VIDEO/ Cerșetori fără mască

Ajutați, în numele Domnului!” Zi de zi, cu acest îndemn, persoanele care cerșesc pe străzile Chișinăului, capitala celui mai sărac stat din Europa, încearcă să obțină mila trecătorilor.

Unii își folosesc copiii, alții, cu probleme locomotorii, sunt asistați de persoane sănătoase care profită de pe urma lor.

O categorie „specială” însă o reprezintă cei care cerșesc atenția chișinăuienilor invocând boli grave. Unii se deplasează greoi, folosesc cârje sau merg cu picioarele strâmbe. Alții stau în scaune cu rotile sau își afișează ostentativ „protezele”, ca să impresioneze.

Pentru a fi și mai convingători, cerșetorii invocă numele lui Dumnezeu și utilizează obiecte de cult. În spatele acestor pretinse probleme de sănătate găsim însă o meserie bine pusă la punct, practicată la limita legii.

19 ianuarie 2019. În apropiere de intrarea în Piața Centrală din Chișinău, unul dintre cele mai aglomerate locuri din oraș, un bărbat cu picioarele strâmbe, ajutat de două cârje metalice, roagă trecătorii să-l ajute cu bani.

Cu scurte pauze de masă, de numărat banii și de fumat, bărbatul își petrece întreaga zi la cerșit. În jurul amiezii, se întâlnește și discută cu o femeie care invocă probleme de sănătate similare și care, la fel ca și el, apelează la mila trecătorilor.

Acest bărbat cerșește pe străzile din capitală de câțiva ani, invocând probleme de sănătate

În cârje doar când cerșește: „Eu nu bag mâna-n buzunar la nimeni”

Spre seară, cei doi se întâlnesc din nou, la una dintre ieșirile Pieței Centrale. Intră într-o cârciumă din apropiere, unde numără banii și zâmbesc.

După aproximativ o oră, se îndreaptă, ajutați de cârje, spre Autogara Centru. Intră în una dintre toaletele din zona autogării, iar la scurt timp femeia iese și se îndreaptă spre peron, ajutată de baston, dar cu un vizibil progres la deplasare.

În schimb, bărbatul iese din toaletă și ajunge pe peronul de îmbarcare pe propriile picioare și cu cârjele într-o husă pe care o duce în microbuzul Chișinău-Talmaza, o localitate din raionul Ștefan Vodă.

Abordat, acesta recunoaște că mimează problemele de sănătate, dar susține că cerșește într-un asemenea mod pentru a-și întreține familia și pentru a rambursa un împrumut bancar.

Bărbatul iese din toaleta de pe teritoriul autogării pe propriile picioare și cu cârjele ambalate într-o husă

Peste aproape două săptămâni, îl găsim din nou în stradă. De această dată cerșește în zona pasajului subteran de la intersecția bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Ismail, un alt loc traversat de un flux mare de oameni.

Bărbatul își justifică ocupația prin faptul că nu ar avea unde munci: „Eu nu bag mâna-n buzunar la nimeni. Eu singur mă chinui pe mine, dar ce să fac? Hai dă-mi de lucru!”

În același timp, nu ezită să afirme că recent și-a cumpărat un televizor de ultimă generație care ar fi costat 10 mii de lei, iar fiului său i-a procurat un telefon nou:

„Eu îs corect cu matale. Dacă-i plătești colegiul copilului, școala celui mai mic, îi îmbraci, în fiecare săptămână plătești căminul – nicio problemă, eu merg la tine la orice lucru. Car și omăt, și glod, și ce o fi”

Serghei Romanenco susține că se preface bolnav pentru că nu-și poate găsi de lucru

Bărbatul care se preface bolnav este Serghei Romanenco, din Talmaza, Ștefan Vodă. Autoritățile locale și sătenii confirmă, însă, că acesta nu are o problemă de sănătate.

Eugenia Godiac, asistentă socială în Talmaza, r-nul Ștefan Vodă

„Doamne cum se preface… E o persoană sănătoasă. Cu două zile în urmă a fost la primărie și și-a înregistrat căsătoria. Și-i tare bravo și sănătos”, afirmă Eugenia Godiac, asistentă socială în Talmaza, în timp ce vede imaginile cu Serghei Romanenco cerșind prin Chișinău.

„El nu-i din familie social vulnerabilă. Ei trăiesc foarte bine. El are mâini de aur, construiește, euroreparație face. Au casa lor. La dânșii e tare bine în casă”, adaugă asistenta socială.

Am făcut practica acasă și pe urmă m-am pornit”

Nelea Cazacu este și ea originară din s. Talmaza. Recunoaște că se preface bolnavă în timp ce cerșește

Din același sat e și Nelea Cazacu, femeia cu care Romanenco se întâlnește deseori prin Chișinău, în timp ce cerșește. Ea poate fi văzută, aproape zilnic, pe bulevardul Ștefan cel Mare – zona sa preferată de acțiune.

Cu un baston în mână și cu picioarele strâmbe, femeia încearcă, și reușește, să sensibilizeze trecătorii. Ca și consăteanul său, Nelea se preface bolnavă. În realitate, nu are nicio problemă locomotorie.

Nelea Cazacu poate fi văzută cerșind aproape zilnic pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt

După ce îi spunem că am discutat cu sătenii săi și că i-am urmărit „activitatea” timp de câteva luni, aceasta recunoaște că este sănătoasă.

„Eu singură m-am învățat să merg așa. Am făcut practica acasă și pe urmă m-am pornit. Acasă, spun drept, merg normal”, ne spune Nelea Cazacu.

Femeia susține că simulează o problemă de sănătate pentru a-și întreține cei 4 copii. „Fac două-trei sute de lei pe zi. Strâng de „sadic” (grădiniță, n.r.), îi îmbrac, îi încalț. Dacă vrei, îți arăt de unde cumpăr haine. Nu pentru mine, totul pentru dânșii. N-am încotro. Nu m-aș face și nu m-aș preface, dacă nu ar fi copiii”, își motivează ocupația cerșetoarea din Talmaza.

Asistenta socială, viceprimarul, primarul și secretara localității Talmaza , r-nul Ștefan Vodă

Autoritățile locale însă dezvăluie altă realitate.

„Ea a fost la primărie să ceară de lucru. Dacă în altă localitate nu-i de lucru, la noi este foarte mult. Avem agenți economici care se ocupă cu creșterea cartofului, a cepei. Noi i-am spus: ești destul de sănătoasă și a-i putea munci la vreun agent economic. Ziua de lucru costă de la 150 până la 200 de lei. Răspunsul ei a fost următorul: nu voi munci pentru 200 de lei, e foarte puțin. Păi, o contabilă lucrează cu 3-4 mii de lei, având studii superioare, dar ea, fără studii, cred că nici școala nu a frecventat, vrea mai mult”, afirmă Sergiu Luchian, viceprimar de Talmaza.

La Chișinău, în scaun cu rotile în sat, pe propriile picioare

Cazul celor doi cerșetori prefăcuți din Talmaza nu este, nici pe departe, singurul. În zona Pieței Centrale din Chișinău, un tânăr cerșește într-un scaun cu rotile. Vine aici de câteva ori pe săptămână, iar oamenii care lucrează în piață spun că îl cunosc de mai mulți ani. Unii chiar sunt absolut convinși că acesta are grave probleme de sănătate.

Alin Bogdan cerșește în preajma Pieței Centrale din Chișinău într-un scaun cu rotile

Tânărul în scaun rulant atrage atenția prin faptul că are întotdeauna picioarele acoperite cu o pătură, indiferent de vremea de afară. La sfârșitul fiecărei zile „de muncă” merge spre Autogara Centrală. Ajuns la ușa unui microbuz care circulă spre Nisporeni, se ridică din scaunul rulant și, sprijinit de un baston, urcă în microbuz, în timp ce șoferul îi duce scaunul în portbagaj.

După o călătorie de aproximativ o oră și jumătate, cerșetorul coboară pe propriile picioare în satul Vulcănești, Nisporeni. Are în mâini bastonul și două pungi, pe care le pune în scaunul cu rotile și pornește spre casă. După câțiva pași, pune și bastonul în scaunul rulant și urcă, în fugă, un delușor.

Alin Bogdan coboară din microbuz pe propriile picioare și împinge scaunul rulant spre casă

Folosește din nou bastonul abia când vede că este filmat. Vizibil iritat, acesta vorbește vulgar, aruncă în noi cu pietre și ne amenință. Respinge încercările noastre de a discuta cu el despre motivele pentru care cerșește într-un scaun rulant, deși poate merge.

Alin Bogdan a devenit agresiv atunci când a observat că este filmat

Peste două săptămâni, îl surprindem, iarăși, la cerșit în Chișinău. De această dată, în afara Pieței Centrale. Pare mai bine dispus, mai calm, față de precedenta „întâlnire”.

Susține că ar avea o problemă din născare la coloana vertebrală. Când îi spunem că oamenii din localitate ne-au confirmat că-i sănătos, ne propune „o înțelegere”. Pentru că insistăm cu întrebările, devine iarăși nervos, folosind un limbaj vulgar.

Au spus că nu stau la evidență, da? Și ce vreți amu? Dumnezeu vede cine se preface, domnule. Amuș te lovesc cu palma. Vrei să vorbești, vorbește normal. Dacă vrei – ne înțelegem, dacă nu – cum vrei. Mi-i pe **** cum se spune. Hai dați-mi pace”, ne zice tânărul și părăsește locul discuției.

Oamenii din Vulcănești, dar și reprezentanți ai autorităților locale din comuna Ciorești, în componența căreia intră și satul Vulcănești, ne confirmă că Alin Bogdan, care cerșește în Chișinău, folosind un scaun cu rotile, se deplasează prin localitate pe propriile picioare, fără a avea probleme locomotorii. „Chiar azi a participat la salubrizarea cimitirului”, ne zice un funcționar din Ciorești.

La cerșit cu proteze false: „Eu am proteze, dar am și picioare”

Tot în Vulcănești, la sfârșitul zilei de „muncă”, ajunge un alt tânăr, care cerșește cel mai des în fața sediului central al Moldtelecom, de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt.

Pentru a impresiona trecătorii, acesta își afișează ostentativ picioarele acoperite cu un material care induce ideea că ar avea proteze în locul acestora.

Ion Mavroian cerșește, de obicei, în fața sediului principal al Moldtelecom. Oamenii îi oferă bani crezând că acesta nu are picioare, ci proteze

Când l-am abordat și l-am provocat să ne demonstreze problema sa de sănătate, tânărul a recunoscut că, de fapt, are picioare. Acesta a invocat o problemă la oase, care ar fi apărut în urma unui accident rutier pe care l-ar fi suportat în Rusia.

„Eu am proteze, dar am și picioare. Eu nu spun că nu am picioare, dar nu pot să merg normal, pentru că la mine oasele-s rele. Nu pot să stau pe picioare. La mine oasele nu țin”, ne spune cerșetorul.

În timpul discuției, inițial afirmă că „protezele ortopedice” i-au fost puse la Moscova, apoi recunoaște că, de fapt, și le-a meșterit singur.

„Cum se numește boala mea? Nu pot să ridic. La mine „pocicile” (rinichii, n.r.) îs rele. Am fost și la control. Și sânge am dat, dar nu-mi ajung bani”, susține bărbatul, identificat de autorități cu numele de Ion Mavroian.

Acesta a ajuns să locuiască în Vulcănești după ce s-a căsătorit cu o tânără din localitate, luând numele ei de familie. Sătenii și autoritățile confirmă că bărbatul nu are vreo problemă la picioare și că prin localitate se deplasează normal, fără a lăsa impresia unor dizabilități.

Asistent social: „Nu sunt persoane cu dizabilități”

Originar din Vulcănești este și alt bărbat care cere ajutor și pretinde că nu are un picior de la genunchi în jos, ci o proteză. Refuză să demonstreze în fața camerei problema sa de sănătate. „Eu am picat în avarie (accident, n.r.) și asta ca să nu tragă cangrenă…”, susține acesta, după care se prezintă cu un nume fals.

Valeriu Ibrian cerșește pe străzile Chișinăului afirmând că nu are un picior de la genunchi în jos
Igor Triboi, asistent social comunitar în comuna Ciorești

Autoritățile din Ciorești ne confirmă însă, că și acest bărbat, Valeriu Ibrian, este sănătos.

„În urma verificării pe care am efectuat-o în teritoriu, aceste trei persoane (Alin Bogdan, Ion Mavroian și Valeriu Ibrian, n.r.) nu sunt încadrate în grad de dizabilitate”, precizează Igor Triboi, asistent social comunitar în comuna Ciorești.

Efectul „miraculos” al unei călătorii cu troleibuzul

Revenim la Chișinău. Într-o zi de weekend, din mulțimea de voci de la Piața Centrală, iese în evidență strigătul de disperare al unei femei care imploră trecătorii să-i dea bani pentru tratamentul costisitor al fiicei sale.

Tânăra pe care o ține de braț pășește încet, nesigur și cu capul plecat. O imagine ce nu-i poate lăsa indiferenți pe trecători, care îi sar în ajutor oferind bani.

Aceste două femei cerșeau în interiorul Pieței Centrale, iar cea mai în vârstă dintre ele cerea bani „pentru tratamentul scump al fiicei sale”, care mergea greoi

După câteva ore, cele două femei părăsesc piața. Cu pași ceva mai siguri, trec pe la un magazin de telefonie mobilă și unul în care se vând produse de igienă. Apoi iau un troleibuz spre sectorul Buiucani.

Scurta călătorie cu troleibuzul a fost, de fapt, „tratamentul costisitor” de care avea nevoie tânăra.

Aceasta coboară complet transformată, fără probleme de deplasare și chiar preia pungile de la însoțitoarea sa. Împreună intră într-un supermarket.

După ce au coborât dintr-un troleibuz care le-a dus în sectorul Buiucani al capitalei, tânăra care se pretindea bolnavă în timp ce cerșea, a început să meargă normal

La ieșire, tânăra continuă să se deplaseze normal până în momentul în care vede camera de filmat. Atunci se „transformă” din nou într-o persoană cu probleme de sănătate.

Femeia care o însoțește neagă că aceasta s-ar preface bolnavă, deși îi spunem că am filmat-o cum mergea normal cu doar câteva minute înainte.

Pe parcursul discuției, femeia se încurcă de câteva ori în declarații și insistă să discutăm doar cu ea, nu și cu tânăra pe care o însoțește.

— Eu nu mă prefac.

— Dar fata?

— Nici fata nu se preface. Dumnezeu vede.

— Da, Dumnezeu vede, dar noi am filmat.

— Filmați, umblați… Dacă credeți în Dumnezeu, așa nu trebuie de făcut.

— Dacă fata dvs se preface, asta e normal? Dumnezeu ce va zice?

— Sigur va pedepsi. Dacă eu mint, sigur mă va pedepsi.

— Și nu vă temeți?

— Eu mă tem de Dumnezeu.

— Și de ce fata se preface?

— Ea nu se preface.

Când a observat că este filmată, tânăra s-a „transformat”, din nou, într-o persoană cu probleme de sănătate

La finalul discuției, femeia ne asigură că va continua să cerșească chiar dacă a fost demascată. Și s-a ținut de cuvânt. Peste o săptămână, am găsit-o cerșind în Scuarul Catedralei Mitropolitane din Capitală. Când a văzut că este filmată, a încercat să părăsească locația.

Dar ce, el e unicul care se preface? Sunt atât de mulți cât păr am eu în cap”

La mijlocul lunii ianuarie, tot în preajma Pieței Centrale, observăm un tânăr care invocă, și el, probleme la picioare. După câteva ore, își părăsește „locul de muncă” cu aceleași probleme locomotorii și se îndreaptă spre o stație de transport public.

Acest tânăr cerșește în timp ce invocă probleme la picioare

Sesizând că este filmat, mărește pasul și urcă grăbit într-un taxi. Revine la vechiul obicei abia peste o lună de zile, afișând aceleași probleme.

După ce își umple punga din plastic cu bani, pleacă spre zona în care locuiește, de această dată, cu transportul public.

Când ajunge aproape de casă, începe să mergă normal, fără a arăta probleme de sănătate

Și asupra sa călătoria cu troleibuzul are un efect tămăduitor.

La câteva minute după ce coboară, fiind sigur că nu este văzut de nimeni, începe să meargă normal. Atunci când încercăm să-l întrebăm de ce solicită bani de la oameni făcând referire la o problemă de sănătate inexistentă, bulversat, tânărul refuză să dialogheze și intră grăbit în blocul în care locuiește.

Revenim de mai multe ori la ușa apartamentului în care locuiește bărbatul cu false dizabilități. Nimeni însă nu iese să discute cu noi.

Într-o zi, în același bloc, surprindem intrând patru persoane, printre care și un alt tânăr cu baston și probleme „medicale” identice.

Înainte ca cei patru să intre în apartament, prin ușa semideschisă, îl observăm pe cerșetorul pe care l-am filmat cu câteva zile înainte simulând probleme de sănătate. Văzându-ne, acesta însă închide brusc ușa și o încuie din interior.

Inițial, colegii săi de apartament, despre care vecinii ne-au spus că practică, și ei, cerșetoria, neagă că ar cunoaște o asemenea persoană.

În apartamentul în care locuiește tânărul cu probleme medicale false, stau și alte persoane care practică cerșetoria. Unul dintre ei afișează „probleme medicale” similare

La scurt timp, una dintre locatarele apartamentului, pe care am surprins-o în fața blocului, vine cu alte explicații.

„Dar ce, el e unicul care se preface? Anume la dânsul ați ajuns? Știți câți sunt așa? Peste tot în Piața Centrală, fiule. Sunt atât de mulți cât păr am eu în cap”, ne zice femeia, precizând că tânărul pe care-l căutăm nu ar mai locui în acel apartament.

Cât despre cel de-a doilea tânăr cu „probleme locomotorii” similare, care tocmai intrase în locuință, femeia încearcă să ne convingă că nu s-ar preface și că ar avea o „fractură de șold” și „clavicula ruptă”, dar refuză să ofere documente justificative sau să ne permită să vorbim cu el. Peste câteva zile l-am surprins și pe băiatul cu „fractură de șold” la cerșit în Piața Centrală.

Cerșetoarele deghizate în bătrâne și „preotul” agresiv

Problemele locomotorii false nu sunt singurele șiretlicuri la care recurg cerșetorii profesioniști din Chișinău pentru a obține bani.

Timp de câteva luni urmărim activitatea unei femei cu fața parțial acoperită, care provoca mila oamenilor în timp ce stă pe jos și tremură. Lasă impresia că este o bătrână cu grave probleme de sănătate. Ajutorul oamenilor nu întârzie, nici de această dată, să vină.

Această femeie obișnuiește să cerșească lângă o stație de transport public de la intersecția bd. Ștefan cel Mare și Sfânt cu str. Ismail, deghizându-se într-o persoană vârstnică

Și în acest caz, semnul crucii și o icoană mică însoțesc îndemnul de ajutor.

Când își termină „munca”, aceasta se transformă într-o femeie tânără și fără probleme vizibile de sănătate. Asistată de o altă persoană și în prezența unui copil, aceasta își schimbă hainele de „lucru” și pleacă spre casă.

În altă zi, se descurcă singură și părăsește „locul de muncă” în timp ce trage cu sete dintr-o țigară.

Aceeași tactică este aplicată și de alte cerșetoare de pe străzile Chișinăului. Unele „lucrează” chiar dacă afară condițiile meteo sunt nefavorabile.

O icoană mică și un baston sunt atributele cu ajutorul cărora această cerșetoare încearcă să obțină mila trecătorilor. Când este abordată, devine violentă

Una dintre ele, când este luată la întrebări, refuză să răspundă și devine violentă. Lovește cu cârja și aruncă cu pietre când vede că este filmată în timp ce fumează.

Același comportament îl demonstrează și o cerșetoare pe care o întâlnim pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. După ce pretinde că este bătrână și bolnavă, își schimbă hainele practic în văzul trecătorilor și pleacă spre casă complet transformată, fără probleme de sănătate vizibile.

Cu broboada trasă pe ochi, cu ochelari și mâinile tremurânde, această tânără reușește să convingă chișinăuienii să-i dea bani

Este însoțită de un tânăr, care, la fel, practică cerșetoria. Și aceasta refuză să dialogheze și aruncă în noi cu punga în care avea strânse bunurile oferite de trecătorii cărora li s-au făcut milă.

Un comportament similar are și un bărbat îmbrăcat în veșminte preoțești, care cerșește zilnic pe principala arteră a capitalei. Simpla prezență a camerei de filmat și întrebarea despre biserica la care slujește îl face pe acesta să reacționeze agresiv.

Bărbatul îmbrăcat în straie de preot devine agresiv când vede că este filmat

Recidivează peste câteva ore când îl surprindem din nou la cerșit. Aleargă după noi și amenință că ne distruge camera de filmat, fiind oprit de trecători.

Cerșetoria în legislație vs acțiunile cerșetorilor prefăcuți

În R. Moldova, cerșetoria nu este pedepsită nici penal, nici contravențional, după ce, în 2008, Parlamentul a făcut modificări la legislație. Conform Codului Penal, cu amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare se pedepsesc persoanele care folosesc la cerșit copiii sau cei care practică cerșitul organizat.

Nu există însă o prevedere legislativă clară în privința persoanelor care obțin bani în timp ce simulează probleme de sănătate.

Dorel Nistor, șeful secției interacțiune comunitară din cadrul Inspectoratului General al Poliției

„Aceste fapte ar putea fi încadrate ca o înșelătorie. Dacă fapta nu întrunește elementele unei infracțiuni, această cauză s-ar putea documenta prin prisma prevederilor articolului 106 din Codul Contravențional ceea ce ne vorbește despre cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere. Dar acea persoană care oferă un leu, clar lucru că niciodată n-o să vină să se plângă că iată eu am oferit un leu, dar am fost înșelat. Însă, iarăși, aș recomanda cetățenilor ca atunci când văd o persoană, bine, chiar dacă ni se face milă, trebuie să înțelegem că nu întotdeauna acel leu pe care îl oferă ei este pentru ca această persoană să-și procure medicamente sau să-și întrețină familia. Și vorbind de întreținerea familiei, să spunem că sunt alte căi prin care aceștia își pot întreține familia, legale, decât acestea pe care le folosesc ei”, explică Dorel Nistor, șeful secției interacțiune comunitară din cadrul Inspectoratului General al Poliției.

Preot: „Cei care într-adevăr au nevoie nu speculă cu obiectele sfinte”

În timp ce unii oameni care oferă bani cerșetorilor prefăcuți fac referire la judecata lui Dumnezeu, Biserica Ortodoxă dezaprobă aceste gesturi și îndeamnă oamenii să fie atenți atunci când vor să facă un bine.

Preotul Pavel Borșevschi, parohul Bisericii Sfântul Dumitru din Chișinău

„Dacă vrei să dai cuiva de pomană, trebuie bine să vezi cine este omul cela. Poate el nu de bani are nevoie. Poate are nevoie să vorbești cu el, să-i dai o lecție de viață. Dacă el elementar se preface șchiop sau orb, sau altfel, sau își pune proteze, sau, mai ales dacă îl vezi cu icoană, întreabă-l: da el știe ce-i icoana ca atare? De ce o folosește așa? E clar că aceștia sunt greșiți, care astfel cerșesc, speculând cu icoana, speculând cu mila oamenilor. Dar mai greșiți sunt cei care le dau acestora. Noi trebuie să facem deosebire între cerșetor și icoană. Să știm ce este icoana ca atare și ce este cerșetorul care speculă cu icoana. Când îi vedeți speculând cu icoana, să știți sigur că aceștia sunt speculanți, chiar dacă-și pune-n cap scufie de călugăr sau se îmbracă cu haină de preot, pentru că astfel tu nu poți cerși. Cei care într-adevăr au nevoie, aceia nu speculă cu obiectele sfinte. Trebuie să știe despre asta oamenii”, precizează Pavel Borșevschi, parohul Bisericii Sfântul Dumitru din Chișinău.

Acest material a fost realizat cu suportul OPEN Media Hub din fondurile Uniunii Europene.

Please follow and like us:

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

16 comentarii

  1. Veaceslav

    Bravo !
    Acum au devenit vedete si vom sti cine sunt cu adevrat acești “actori ai cerșetoriei” !

  2. Tatiana

    da cu fondurile de caritate, care nu prezintă rapoarte publice despre modul în care se cheltuiesc banii, ce ziceţi? cum se potriveşte cu legislaţia “culesul ” de zeci şi sute mii de euro în condiţiile participării nule a statului, cu toate că legislaţia prevede angajamentul statului de a compensa integral sau parţial costurile necesare pentru tratamente, inclusiv peste hotare, cu condiţia că acesta (tratamentul) este prescris de medic.

  3. Ion

    Bravo echipa Zdg. Foarte bun reportajul, succese in continuare. Bine ca au fost demascati acesti escroci.

  4. Eva

    Mai grav ca il mihnesc pe Dumnezeu cu asa siretlicuri, de ce nu se deghizeaza in personaje sa mimeze cum in tarile europene, ar fi si frumos si cinstit…dar asta e…Moldova..

  5. Foarte buna investigatie: material adunat cu multa rabdare, picatura cu picatura. Aici se poate de mers mai departe si de cautat raspuns la intrebarea: cine organizeaza acesti actori din strada, cum functioneaza aceste retele?

  6. CRISTINA

    Cat este de legal acest lucru pe care l-ati facut voi ? Au fost de acord personajele sa li se arate fata ?
    Nu sunt de acird cu ceea ce se intampla , dar nu sunt de acord cu maniera voastra de a expune informatia. Ati consultat un jurist inainte sa publicati acest articol? Aveti permisiunea de a afisa in original vocea, fata sau numele fiecarui participant ?

    • Alex

      filmarile si pozele au fost facute in spatiu public. sa fi avut loc in incinta unui spatiu privat (sa zicem domiciliul acestor persoane) ar fi fost necesar acordul acestora.

    • Valeriu

      Cristina, tu consideri ca lor trebuie sa li se ceara acorul pentru asta? Crezi ca avea sa mai iasa materialul acesta, daca reporterii incepeau prin a le cere acordul pentru ce urmeaza sa faca.
      Personal, nu ma afecteaza foarte mult, intru-cit, chiar daca am mai dat cite un leu la asa personaje, am facut-o avind un salariu decent si pot spune ca am de unde. Dar imi pare rau de batrinii(poate fi bunica/parintele meu sau al tau, etc), carora li se face mila si le ofera citiva lei din 1000 lei pensia pe care o au. Consider ca aceasta este o inselatorie a acestor oameni iar ceea ce au facut baietii de la ZDG este mult prea putin comparind cu ceea ce merita. Vezi tu, ea nu vrea sa lucreze cu 200 lei, mai bine amageste 100-200 de batrinei si le cerseste banii, iar cineva cu dizabilitati, care intr-adevar are nevoie, isi duce greutatile si traieste de pe o zi pe alta…

  7. Tatiana

    Zdg eu sper ca materialul vidio va ajunge la organele competente,si toate persoanele cu pretinse probleme de sanatate vor raspunde in fata legii.

  8. Sergiu

    bravo echipa ZDG !!!!!! este un reportaj / documentar foarte bun!!!!
    in opinia mea, am trai intr-o alta tara daca ar fi toata mass-media asa!!!
    successe in continuare!

  9. Alina

    Bravo!
    Rog sa Investigați și pe cei ce folosesc copiii. Micuții de ei sunt Drogați sau li se da alcool…

  10. Да,трюк трясущейся бабки ,уже давно на улицах Кишинёва.Руки всегда завёрнуты в рукава,чтобы не увидели молодые руки .Лицо замотано .Аферистка. Подаю только старым женщинам.И только.

Leave a Reply to Tatiana Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *