“Vila” de la peniteciarul Rusca

O clinică ultra-modernă în mijlocul unui teritoriu îngrădit cu sârmă ghimpată. Astfel poate fi descris sediul punctului medical din cadrul instituţiei penitenciare nr. 7, din s. Rusca, r. Hânceşti, dacă e să ţinem cont de banii care au fost alocaţi pentru reparaţia acestuia. Or, suma cheltuită pentru renovarea acesteia depăşeşte 3 mil. de lei, resurse financiare suficiente pentru a asigura pensia lunară a peste 3 mii de bătrâni sau pentru a procura o vilă de lux în noile cartiere rezidenţiale de elită de la periferiile Chişinăului. Amintim că, în ultimii 2 ani, pentru renovarea acestei instituţii au fost deja investite circa 10 mil lei, majoritatea banilor fiind donaţii străine.

Greceanâi a minţit

La 11 septembrie 2008, un comunicat de pe pagina web a Guvernului anunţa că prim-ministrul a vizitat penitenciarul de femei de la Rusca. În cadrul vizitei, Greceanâi le-a spus deţinutelor că “pentru a finisa lucrările de reparaţie a blocului medical şi al cantinei, s-au alocat peste 2 mil. de lei”. Deşi e un anunţ oficial, acesta pare să nu corespundă realităţii. Şi asta deoarece banii pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a obiectivului respectiv au fost alocaţi, printr-o hotărâre de Guvern, la 19 septembrie, adică după vizita şi declaraţia sa.

“Greceanâi a fost aici când reparaţia era la o etapг critică. Bani la Departamentul Instituţiilor Penitenciare (DIP) nu erau, dar lucrările erau practic făcute”, ne-a declarat Mihai Rotaru, administratorul “Imvocom Prim” SRL şi antreprenorul general în această lucrare.

Astfel, printr-o decizie, Fondul de Rezervă al Guvernului (FRG) s-a golit de 2 175 800 lei. De menţionat că, potrivit Legii despre Regulamentul privind utilizarea mijloacelor FRG, acesta “este un fond destinat finanţării unor cheltuieli care survin în decursul anului şi care nu sunt prevăzute în bugetul de stat”. Astfel de cazuri neplanificate ar fi lichidarea efectelor calamităţilor naturale şi avariilor, ajutorul financiar acordat altor state, ajutorul financiar destinat construcţiei şi reparaţiei obiectivelor de valoare istorică şi culturală etc. Reparaţia blocului medical de la puşcăria pentru femei nu se încadrează în niciuna din categoriile enumerate.

Concepţie de Anul Nou

Pe parcursul mai multor ani, diferite ONG-uri raportau că serviciile medicale prestate deţinuşilor din Moldova sunt sub orice nivel. Cauza principală invocată de autorităţi era lipsa banilor. Astfel, în ultima zi a anului 2003, Executivul a aprobat Concepţia reformării sistemului penitenciar şi Planul de acţiuni pentru anii 2004-2020, pentru realizarea acesteia. În document se spune că “circa 80% din clădirile şi edificiile instituţiilor penitenciare sunt vechi, iar unele construcţii ale acestora se află în stare avariată”. Concepţia respectivă presupunea şi reconstrucţia, în 2007, a punctului medical al penitenciarului de la Rusca.

Doar în perioada 2006—2007, la reabilitarea închisorii au fost cheltuiţi peste 10 mil. lei. Ce-i drept, circa 10% din sumă au fost bani publici, restul fiind alocaţi de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, Caritas Elveţia şi Caritas Luxemburg. În cazul dat, însă, situaţia este alta. Pentru renovarea blcului medical la “standarde europene” au fost cheltuiţi, nici mai mult, nici mai puţin, 3 095 562 lei, bani publici.

Modernizat istoric

Pe la mijlocul lunii noiembrie 2008, am trimis la DIP o solicitare de permisiune pentru o vizită la blocul medical. După 21 de zile de aşteptare am fost anunţaţi că “această încăpere se află la moment în plin proces de reconstrucţie”. Atât. Un fel de refuz fără cuvinte. Ce-i drept, am fost informaţi că blocul medical va fi dat în exploatare la început de 2009, eveniment la care va fi invitat şi ZdG. Într-adevăr. Acest lucru s-a întâmplat, doar că inaugurarea clinicii a avut loc la 24 decembrie 2008. La eveniment, colonelul de justiţie Gheorghe Chirilă, şeful penitenciarului nr. 7, le-a prezentat jurnaliştilor blocul medical proaspăt renovat. Acesta reprezintă un imobil cu 2 nivele, cu dimensiunile de circa 40/10m. Faţada zgrunţuroasă, de culoare bej, adie a casă de tip “stalinist”. Doar ferestrele albe, termopan, mai diminuează aspectul sumbru şi dau o notă de modernitate.

Primul nivel al clădirii este ocupat, în principiu, de cantină, bucătărie şi un spaţiu pentru capelă. Al doilea etaj este destinat clinicii medicale propriu-zise. Aceasta are o intrare separată.  Printr-o uşă maro, lucind a nou, intri în blocul medical. Dar acolo dai de nişte scări vechi, înguste şi înalte. Când urci, eşti nevoit să te apleci la fiecare treaptă. Când cobori, faci genuflexiuni adânci. S-ar putea să nu fie exerciţiile potrivite pentru eventualii pacienţi ai acestui centru.

Doi în unu

De ambele părţi ale unui coridor îngust sunt mai multe uşi, de genul celei de la intrare. Aici vor fi amplasate, potrivit lui Gheorghe Chirilă, diverse cabinete medicale, printre care cel ginecologic, stomatologic, terapeutic, dar şi camera de zi pentru lucrătorii medicali, în care se găseşte o canapea şi două fotolii pompoase. În celelalte încăperi sunt mese, scaune, dulapuri sau alt inventar. Tot mobilierul, în valoare de 250 mii de lei, miroase a nou.

“Fiind aici într-o vizită de monitorizare, acum un an, am văzut în ce condiţii activa secţia medicală, dacă putea fi numită pe atunci secţie, pentru că erau nişte condiţii deplorabile”, a declarat Boris Gâlcă, preşedintele Fondului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA) Moldova, prezent la eveniment. Potrivit acestuia, lucrările efectuate reprezintă o schimbare deosebită a imaginii penitenciarului, prin faptul că condiţiile de detenţie devin mai aproape de necesităţile umane, în timp ce, anterior, “cabinetul ginecologic era amplasat în aceeaşi încăpere cu cel stomatologic”.

Pe la jumătatea aceluiaşi coridor îngust te opreşte o uşă. Acolo se termină centrul medical şi  începe sectorul destinat condamnatelor care au copii cu vârsta de până la trei ani. Şi aici încăperile sunt mobilate. Şi aici predomină mirosul de nou. De menţionat, însă, că tot mobilierul cu care este dotat centrului medical şi sectorul pentru mame este o donaţie a UNFPA, deci nu e procurat din cele 3 milioane, bani alocaţi din bugetul de stat şi FRG.

Devizul – secret comercial

Încercarea de a obţine documente ce ne-ar arăta cum au fost cheltuiţi cei peste 3 mil. de lei a fost zadarnică. DIP, beneficiarul lucrărilor, ne-a informat că nu are dreptul să ne prezinte devizul de cheltuieli, pe motiv că acesta conţine specificaţii şi tehnologii elaborate de agentul economic ce constituie secret comercial. Acesta ne-a sugerat să ne adresăm direct companiei care a efectuat lucrările, “Imvocom Prim” SRL.

Potrivit legislaţiei, secretul comercial îl reprezintă informaţiile care ţin de producţie, tehnologie, administrare etc., a căror divulgare poate dăuna intereselor private, acestea fiind prezentate instituţiilor publice cu titlu de confidenţialitate.

Vitalie Zamă, membru al organizaţiei obşteşti “Juriştii pentru drepturile omului “, consideră că, în acest caz, “autoritatea încearcă să evite răspunsurile la solicitarea de informaţie, invocând secretul comercial”. Juristul spune că chiar dacă admitem că devizul de cheltuieli conţine şi secret comercial, acesta nu poate fi secret în totalitatea sa, mai ales că legislaţia prevede şi anumite exigenţe privind acesul de informaţie cu tentă de secret comercial.

Potrivit aceleiaşi surse, Legea privind accesul la informaţie stipulează că în cazul în care accesul la documentele solicitate este parţial limitat, furnizorii de informaţii sunt obligaţi să prezinte solicitanţilor părţile actului care nu conţine restricţii la acces şi să indice în porţiunile omise “secret comercial”.

Banii (nu) iubesc socoteala

Potrivit DIP, din contul mijloacelor de stat pentru anii 2007—2008, pentru realizarea reparaţiei capitale a Blocului Medical de la Penitenciarul nr. 7, au fost alocaţi 3 095 562 lei, sumă care alcătuieşte costul total al proiectului dat.

De menţionat că acoperişul blocului medical a fost reparat în cadrul lucrărilor de renovare a blocului de locuit pentru deţinute, lucrările fiind efectuate cu suportul organizaţiilor internaţionale. Deci, din cei 3 mil. lei nu s-a cheltuit niciun ban pentru acoperiş. Astfel, rămâne doar construcţia în sine.

Câteva deducţii elementare lasă loc de mai multe bănuieli. DIP ne-a anunţat că, la data de 15 septembrie 2008, procentul executării lucrărilor era de 85% din volumul total. Respectiv, dacă cei peste 2 mil. lei au fost alocaţi de Guvern cu patru zile mai târziu, înseamnă că 85% din lucrări au fost efectuate cu circa 1 mil. lei, iar pentru cele 15% rămase a fost nevoie de peste 2 mil. lei.

Am încercat să obţinem o explicaţie a acestui decalaj de la Mihai Rotaru, administratorul firmei care a efectuat lucrările. Acesta ne-a spus că “nu este abilitat să dea sume” şi că “la DIP primiţi toate informaţiile, pentru că ei cunosc cheltuielile suportate”. Ulterior l-am contactat telefonic, dar  a invocat aceleaşi motive, specificând că nu are timp, pentru că se află la Preşedinţie(!).

Lucrări în avans

La rândul său, maiorul de justiţie Victor Belitei, şeful Direcţiei Logistică din cadrul DIP, ne-a explicat că, antreprenorul, cu acordul DIP, a efectuat lucrările de reparaţie în avans, fără să i se achite banii. “Noi nu am avut toată suma, adică acoperire financiară. Prin august (antreprenorului – n.r.) ia  mai rămas de executat circa 15% din lucrări, dar i se achitase mai puţin de un milion, adică atât cât am avut pentru 2008”, a declarat Belitei.

Acesta mai spune că instituţia, încă pe parcursul verii trecute, a înaintat mai multe demersuri către prim-ministru şi ministrul Finanţelor, “solicitând bani suplimentari pentru acel obiect”. Ulterior, Greceanâi a dorit să vadă personal ce se întâmplă acolo şi, după vizita la Penitenciarul nr. 7, a asigurat beneficiarul că va primi banii de care avea nevoie pentru finalizarea lucrărilor.

De menţionat că, în Planul de măsuri ale Ministerului Justiţiei pentru implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei pentru anul 2006, care prevede reparaţia capitală a unităţii medicale respective, e notat faptul că “executarea (lucrărilor – n.r.)  se va desfăşura cu condiţia finanţării depline”.

În acelaşi timp, MF ne-a anunţat că, la 27 noiembrie 2008, din suma totală au fost alocaţi 2 129 700 lei. Astfel, dacă lucrările au început în mai, iar inaugurarea a avut loc la 24 decembrie, aproape 1 milion de lei (!) au fost cheltuiţi în mai puţin de o lună.

Pe aşa bani, chiar şi vecin cu Voronin

Potrivit unor experţi din cadrul Direcţiei Construcţii Capitale a Primăriei mun. Chişinău, fundaţia, pereţii şi acoperişul reprezintă circa 40—45% din cheltuielile totale efectuate la construcţia unui imobil. Respectiv, dacă o casă finisată, cu 3 etaje, de 334 m2, din r. Străşeni, se vinde cu circa 100 mii euro, înseamnă că lucrările interioare şi de faţadă au costat circa 55 mii euro. În acest caz, banii alocaţi pentru reparaţia blocului medical (circa 800 m2) îţi ajung pentru a amenaja 4 astfel de locuinţe, de circa 1300 m2(!).
Totodată, spre exemplu, din cei peste 3 mil. lei poţi cumpăra o casă cu o suprafaţă de circa 180 m2 în cartierul rezidenţial Alpina Sud, situat în regiunea Gării de Sud-Vest. În plus, pe lângă o locuinţă de elită proaspăt ridicată, în preţ intră şi un teren de 8 ari şi comunicaţiile asigurate. Dacă nu-ţi place zona, de aceeaşi sumă te poţi pricopsi cu o vilă de aproximativ 200 m2 în cartierul Alpina Village, situat în zona lacului Ghidighici. Dacă nici acesta nu-ţi este pe plac, poţi deveni vecinul preşedintelui Voronin. Or, cu banii în cauză procuri un imobil de 150 m2 într-un cartier rezidenţial clasa de lux, amplasat pe şoseaua Chişinău—Leuşeni în apropierea localităţii Condriţa, unde are reşedinţă şeful statului.

Clinică nouă, atitudini vechi?

Un raport de evaluare cu privire la implementarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului, realizat în 2006 de PNUD Moldova, concluzionează că asigurarea medicală a deţinuţilor este sub limita minimă necesară, iar în unele cazuri persistă şi atitudinea indiferentă a personalului medical faţă de solicitările deţinuţilor.

Nici instituţia penitenciară nr. 7 nu face excepţie în acest caz. Circa 75% din condamnate au indicat faptul că asistenţa medicală este asigurată la nivel “foarte slab” şi “slab”, iar aproape 50% dintre ele au calificat atitudinea personalului medical drept “absolut indiferentă” şi “indiferentă”, arată rezultatele unui chestionar, prezentate în acelaşi raport. Totodată, deţinutele sunt nemulţumite de faptul că vizita medicului este permisă doar între orele 10.00—11.00, perioadă prea scurtă pentru satisfacerea tuturor solicitărilor.
În timpul vizitei la puşcăria de la Rusca, mai multe deţinute ne-au confirmat faptul că atitudinea medicilor este “nicicum”, dar se cere de menţionat şi faptul că în timpul dialogului cu deţinutele alături întotdeauna se afla un angajat al penitenciarului.

Gheorghe Chirilă, însă, crede că renovarea blocului medical nu va stopa numărul de plângeri privind atitudinea medicilor. “Oamenii care au probleme de sănătate sunt înrăiţi pe toţi cei din jur şi nu putem spune că, în acelaşi timp cu reparaţia dată, am exclus toate problemele posibile. Important e că au fost create condiţii şi ele vor îmbunătăţi calitatea asistenţei medicale”, ne-a declarat şeful penitenciarului. În ce priveşte regimul de consultare a deţinutelor, Chirilă ne-a promis că acesta va fi organizat astfel încât să fie normal şi acceptabil pentru deţinute.

Speranţe în faptul că renovarea blocului medical va schimba în bine situaţia îşi pune şi Boris Gâlcă. “Secţia medicală este acum la prima etapă de dotare. La finele lunii ianuarie sau la început de februarie, UNFPA o va înzestra cu echipament medical. Suntem siguri că acest lucru va contribui la calitatea serviciilor medicale din acest penitenciar”, a declarat directorul UNFPA.

Nicolae CUŞCHEVICI

Acest ariticol a fost publicat în cadrul Programului Consolidarea Capacităţii de Monitorizare a Societăţii Civile din Moldova (CCMSCM), implementat de Academia pentru Dezvoltare Educaţională (AED), cu suportul tehnic al Consiliului pentru Cercetări şi Schimburi Internaţionale (IREX). Programul este finanţat de Corporaţia Provocările Mileniului (MCC) şi administrat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) în cadrul Planului Preliminar de Ţară (PPŢ) pentru Republica Moldova. Conţinutul articolului este responsabilitatea autorului şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea AED, IREX, MCC, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *