Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Vin alegerile, încep privatizările

Vin alegerile, încep privatizările

Compania BNP Paribas Corporate & Investment Banking (Franţa) a devenit consultantul financiar al Guvernului de la Chişinău în problema privatizării Băncii de Economii a Moldovei (BEM). Igor Grigoriev, directorul Agenţiei Proprietăţii Publice, ne-a informat că la concursul de selectare a consultantului financiar au participat patru companii: BNP Paribas SA, HSBC Bank plc (filiala din Grecia a băncii britanice), IAAG Consultoria (consorţiul condus de o companie spaniolă), Galt & Traggart (Georgia). Anunţul privind organizarea şi desfăşurarea concursului a fost publicat în ziarul londonez „Financial Times”, la 28 martie 2008. Timp de jumătate de an, BNP Paribas SA va pregăti şi va evalua pachetul de acte referitoare la situaţia financiară, pentru a scoate banca la vânzare. Pentru servicii de consultanţă Guvernul va achita 170 mii de euro şi 2,5% din suma încasată din comercializarea băncii.

Potrivit expertului economic Vlad Bercu, BEM este scoasă la vânzare la insistenţa instituţiilor financiare internaţionale, în scopul asigurării cocucurenţei în sectorul bancar.

BEM – scurt istoric

La 11 noiembrie 1940, în Moldova au fost inaugurate 7 direcţii judeţene ale Caselor de Stat de Economii. În 1987, Casele de Stat de Economii au obţinut statut de Bancă de Economii. După proclamarea Independenţei R. Moldova, instituţia a fost reorganizată în BEM, astfel devenind bancă comercială pe acţiuni cu capital de stat. În 1994, banca este reorganizată în societate pe acţiuni de tip deschis. Doi ani mai târziu – în bancă comercială pe acţiuni „Banca de Economii”. În 2001, banca este reînregistrată, devenind Societate pe Acţiuni. Pe teritoriul R. Moldova, BEM are 48 de filiale.

Practici internaţionale la Chişinău

Consultantul financiar este solicitat să evalueze activele băncii, ulterior fiind responsabil şi de scoaterea Băncii de Economii la vânzare, în următoarele 6 luni. În acest timp, Guvernul şi BNM se vor abţine de la tratamentul preferenţial al băncii, inclusiv aspectele de impozitare, reglementare prudenţială sau acces la resurse, este specificat într-un  Memorandum, semnat în februarie 2008.

Mihai Roşcovan, preşedintele Business Consulting Institute, spune că „Guvernul ar trebui să angajeze consultanţă şi audit nu doar pentru BEM, ci şi pentru alte obiecte supuse privatizării, cum ar fi hoteluri, Air-Moldova şi chiar unele întreprinderi industriale. De exemplu, din cauza unei evaluări incorecte, Guvernul a ratat în această vară privatizarea câtorva întreprinderi importante”, a mai adăugat Roşcovan.

Johan Mathisen, reprezentant FMI în R. Moldova, spune că consultanţa prealabilă îi poate ajuta pe potenţialii cumpărători în evaluarea valorii băncii. „Candidaţii potenţiali pot realiza evaluări proprii, în conformitate cu standardele internaţionale. Compania consultant, însă, trebuie să lucreze împreună cu BEM la examinarea procentelor financiare, astfel încât să dea cumpărătorilor o imagine clară despre valoarea activelor acestei instituţii. Totodată, consultanţa ar putea lua şi forma unor acţiuni recomandate pentru îmbunătăţirea gestionării întreprinderii în ansamblu. Consultanţa, pe de o parte, ajută BEM, pe de altă parte, ajută potenţialii investitori să evalueze în mod adecvat valoarea de piaţă a companiei şi să analizeze potenţialul pieţei”.

Guvernul cântăreşte beneficiile sau viteza

Pentru unele regiuni, unde au fost privatizare bănci similare, termenul de consultare a fost mai mic de 6 luni. Aici, Mihai Roşcovan spune că, pentru evaluare, ar fi necesar şi mai puţin timp. Însă, pentru organizarea licitaţiei şi identificarea cumpărătorului, 6 luni poate fi o perioadă de timp insuficientă.

Johan Mathisen a enumerat câteva seturi de beneficii pe care le-ar putea obţine statul în urma privatizării BEM. În primul rând, orice investitor strategic aduce cu sine nu doar bani, ci şi know-how-uri, resurse umane mai bine pregătite, scheme de lucru cu consumatorii mai eficiente şi mai avansate. În al doilea rând, privatizarea BEM ar contribui la sporirea competitivităţii. „Apariţia unui concurent puternic pe piaţa serviciilor bancare ar stimula dezvoltarea sectorului bancar în sensul prestării unor servicii mai diversificate”. În al treilea rând, sunt veniturile obţinute în urma privatizării. Roşcovan spune că este importantă suma obţinută în urma privatizării BEM, astfel încât să nu fie afectat bugetul. De asemenea, după privatizare, ar trebui să se ţină cont şi de faptul că, ulterior, bugetul nu va mai avea încasări de la profitul BEM. Vlad Bercu menţionează că avantajul privatizării BEM este plasarea băncii în aceleaşi condiţii cu alte bănci, fără avantajarea de către Guvern prin redirecţionarea unor fluxuri de capital. Până la  privatizare, va trece mult timp, consideră analistul, între timp, depunerile vor fi indexate, iar astfel va dispărea interesul şi obligaţiunea statului faţă de vechii depunători.

Potrivit lui Mathisen, riscurile ce ar putea apărea în urma privatizării ar fi cele legate de setul de beneficii, care ar putea fi realizat insuficient. Ar fi regretabil ca singura schimbare să fie cea legată de dreptul de proprietate. Când va lua decizia, statul ar trebui să ţină cont şi de eventualele riscuri. Un risc evident şi destul de sensibil, la care se face referinţă în acest caz, este cel legat de serviciile prestate de Guvern, prin intermediul BEM, cum ar fi transferul pensiilor, al beneficiilor sociale etc. În aceste condiţii, statul va avea o sarcină dificilă atunci când va elabora contractul de vânzare cumpărare. Acesta ar trebui să fie structurat astfel încât să nu afecteze prestarea acestor servicii. Problemele ar putea fi soluţionate prin introducerea unor clauze în contract, prin care persoanele care au beneficiat de serviciile băncii ar fi asigurate că le vor avea şi în continuare. „În acest caz, Guvernul R. Moldova ar trebui să analizeze ce cântăreşte mai mult – beneficiile sau viteza”, a mai adăugat Johan Mathisen.

Criza financiară: salvarea băncilor vs aruncarea lor pe piaţă

„Ar fi bine ca BEM să fie achiziţionată de o instituţie financiară, ca în cazul Eximbank, Mobiasbanca”, consideră Vlad Bercu. Analistul este sceptic privind numărul de solicitări ale potenţialilor investitori şi preţul care ar putea fi negociat. „Probabil, ar fi mai bine să mai aşteptăm până se vor mai aşeza lucrurile (financiare) şi apoi să privatizăm BEM. Asta ar putea fi peste 1-3 ani. De fapt, consultantul e cel care ar trebui să spună dacă e bine sau nu să scoatem la vânzare BEM. El evaluează nu doar situaţia BEM, ci şi conjunctura internaţională, apoi propune soluţii”, concretizează Bercu.

Mihai Roşcovan este de părere că R. Moldova nu a ales momentul potrivit pentru privatizarea BEM. „În condiţiile crizei financiare internaţionale, guvernele se străduiesc să salveze băncile, pentru a stabiliza piaţa bancară. La noi, Guvernul procedează invers, aruncând băncile pe piaţă”, spune expertul, precizând că  niciun guvern de la noi nu a privatizat corect băncile în cadrul cărora era fondator (Banca socială, Moldinconbank). Toate au fost înstrăinate către grupări mafiote. Probabil şi acest guvern vrea ca, în toiul crizei financiare, în ajunul alegerilor parlamentare, să înstrăineze BEM către o structură mafiotă a actualei guvernări.

Veronica Russu