Condamnat la amnistie sau de ce a fost eliberat din izolator fostul procuror general interimar

Andrei Pântea, ex-procuror general interimar, a fost eliberat din izolator după patru luni de detenţie. Eliberarea acestuia a venit chiar în ziua în care a fost condamnat la doi ani de închisoare, fiind găsit vinovat de „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”, învinuire cu care s-a ales chiar în timp ce dosarul său era examinat la Judecătoria Râşcani din Chişinău. Iniţial, în noiembrie 2016, atunci când dosarul lui Pântea a fost trimis în judecată, fostul procuror era acuzat de o infracţiune mult mai gravă, „depăşirea atribuţiilor de serviciu”. În timpul examinării cauzei, Vitalie Galeru, procuror la Procuratura Anticorupţie, a decis să-i modifice acuzarea, astfel încât aceasta să cadă sub incidenţa Legii amnistiei în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenţei R. Moldova. În consecinţă, Pântea a fost amnistiat, scăpând de puşcărie.

La trei ani de la comiterea faptei, Procuratura Anticorupţie l-a reţinut, în dimineaţa zilei de 11 octombrie 2016, pe Andrei Pântea, fost prim-adjunct al procurorului general. Procurorii au constatat în acţiunile sale „depăşirea atribuţiilor de serviciu”, după ce Pântea a dispus ca dosarele penale deschise în R. Moldova pe numele „hoţului în lege” Grigore Caramalac să fie trimise organelor de drept din Federaţia Rusă, care, în februarie 2015, le-au clasat. ZdG a fost prima instituţie de presă care a scris, în ianuarie 2014, despre faptul că prin semnătura lui Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, s-a dispus trimiterea dosarelor penale pe care „hoţul în lege” Grigore Caramalac le avea în R. Moldova Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse. Menţionam atunci că cele două dosare, deschise la Chişinău pentru şantaj, banditism, tentative de omor la comandă, comasate ulterior în cadrul unei singure cauze, au fost trimise în Rusia în iulie 2013, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după ce actele fuseseră traduse în rusă. În ianuarie 2014, ne-am întâlnit cu Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, cel care şi-a pus semnătura finală pe actul de trimitere a dosarelor, în biroul său de serviciu de la PG. Atunci, acesta a încercat să ne convingă că a procedat corect, făcând referire la expirarea termenului de prescripţie în cazul infracţiunilor imputate lui Caramalac, dar la solicitarile insistente venite din partea organelor de drept din Rusia. Ulterior, la Moscova, dosarele lui Caramalac au fost încetate, Pântea fiind anchetat în R. Moldova.

Învinuire schimbată pe ultima sută de metri

Dosarul lui Andrei Pântea a fost trimis în judecată în timp record, la o lună şi jumătate de la deschidere, fiind remis spre examinare judecătoarei Steliana Iorgov, de la Judecătoria Râşcani, care a devenit, de la 1 ianuarie 2017, Judecătoria Chişinău. Pântea a fost trimis în judecată sub acuzaţia de „exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu”, care prevedea pedeapsă cu închisoare până la 10 ani. Şi dosarul penal intentat lui Pântea a fost examinat în mare viteză, în noiembrie 2016 -ianuarie 2017. Într-o şedinţă de la începutul anului 2017, Pântea şi-a recunoscut vina, iar procurorul Vitalie Galeru a decis că acest fapt ar fi un motiv pentru schimbarea învinuirii. Astfel, procurorul a recalificat acţiunile fostului coleg de breaslă din „depăşirea atribuţiilor de serviciu” în „amestec în înfăptuirea justiţiei şi a urmăririi penale”. Noul capăt de acuzare e mult mai blând. Acesta prevede o pedeapsă practic de două ori mai mică decât infracţiunea iniţială imputată lui Pântea, respectiv „amendă în mărime de la 400 la 600 unităţi convenţionale sau închisoare până la 4 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate timp de până la 3 ani”.

Procuror: „Parlamentul a adoptat legea, nu eu”

„Am decis să-i modific învinuirea lui Andrei Pântea reieşind din probele administrate la faza cercetării judecătoreşti în instanţa de judecată şi în urma declaraţiilor acestuia”, zice procurorul Procuraturii Anticorupţie, Vitalie Galeru. În acest context, pe 16 ianuarie 2017, judecătoarea Steliana Iorgov a decis condamnarea lui Pântea la doi ani de închisoare cu executare, însă, în baza legii 210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25 de ani de la proclamarea independenţei R. Moldova, a dispus eliberarea de sub strajă a fostului procuror chiar din sala de judecată, după patru luni de detenţie. Totodată, instanţa i-a interzis lui Pântea să ocupe în următorii trei ani funcţia de judecător sau procuror, dar nu şi cea de avocat. „Pentru mine nu este important că noua învinuire cade sub amnistie sau nu. Pentru mine este important ca acţiunile inculpatului să fie încadrate corect juridic. Iar faptul că norma dată urma să cadă sub amnistie… Asta-i legea. Parlamentul a adoptat legea, iar eu sunt obligat s-o respect, indiferent că-mi place sau nu. Eu trebuie să încadrez corect acţiunile persoanei, iar faptul că ele cad sub amnistie, e plusul dânsului, nu al meu. Nu-mi rămâne decât să-l respect”, zice procurorul. El a mai declarat că, fiind mulţumit de sentinţa primei instanţe, nu o va ataca la Curtea de Apel Chişinău.

Gheorghe Malic, unul dintre avocaţii lui Andrei Pântea, ne-a spus că nu doreşte să comenteze şi nici să discute despre sentinţa emisă pe numele clientului său şi nici despre eventualele viitoare acţiuni. După pronunţarea sentinţei, şi Pântea a evitat discuţiile cu presa. Potrivit deschide.md, în şedinţele de judecată, fostul procuror şi-ar fi recunoscut vina. „Onorată instanţă, eu m-am expus şi data trecută şi vreau să menţionez şi de această dată: un conducător trebuie să-şi asume responsabilitatea, inclusiv pentru acţiunile subalternilor săi. S-au constatat anume circumstanţe ale situaţiei pentru care trebuie să răspund şi cred că concluziile necesare au fost făcute pentru mine în speţă… Dacă interesul naţional… îmi cere ca să fiu… eu accept şi vă mulţumesc pentru atitudine”, a declarat Pântea.

Andrei Pântea în timpul unei ședințe de judecată din dosarul în care a fost condamnat la 2 ani de închisoare, fiind ulterior amnistiat

CV-ul condamnatului Pântea şi dosarul fostului şofer

ZdG a scris anterior că în procesul de „salvare” a lui Grigore Caramalac au fost implicaţi şi alţi procurori, foşti subalterni ai lui Andrei Pântea. Aceştia, însă, au figurat în dosar în calitate de martori. Andrei Pântea a fost şef al Procuraturii din Anenii Noi, iar în 2011 a fost promovat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general. În 2013, după demisia lui Valeriu Zubco în urma vânătorii din Pădurea Domnească, timp de 3 luni, Pântea a deţinut interimatul funcţiei de procuror general. În 2015, pentru alte câteva luni, a fost adjunct al procurorului municipiului Chişinău, plecând şi din această funcţie în septembrie 2015, după mai multe acuzaţii ale fostului şef al instituţiei, Ion Diacov. ZdG a scris că familia Pântea, deşi nu deţine afaceri, are o avere de invidiat. Soţii Pântea şi-au înălţat o casă modernă cu două niveluri pe o stradelă din oraşul Codru. Pe lângă casă, Pântea mai are câteva apartamente şi cel puţin trei automobile, printre care un BMW X5, fabricat în 2006 şi cumpărat în 2013 cu 150.000 de lei. „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc? Să-şi ridice acolo o colibă? Să umble încălţat în cizme de chirză? Luaţi în calcul anii lucraţi în Procuratură”, ne-a zis Pântea, justificându-şi averea.

La scurt timp după ce Pântea a fost reţinut în „dosarul Caramalac”, după gratii a ajuns şi Vitalie Donică, fost şofer al ex-prim-adjunctului procurorului general. Procurorii anticorupţie l-au învinuit pe acesta de trafic de influenţă. Şoferul ar fi pretins că îl poate influenţa pe Andrei Pântea să ia o decizie favorabilă în cazul unei persoane condamnate pentru omor, cerând de la acesta 20 mii de euro. Ion Munteanu, procurorul Procuraturii Anticorupţie care gestionează urmărirea penală, ne-a spus că şi acest dosar a fost trimis în instanţa de judecată, iar fostul prim-adjunct al procurorului general nu are vreun statut.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *