rudelor de părinţii care au plecat la muncă peste hotare – pentru «un ochi străin» este o realitate mult prea crudă, de neconceput.

234-amsPrima destinaţie din traseul Patriciei Kopatchinskaja a fost Consiliul Raional. Aici Mircea Martâniuc, preşedintele raionului, i-a făcut vizitatoarei de onoare şi celor care o însoţeau o prezentare a regiunii, menţionând activităţile specifice ale acesteia, dar şi numeroasele probleme cărora trebuie să le facă faţă. Dar aşa cum atenţia generală era concentrată la situaţia copiilor din raion, în acţiune s-a implicat Ludmila Cepurneac, coordonator regional al proiectului «Fact» Soroca, implementat de reprezentanţa din R. Moldova a Fundaţiei «Terre des hommes» Lozanna şi de «Salvaţi Copiii» Moldova, în parteneriat cu ministerul de resort şi cu administraţia publică locală.

Abordare sufletească

«Ceea ce face «Terre des hommes» cu partnerii săi din comunităţi este o altă abordare. E o abordare sufletească. Sunt de acord că susţinerea materială este foarte importantă, dar susţinerea psiho-socială este primordială. La fel de important este că se lucrează cu copilul, dar nu vom avea niciun succes dacă nu se lucrează şi cu părinţii», explică Ludmila Cepurneac.

Şi pentru că invitaţii insistau să audă un caz concret, coordonatorul regional al proiectului «Fact» Soroca a relatat istoria unui băiat din clasa a VII-a, dintr-un sat din nordul raionului. Potrivit acesteia, familia din care făcea parte băiatul a suportat o tragedie. Din această cauză, copilul care a rămas a fost neglijat de părinţi şi a suferit astfel un stres emoţional, devenind foarte timid şi separându-se de colegi şi de comunitate. În scurt timp, au apărut problemele privind reuşita la şcoală, băiatul fiind la un pas de-a o abandona. Ulterior acesta a ajuns în vizorul proiectului şi a beneficiat de asistenţa psihologului şi a logopedului, precum şi de ore suplimentare cu profesorii de la şcoală, pentru a recupera materialul nestudiat. Copilul a fost inclus şi în diferite activităţi de grup, lucrându-se totodată şi cu familia acestuia. «Succesul cel mai mare, însă, a fost toamna, când, revenind din vacanţă, băiatul a început să ia note mari, şi-a făcut un cerc mare de prieteni şi, nu în ultimul rând, profesorii au descoperit că el are un talent – pictează foarte frumos», spune, cu o doză de mândrie în glas, Ludmila Cepurneac.

Fiecare copil are o istorie

«Multe persoane din comunitate spuneau că acest copil, în cel mai bun caz, va absolvi şcoala şi atât», îşi continuă gândul coordonatorul. Cepurneac a mai menţionat că fiecare copil îşi are istoria sa şi că sunt şi istorii mai triste, mai ales în cazurile copiilor orfani, când este mult mai dificil de a-i integra într-o altă familie.

Tudor Frunză, şeful Direcţiei Asistenţă Socială, Protecţia Familiei şi a Copilului din Soroca, recunoaşte că organizaţiile neguvernamentale le-au dat un model de depistare a copiilor cu un risc înalt de vulnerabilitate, precum şi de rezolvare a cazului mult mai operativ decât vechiul sistem de funcţionare în domeniu.

La finele întrevederii, Mircea Martâniuc, preşedintele raionului, i-a înmânat Patriciei Kopatchinskaja două fotografii în rame cu Cetatea Sorocii şi Lumânarea Recunoştinţei şi un clopoţel din lut ars, «care sună ca glasul copiilor» cărora muziciana le duce bunăvoinţa.

«De acum încolo voi povesti întregii lumi, pe unde voi concerta, despre ţara mea, despre ceea ce se întâmplă aici, despre copiii Moldovei. Mă bucur că sunt aici, dar şi mă tem să văd copiii care au avut atâta jale în viaţa lor», a mărturisit Patricia Kopatchinskaja.

Jocurile ca instrument psiho-social

De la Consiliul Raional violonista a mers în s. Stoicani, unde sunt implementate două proiecte pentru copii. Pe cei circa 15 copii din programul «Fact» Kopatchinskaja i-a prins “în flagrant”, jucându-se. Fără a sta mult pe gânduri, muziciana li s-a alăturat şi, preţ de 30 min., a încercat să amelioreze starea emoţională a copiilor. Ulterior, ea s-a alăturat şi copiilor de la programul “Move” (mişcare), scopul căruia este ca, prin joc şi prin sport, să contribuie la dezvoltarea abilitățţilor şi încrederii în forţele proprii.

«Azi am venit pentru prima dată. Aici am învățţat că trebuie să fiu mai prietenos şi mai atent faţă de alţii», spune Dan Cialic despre proiectul «Move», în timp ce îşi ţine de mână frăţiorul. Cătălina Revenco, din cadrul aceluiaşi proiect, zice că timp de o lună a învăţat că, la nevoie, «trebuie să ne salvăm unul pe altul».

«Parcă am căzut din cer»

La finele vizitei, Patricia Kopatchinskaja a interpretat pentru copii două cântece la vioară, iar, înainte de aceasta, o tânără de 13 ani, Iulia Vodeaniuc, a avut sarcina de a încălzi publicul, tot cu vioara. Kopatchinskaja a lăudat-o, spunând că are talent, deoarece cântă ce simte. De altfel, tânăra este orfană şi trăieşte cu bunica. Acest fapt nu a fost un impediment pentru succesele sale, acordându-i-se mai multe diplome şi menţiuni la concursuri raionale şi naţionale. Kopatchinskaja i-a mai promis Iuliei că va încerca s-o ajute, astfel încât aceasta să-şi aprofundeze studiile muzicale cu profesorii din Chişinău.

Patricia Kopatchinskaja spune că a aflat despre situaţia deplorabilă din R. Moldova în domeniul drepturilor copilului întâmplător, răsfoind nişte ziare. «Parcă am căzut din cer şi m-am trezit la realitate», spune violonista despre reacţia sa, menţionând că, deşi nu locuieşte de aproape două decenii în Moldova, «ţara mea este în suflet, ca un brad fără rădăcini».

Artista relatează că, după ce a citit articolul cu pricina, se tot gândea la modalitatea prin care ar putea ajuta la ameliorarea situaţiei, când Fundația «Terre des hommes» i-a propus să devină Ambasadoare a Bunăvoinţei. «Am fost fericită, mai ales că la noi (în R. Moldova – n.r.) sunt foarte mulţi copii talentaţi”, zice Patricia.

Potrivit statisticii proiectului «Fact» Soroca, majoritatea copiilor depistaţi şi asistaţi sunt victime ale neglijenţei parentale (87%), abuzului (8,3%) şi abandonului (3,3%).

Nicolae CUŞCHEVICI

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *