Promisiunile noilor membri ai CSM

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi-a desemnat şase membri noi. De fapt, doar trei dintre aceştia au ajuns pentru prima dată în componenţa Consiliului, ceilalţi trei urmând doar să-şi prelungească mandatele obţinute anterior. Noii membri ai CSM au promis să edifice un sistem mai integru, independent şi transparent. Doi candidaţi, care au candidat personal pentru funcţiile de membru al CSM, au criticat sistemul din care fac parte, dar nu au reuşit să ajungă în CSM.

În cadrul şedinţei extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor din 20 octombrie 2017, în funcţia de membri ai CSM au fost aleşi judecătorii Petru Moraru şi Victor Micu din partea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Nina Cernat şi Alexandru Gheorghieş din partea Curţilor de Apel (CA), Dorel Musteaţă şi Anatolie Galben – din partea instanţelor de fond.

Doi candidaţi care au criticat sistemul nu au fost aleşi

În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor au fost aleşi şi cinci membri noi în cadrul Colegiului disciplinar din subordinea CSM. Noii membri ai Colegiului disciplinar îşi vor exercita funcţia după ce va expira mandatul vechilor membri ai Colegiului: Valeriu Doagă, Stelian Teleucă, Anatolie Galben, Elena Covalenco şi Domnica Manole.
Noii membri ai Colegiului Disciplinar:
1. Ala Cobăneanu – judecător CSJ cu 305 voturi;
2. Toma Nadejda – judecător CSJ cu 330 voturi;
3. Elena Cobzac – judecător CAC cu 319 voturi;
4. Anatolie Minciună – judecător CAC cu 357 voturi;
5. Aliona Miron – judecător Judecătoria Chişinău cu 289 voturi.

Totodată, funcţia de membru supleant în CSM a fost suplinită cu Luiza Gafton de la CSJ şi Anatolie Pahopol, magistrat la CA Chişinău. Toţi învingătorii au fost propuşi de către instanţele judecătoreşti în care activează. Gheorghe Balan şi Viorica Puică, magistraţii Judecătoriei Chişinău, care şi-au depus personal candidaturile la concurs, nu au acumulat numărul necesar de voturi, pentru Viorica Puică acordându-şi votul 146 de magistraţi, iar pentru Gheorghe Balan – 57. „E tragic că se încearcă răstignirea întregului sistem judecătoresc. Am decis să-mi depun candidatura pentru a demonstra cât de controlat este sistemul judecătoresc”, a declarat Gheorghe Balan, în discursul prin care cerea susţinerea candidaturii sale. Judecătoarea Viorica Puică a declarat că în sistemul judecătoresc nu trebuie să existe pârghii de manipulare a judecătorilor.

„Uneori mi se creează impresia că cineva vrea să bage frica în judecători, special, ca să ne poată manipula. Statutul de judecător, în opinia mea, presupune responsabilitate şi profesionism. Toate acţiunile noastre trebuie să pornească de aici”, a spus Viorica Puică înainte de procedura de vot. În timp ce pretendenţii care şi-au depus personal candidatura, au adus critici dure în adresa situaţiei actuale din justiţie, candidaţii înaintaţi de sistem au ţinut discursuri moderate, evitând să vorbească despre probleme.

Un candidat a propus ca fiecare membru al CSM să-şi motiveze votul

Victor Micu, actualul preşedinte al CSM, a obţinut un nou mandat după ce a promis că va asigura respectarea independenţei justiţiei şi a judecătorilor. El a promis că va propune ca promovarea magistraţilor să aibă loc pe principii echitabile, corecte. Micu a mai spus că va insista asupra majorării salariilor funcţionarilor publici, a grefierilor şi a asistenţilor judiciari. O parte dintre promisiuni s-au regăsit şi în precedenta campanie a candidatului Micu, cea în care, în 2014, a ajuns membru al CSM. Petru Moraru, judecător la CSJ, a promis că, dacă ajunge în CSM va pleda pentru specializarea judecătorilor şi a completelor de judecată „în scopul sporirii calităţii actului de justiţie”, pentru apărarea statutului magistraţilor şi a imaginii publice a acestora, dar şi pentru transparenţă în justiţie, „dar totodată voi fi împotriva imixtiunii sub orice formă şi de către oricine în procesul justiţiei”.

Nina Cernat, care a ocupat şi în ultimul an fotoliul de membră a CSM, a scris în programul său de activitate că va promova „principiile independenţei şi integrităţii în interiorul şi exteriorul sistemului judecăroresc”, că va interveni „pentru o mai bună organizare a instanţelor”, dar şi că va pleda pentru mărirea numărului de judecători în scopul reducerii numărului de dosare alocate unui judecător şi creşterii calităţii actului de justiţie. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a promis că va contribui la „îmbunătăţirea imaginii justiţiei, inclusiv prin apărarea de către CSM a reputaţiei judecătorilor”, că va insista ca CSM să obţină drept de iniţiativă legislativă, că va propune ca fiecare membru al CSM să-şi motiveze votul dat împotriva promovării judecătorului, prin formularea unei opinii separate obligatorii. Gheorghieş mai propune ca judecătorii demisionaţi să fie încadraţi în funcţii pe perioade determinate, în cazul în care sunt funcţii vacante temporare, de pe urma concediilor sau suspendărilor provizorii din funcţii ale altor magistraţi.

Un membru supleant al CSM explică avantajele unificării practicii judiciare

Dorel Musteaţă, aflat la al doilea mandat de membru al CSM, a promis că va contribui la „asigurarea mecanismelor instituţionale viabile de respectare a normelor de etică profesională în justiţie, la consolidarea statutului magistraţilor şi îmbunătăţirea modalităţilor de recrutare, evaluare şi promovare a acestora, dar şi la protejarea independenţei, a bunei reputaţii profesionale a magistraţilor”. Anatolie Galben, magistrat ajuns în CSM deşi, la 7 aprilie 2009, a judecat tineri în comisariatele de poliţie, a spus că a aspirat la această funcţie „nu pentru a indica la neajunsuri şi probleme, dar pentru ca împreună cu colegii mei să contribui la îmbunătăţirea activităţii acestui sector extrem de important”.

Cei şase membri noi aleşi ai CSM urmează să intre în funcţii treptat, după expirarea mandatelor actualilor membri ai Consiliului: pe 29 noiembrie expiră mandatele lui Anatolie Ţurcan, Dumitru Visternicean şi Nina Cernat, pe 18 ianuarie 2018 – a lui Victor Micu, pe 15 martie 2018 – a Verei Toma, iar pe 6 octombrie 2018 expiră mandatul lui Dorel Musteaţă. În cazul în care un membru CSM ales va renunţa la mandat, în locul său vor veni Luiza Gafton sau Anatolie Pahopol, aleşi în calitate de membri supleanţi în CSM. Gafton a promis, pe lângă măsurile de transparentizare şi independenţă a sistemului, contribuirea la unificarea practicii judiciare „care va înlesni modul de interpretare a legii, va duce la reducerea numărului de procese judiciare, va contribui la reducerea termenului de examinare a dosarelor, va reduce probabilitatea erorilor judiciare şi va limita numărul condamnărilor la CtEDO”. La rândul său, Anatolie Pahopol a fost laconic în promisiuni. „Nu consider că sunt necesare careva idei moderniste în privinţa activităţii. Respectarea strictă a normelor de drept material şi cel procesual în activitatea colegilor va fi cea mai mare preocupare a mea în această funcţie”, a punctat magistratul.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *