Zece mii de cetăţeni au rămas cu dreptatea doar “pe hârtie”

La 23 septembrie, pentru a 43-a oară, CEDO a condamnat R. Moldova din cauza neexecutării deciziilor judiciare. De această dată, Guvernul va plăti unui fost deportat peste 33 mii de euro. Acum zece ani, instanţa de fond de la Orhei a obligat Consiliul Local să-i restituie lui Boris Prepeliţă locuinţa confiscată de autorităţile sovietice. Cazul acestuia a avut sorţi de izbândă doar la Curtea de la Strasbourg.

După ce obţin dreptatea pe hârtie, zeci de mii de cetăţeni ai R. Moldova nu reuşesc să-şi pună în practică dreptul câştigat în instanţa judecătorească. Anume din acest motiv, R. Moldova a pierdut la CEDO o treime din cele peste o sută de cauze de condamnare. Cei mai mulţi, însă, nu ajung la Strasbourg, încercând să dobândească adevărul în instanţele naţionale. Unii nu mai rezistă. Irina Creţu, de exemplu, de 97 de ani, din Sângerei, a decedat în luna august 2008, în aşteptarea executării deciziei judiciare luate în favoarea sa acum doi ani.

Acum doi ani, în urma unui litigiu funciar, Irina Creţu a câştigat în instanţa de fond două mii de lei, sumă importantă pentru ea la acel moment. Pe atunci bătrâna avea 95 de ani. “În aceşti doi ani reprezentanţii Oficiului de Executare nu au întreprins nicio acţiune pentru a îndeplini hotărârea instanţei”, spune nora decedatei, Tamara Creţu, de 54 ani, demonstrând drepturile soacrei sale. Femeia mai spune că, timp de doi ani, s-a plâns mai multor autorităţi. “Toţi executorii judiciari ne-au spus că, până în present, nu au reuşit să îl găsească pe Arcadie Ţăruş, celui căruia i-am dat în arendă loturile de pământ”, mai adaugă Tamara Creţu.

Şefa Oficiului de Executare din r. Sângerei, Lilia Scorici, a confirmat pentru Ziarul de Gardă că executorii nu au reuşit să îl găsească pe Ţăruş. “Este o persoană cu probleme”, ne-a spus aceasta. “El trebuie să execute 30 de decizii judiciare. Pe contul acestuia, însă, nu există niciun bun”, mai adaugă ea. Din această cauză, titulul executoriu al Irinei Creţu va fi restituit instanţei judecătoreşti. “Dar oricând, timp de trei ani, acesta mai poate fi prezentat spre executare. De fapt, aşa s-a întâmplat şi anterior”, spune Lilia Scorici.

Guvenul nu a contribuit la executarea deciziilor judiciare

Irina Creţu nu a reuşit să ajungă la CEDO. Mulţi cetăţeni, însă, dacă nu reuşesc să îşi pună dreptul în practică, apelează la instanţa de la Strasbourg. Astfel, până la 30 iunie 2008, neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătoreşti a fost constatată în 42 de cauze, ceea ce constituie o treime din toate hotărârile Curţii contra R. Moldova. Cele peste 40 de pierderi la CEDO sunt consecinţa neexecutării hotărârilor judecătoreşti privind retrocedarea imobilelor naţionalizate, plata unor sume de bani, acordarea spaţiului locativ, acordarea unui teren de pământ sau restabilirea la locul de muncă. Acestea mai ţin şi de evacuarea unei persoane din apartamentul reclamanţilor, demolarea unei construcţii ilegale, imposibilităţii de executare a unei hotărâri judecătoreşti privind plata în favoarea reclamantului a unei sume de bani de către o întreprindere, în urma lichidării acestei întreprinderi şi transferării proprietăţii acesteia unei întreprinderi de stat, fără a achita datoriile. În unele cazuri s-a constatat neonorarea obligaţiei pozitive a Guvernului de a contribui la executarea unor hotărâri judecătoreşti pronunţate în favoarea reclamanţilor privind plata unor sume de bani de către persoane private.

Ministerul Justiţiei nu deţine informaţii despre titlurile executorii

Referitor la problema neexecutării, deputatul Alexandru Lipcan a solicitat Ministerului Justiţiei să îi prezinte informaţie despre numărul de titluri executorii emise pe parcursul ultimilor doi ani în adresa ministerelor şi altor organe ale administraţiei publice centrale. Deputatul a mai cerut informaţie cu privire la conducătorii organelor publice centrale care au fost amendaţi de către executorii judiciari pentru ignorare şi dosare penale intentate persoanelor cu funcţie de răspundere de nivel central. Toate răspunsurile la întrebările din interpelarea lui Lipcan spun: «Informaţia solicitată nu poate fi prezentată deoarece conform legislaţiei nu este obligatorie evidenţa acesteia». Singura informaţie, potrivit aceluiaşi răspuns, «pe perioada anilor 2006 – 2007 au fost înregistrate 5 196 titluri executorii». «Cunosc că neexecutarea deciziilor judiciare poartă de la o uşă la alta foarte multă lume», spune Alexandru Lipcan. «Cu toate că acest aspect este foarte problematic, paradoxal, toată informaţia pe care mi-a prezentat-o Ministerul Justiţiei este foarte vagă», mai spune el.

Primăriile s-au pomenit într-un cerc vicios

Vlad Gribincea, avocat, organizaţia Jurişti pentru Drepturile Omului, spune că circa 30% din hotărâri pronunţate până acum de CEDO, ţin anume de neexecutarea deciziilor judiciare. “Cele mai multe cazuri de neexecutare vizează perioada de până la 2003. La sfârşitul anului 2003, Ministerul Finanţelor, a executat circa 20 mii de titluri executorii timp de o lună. Dacă în cazul Ministerului Finanţelor, situaţia s-a ameliorat, în prezent cele mai multe probleme ţin de administraţia publică locală. Bugetul acestor instituţii nu prevede nicio sumă pentru executarea hotărârilor judecătoreşti. De fapt, este un cerc vicios. Criteriile de finanţare stabilite de Ministerul Finanţelor nu prevăd executarea deciziilor judiciare.

Ce se întâmplă? Hotărârea judecătorească nu se execută. Cazul ajunge la Strasbourg. Decizia Curţii este comunicată Guvernului. Suma pe care Guvernul trebuie să o achite pentru executare, este comunicată Ministerul Finanţelor. Ulterior banii sunt transferaţi autorităţilor publice locale pentru a rezolva problema”, mai explică Vlad Gribincea. Un alt aspect, potrivit juristului, ţine de inacţiunea executorilor judiciari care nu întreprind măsuri pentru a forţa “neautorităţile” să îşi achite datoriile faţă de cel care a câştigat un proces.

O dată vina executorilor, 41 de ori vina celorlalţi

Din cele 42 de condamnări la CEDO din cauza neexecutării deciziilor judiciare, reprezentanţii Departamentului de Executare al Ministerului Justiţiei recunosc vina doar într-un singur caz: Grivneac contra R. Moldova. În acest dosar, Curtea a constatat că, timp de şapte ani, Guvernul nu a îndeplinit obligaţia de a contribui la executarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţată în favoarea lui Grivneac. Valeriu Devderea, directorul Departamentului de Executare, spune că marea problemă în neexecutarea deciziilor judiciare ţine de neasigurarea acţiunii. “Atunci când porneşte să îşi rezolve problema pe cale judiciară, aproape fiecare îşi pune scopul de a vedea doar hotărârea instanţei de judecată”, spune Devdere. “Problema constă în ignoranţa cetăţenilor de a face tot posibilul ca să asigure executarea deciziilor judiciare. De multe ori acest fapt se întâmplă din cauza necunoaşterii. De multe ori apelează, fără un avocat, acolo unde nu ar trebui”, mai explică el. Potrivit directorului, executorul este instrumentul folosit pentru apărarea dreptului apărat prin lege. “De obicei, cei care au obţinut o decizie judiciară în favoarea lor, vin la oficiile de executare şi aruncă pe masă executorului această decizie fără să se gândească la consecinţe”, mai spune Devdere. Potrivit lui, celor 392 de executori judiciari din R. Moldova, în prima jumătate a anului 2008, le-au revenit să rezolve 185 mii de titluri executorii. “Din acestea, doar zece mii nu au fost executate, aceasta fiind un număr mic în comparaţie cu cele aproape 200 mii de titluri”, spune Devdere.

Potrivit experţilor Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), de multe ori, cauza neexecutării deciziilor judecătoreşti ţine de insuficienţa diligenţei executorilor judiciari. “Această profesie presupune a reacţie deosebită la ceea ce se întâmplă în dosar”, explică Galina Bostan, de la CAPC. “Executorul ar trebui să fie destul de abil şi rapid atunci când e cazul să execute hotărârile judiciare. Adevărul este, că această profesie este periculoasă, mai ales atunci când debitorul, cel care datorează anumite bunuri, se dovedeşte a fi mult mai puternic decât executorul. În aceste condiţii, nici salariul nu este prea motivator. Poate din aceste motive, se întâmplă ca executorul să se înţeleagă cu debitorul despre amânarea executării deciziei judiciare”, mai spune Galina Bostan.

Anastasia NANI

Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte 
anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului “Sensibilizarea 
populaţiei despre fenomenul corupţiei“, implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei,
cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *