Victimele internetului şi ale pedofililor

În ultimii ani, în R. Moldova s-a investit foarte mult în dezvoltarea internetului şi prea puţin în prevenirea eventualelor riscuri. Unii dintre cei mai vulnerabili, în situaţia în care anumite infracţiuni se întâmplă tot mai des în lumea virtuală, sunt copiii. Reprezentanţii organizaţiilor din domeniul protecţiei drepturilor copilului susţin că tot mai mulţi pedofili îşi găsesc victimele prin intermediul reţelelor sociale, iar marea problemă e că potenţialele victime, copiii, nu au idee cum să reacţioneze corect în astfel de situaţii.

Luna trecută, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunţat despre depistarea unei filiere de cetăţeni străini care în decursul anului trecut au abuzat sexual mai mulţi copiii din R. Moldova. Acum un an, un cetăţean norvegian, care deţine şi cetăţenie rusă şi care venise în Moldova sub pretextul iniţierii unei afaceri, a creat o pagină electronică pe care erau afişate zeci de fotografii ale băieţilor moldoveni. Pagina putea fi accesată doar din străinătate şi se adresa în exclusivitate bărbaţilor de orientare sexuală netradiţională de peste hotare.

Copii moldoveni pentru pedofili străini

Eduard Bulat, procuror-şef al Secţiei Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, explicase atunci că străinii, având acces la fotografiile şi pseudonimele copiilor, îşi selectau un băiat, după care contactau norvegianul, iar acesta le aranja întâlnirea cu minorul la Chişinău.

Pedofili australieni, americani, elveţieni, suedezi, thailandezi şi polonezi, cu ajutorul norvegianului, care se afla în R. Moldova şi care se ocupa de toate aranjamentele, au abuzat minori moldoveni contra sumei de 500 de euro. Din această sumă, victimelor le revenea de la 150 la 500 de lei.

Din reţeaua cu pricina au fost identificaţi 8 suspecţi, unul dintre ei fiind un italian, care îşi racola victimele inclusiv în internet cafe-uri sau pe skype, prin care convingea copiii să se dezbrace în faţa camerelor web. Autorităţile susţin că aceste infracţiuni încă se investighează, în speranţa că vor fi identificaţi şi alţi suspecţi, dar şi victime.

Lacune care încurajează abuzatorii

Ana Revenco, preşedinta Centrului “La Strada”, instituţie care a identificat victimele reţelei de pedofili, în urma apelurilor telefonice primite, este convinsă că doar tragerea la răspundere a abuzatorilor este insuficientă şi că acest caz ar trebui să pună autorităţile în gardă, astfel încât acestea să vadă ce lipseşte în R. Moldova, la nivel de legislaţie sau de servicii, şi ce trebuie făcut pentru a evita pe viitor astfel de situaţii.

“Relativ la legislaţie, aceasta mai trebuie completată. Noi nu avem definiţia acostării, dar vom putea vorbi de prevenire doar atunci când va exista acest termen în lege. Nu toate acţiunile de abuz sunt recunoscute ca infracţiuni. E necesară recunoaşterea şi includerea în legislaţie a acestor infracţiuni. Abuzatorii îşi fac temele din timp, studiază ţara în care doresc să plece. Faptul că acolo nu există o politică dură şi durabilă de protecţie a copilului, nici la nivel de legislaţie, nici de infrastructură, îi încurajează. Dacă nu există abilităţi de recunoaştere a acestor semnale din partea specialiştilor, aceasta iarăşi este în beneficiul abuzatorului. Noi suntem vulnerabili la acest capitol”, susţine Revenco.

Oferte sexuale virtuale pentru minore

Săptămâna trecută, un grup de eleve dintr-o localitate rurală, toate cu vârsta cuprinsă între 12 şi 15 ani, au primit acelaşi mesaj pe unul dintre site-urile de socializare prin intermediul căruia comunicau şi îşi publicau fotografiile. Textul era scris de un bărbat care susţinea că are 21 de ani şi că este din Chişinău. Acesta s-a arătat interesat de fotografiile fetelor şi le-a îndemnat să întreţină relaţii sexuale cu el.

Mătuşa uneia dintre fete, cititoare ZdG, ne-a contactat şi ne-a relatat acest lucru. Ea a recunoscut că nu ştia ce să facă şi că şi-a îndemnat nepoata să şteargă mesajul primit şi să nu comunice cu astfel de persoane. La întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi văzut mesajul obscen, femeia nu a avut un răspuns. În situaţii similare pot fi o mulţime de copii, dar nici ei şi nici adulţii din jurul lor nu ştiu ce să facă, cum să reacţioneze sau cui să se adreseze.

“Această temă este nouă pentru noi”

Iurie Ursan, directorul adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP) din cadrul MAI, a declarat că în astfel de cazuri copiii trebuie să le comunice părinţilor, iar părinţii să anunţe poliţia, pentru documentare. El spune că, deşi legea permite tragerea la răspundere pentru astfel de acţiuni, este destul de complicat să o faci.

“Am examinat un caz când o persoană de peste hotare i-a propus unei minore să participe la şedinţe foto cu tentă erotică, dar a fost foarte dificil de stabilit locul, cu atât mai mult cu cât persoana era înregistrată cu un alt nume. E un lucru tehnic enorm, plus că nici legislaţia nu e perfectă. Această temă este nouă pentru noi, este greu în astfel de cazuri de delimitat acţiunile şi de adus învinuirea. E complicat de documentat. În cazul respectiv, noi nu am reuşit să stabilim persoana”, povesteşte Ursan despre singurul caz la care au lucrat subalternii săi şi care s-a întâmplat prin intermediul reţelelor de socializare.

Ursan a mai adăugat că, în contextul reorganizării MAI, s-a propus să fie creată în cadrul Centrului o secţie care să se ocupe de combaterea pornografiei infantile pe internet. Decizia conducerii încă nu se cunoaşte, a specificat el.

La MAI sau la Procuratură?

“Populaţia încă nu ştie unde să se adreseze şi ce să facă atunci când se confruntă cu astfel de situaţii. Îndemnul nostru este să vină direct la Procuratură, în secţia noastră. Cât priveşte pornografia infantilă pe internet, avem câteva cazuri pe care le investigăm. Infracţiunile de acest gen nu sunt noi, dar ceva mai specifice şi în instanţă nu a ajuns încă niciun dosar”, susţine procurorul Veaceslav Soltan, şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii din cadrul Procuraturii Generale.

Acesta s-a arătat nedumerit de iniţiativa CCPT de creare a unei noi subdiviziuni în cadrul ei şi spune că încă de anul trecut, de când a fost fondată secţia pe care o conduce, a recomandat crearea unei noi instituţii de stat, care să se ocupe de investigarea crimelor informaţionale, inclusiv pornografia infantilă. De asemenea, s-a recomandat şi modificarea legislaţiei.

“Adolescenţii nu au informaţii despre ceea ce înseamnă navigare sigură”

“În R. Moldova, adolescenţii nu au informaţii despre ceea ce înseamnă navigare sigură. Majoritatea prostiilor se întâmplă din cauză că aceştia, necunoscând riscurile, îşi plasează informaţiile personale pe internet. Ei îşi dau cu uşurinţă fotografiile, datele de contact, spun unde studiază – informaţii care pot fi folosite de potenţialii abuzatori pentru a-i ademeni, pentru a-i manipula, pentru a-i şantaja.  De exemplu, accepţi sau nu accepţi întâlnirile virtuale şi apoi reale? Dacă te lansezi într-o comunicare on-line şi dacă eşti într-un fel sau altul ademenit prin mesaje, prin imagini şi te simţi neconfortabil, cum poţi abandona comunicarea? Cui ai putea să te adresezi după ajutor? La noi asta lipseşte – ca informaţii, dar şi ca servicii. Lipseşte şi sistemul de raportare on-line.

Provocarea care stă în faţa autorităţilor este de a cultiva, de a educa un utilizator de internet cult şi responsabil, care să nu promoveze, dar nici să nu contribuie la promovarea imaginilor indecente, să nu le consume, dar dacă totuşi dă peste ele, să ştie unde să se adreseze”, susţine Ana Revenco.

În Uniunea Europeană, deja de mai bine de 10 ani funcţionează un program care se numeşte “Internet mai sigur”, cu iniţiative concrete în toate statele membre, în care există şi instituţii specializate în acest domeniu. În acelaşi timp, în R. Moldova, nu se preocupă nimeni de informarea copiilor despre eventualele pericole de pe internet şi nici măcar în poliţie nu există o subdiviziune  specializată în combaterea pornografiei infantile sau a altor acţiuni asociate.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *