Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Vam€şii fără buzunare

Vam€şii fără buzunare

262-vamaInimi de bovină, haine, încălţăminte, articole monumentale, electrocasnice, alte mărfuri de larg consum, importate din Turcia, Italia, Polonia sau Spania, ajungeau în R. Moldova, timp de 2 ani, în perioada 2006—2008, fiind însoţite de acte false, în care valoarea şi cantitatea încărcăturilor erau diminuate. În consecinţă, taxele vamale, acumulate la buget, erau reduse substanţial. Sărăcirea bugetului, se pare, era direct proporţională cu îmbogăţirea vameşilor şi a unor agenţi economici, care, potrivit CCCEC, reuşiseră să elaboreze o schemă criminală ce le-a permis introducerea în R. Moldova a unor cantităţi mari de mărfuri de larg consum în valoare totală de 27 mil. de lei.

Pentru prima dată, această schemă a fost dezvăluită în octombrie 2008 de către ex-directorul CCCEC, Sergiu Puşcuţă. El anunţa că „12 lucrători vamali, cu funcţii administrative de divers nivel, au fost eliberaţi din organele vamale. Funcţionarii sunt bănuiţi, iar doi deja au fost puşi sub învinuire pentru implicare directă şi participare activă la tăinuirea unor cazuri de contrabandă ce au adus statului prejudicii de peste 5 mil. de lei, cifra crescând pe parcursul examinării altor episoade”. Puşcuţă mai anunţa că investigaţiile demaraseră în mai 2008, între timp devenind clar că schemele asigurau „intrarea în Moldova a maşinilor de tonaj şi introducerea tainică a mărfurilor, prin crearea condiţiilor de eludare a posturilor vamale, declararea valorii diminuate a mărfii în vamă, comunicarea cu rea-voinţă despre alt gen de marfă importat”.

Dosarul inimilor de bovină

Potrivit lui Puşcuţă, la 29 mai 2008, la postul vamal Giurgiuleşti-Galaţi, ofiţerii CCCEC au documentat trecerea frontierei R. Moldova de un autocamion „Renault” cu remorcă, având numere de înmatriculare poloneze. Camionul era încărcat cu 20 de tone de inimi de bovină, importate din Polonia la preţ de 1,10 USD per kg, valoarea totală a cărnii constituind 217 mii de lei. Maşina traversase frontiera evitând controlul vamal şi achitarea taxei pentru import. Puşcuţă numise câţiva colaboratori vamali, printre care Oleg Afatarlî, şef al secţiei tranzacţii economice a Postului vamal Cahul-Oancea, şi Veaceslav Sandu, inspector vamal la postul vamal Giurgiuleşti-Galaţi.

Maşina cu inimi de bovină a fost reţinută la un depozit din Chişinău, fiind identificate şi persoanele cărora le era destinată marfa. CCCEC anunţase că a identificat o grupare organizată care utiliza societăţi fantome şi companii off-shore pentru atribuirea unui aspect legal schemelor frauduloase. S-a constatat atunci că recompensele transmise vameşilor pentru fraudarea unei singure încărcături variau între 3000 şi 10 000 USD.

Puşcuţă a plătit cu demisia

La o lună după deconspirarea acestor scheme, pe 19 noiembrie 2008, Sergiu Puşcuţă a fost demis din funcţie, după care, despre dosarul vameşilor nu s-a mai auzit nimic timp de 2 ani. Mai multe voci „din umbră” afirmau că directorul CCCEC ar fi plătit cu funcţia anume din cauza deconspirării acelor scheme, sau, mai bine zis, din cauza intereselor din jurul afacerilor cu vameşi corupţi, firme fantomă şi mărfuri de contrabandă. Numirea, peste o săptămână, în funcţia de director CCCEC a ex-directorului SIS, Sergiu Burduja, nu a adus nimic nou în acest caz, tăcerea planând peste dosar pănă la 24 decembrie 2009, când CCCEC a anunţat că a finalizat urmărirea penală în care sunt vizaţi 19 colaboratori vamali, puşi sub învinuire pentru comiterea unor infracţiuni, inclusiv de contrabandă, spălare de bani şi complicitate la crearea unor organizaţii criminale.

Şi peste doi ani de la demararea anchetei, CCCEC declara că a documentat aceleaşi 100 de cazuri şi că ar fi existat 3 grupuri criminale, în cadrul a trei Birouri Vamale, care substituiau facturile comerciale reale, eliberate de exportatorii străini, cu acte false, utilizând datele a 15 firme delincvente (SRL „Redser-Grup”, SRL „Har-Lux”, SRL „Dalaero”, SRL „Retard-Grup”, SRL „Slancom-Grup”, SRL „Cramet-Com”, SRL „Chirnir-Com”, SRL „Orion”, SRL „Aras-Comtrans”) şi facilitând intrarea în R. Moldova a unor cantităţi mari de mărfuri şi produse în lipsa unui control fizic, a unor declaraţii depuse la Autoritatea Vamală şi fără achitarea taxelor de import.

CCCEC constatase că trei colaboratori din cadrul aparatului central al Serviciului Vamal (SVM), care în 2006-2008 deţineau funcţii de specialist al Secţiei supravegherea valorii în vamă, audit operaţional, inspector superior al Secţiei fraude vamale, ulterior şef Sector investigaţii operative al Secţiei intervenţii operative, erau implicaţi în activităţi de contrabandă.

Lipsa probelor concludente şi pertinente

Cazul celor 19 vameşi, mediatizat intens la sfârşitul anului 2009, părea să fie exemplul cel mai concludent de combatere a corupţiei din Serviciul Vamal. Ce a fost de fapt? Dosarul vameşilor se află în prezent la Procuratura Anticorupţie. Procurorul Adrian Popenco a confirmat cele relatate de CCCEC, precizând că, după iniţierea urmăririi penale, câţiva vameşi s-au aflat în arest preventiv, după care instanţa de judecată a permis cercetarea lor în stare de libertate. Potrivit lui Popenco, procurorii au cerut SVM suspendarea din funcţie a vameşilor cercetaţi penal. „Acum se efectuează acţiuni de urmărire penală pentru a stabili circumstanţele infracţiunii. Sunt acumulate probe care ar permite asigurarea reparării prejudiciului cauzat de infracţiune.” Procuratura Anticorupţie nu a estimat de cât timp ar mai avea nevoie pentru a încheia investigaţiile.

Solicitat printr-un demers oficial, directorul SVM, Tudor Baliţchi, ne-a readresat la CCCEC, refuzând să răspundă la întrebările ZdG legate de activitatea anterioară şi curentă a vameşilor cercetaţi penal. Baliţchi a refuzat să dezvăluie dacă a existat sau nu o anchetă internă în cazul vameşilor cercetaţi şi ce a demonstrat ea. Potrivit unor surse din cadrul SVM, reticenţa noului director ar putea fi legată de faptul că unii colaboratori vamali din aşa-zisul grup criminal identificat de CCCEC, după ce au fost suspendaţi din funcţii, fiind investigaţi în cadrul dosarului de contrabandă, au fost restabiliţi prin decizii definitive ale Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Astfel, la 1 aprilie 2009, CSJ a pronunţat o decizie irevocabilă privind restabilirea în funcţie a lui Eugeniu Gorea, care contestase în instanţă decizia SVM din 14 iulie 2008, prin care fusese disponibilizat. Gorea a cerut restabilirea sa în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la muncă. Potrivit dosarului, Gorea fusese disponibilizat în temeiul unei sesizări a Procuraturii Generale (PG), înaintată în legătură cu intentarea, la 30 iunie 2008, de către CCCEC, a cauzei penale nr. 2008036486, în care se invoca faptul că, în 2006—2008, un grup de agenţi economici au transportat peste frontiera R. Moldova mărfuri şi produse în proporţii deosebit de mari cu folosirea frauduloasă a documentelor. Se spunea în actele procurorilor că „săvârşirea de către aceşti agenţi economici a infracţiunilor de contrabandă a fost facilitată de colaboratori SVM, printre care şi Gorea”. Din conţinutul ordinului rezultă că, la baza concedierii, a stat sesizarea PG nr. 01-GA-11/08-40283 din 11 iulie 2008, care spunea că urmărirea penală este întemeiată pe informaţia potrivit căreia, în 2006-2008, unii colaboratori vamali, printre care şi Gorea, folosindu-se de situaţia de serviciu, au favorizat trecerea peste frontiera R. Moldova, prin contrabandă, a mărfurilor în proporţii deosebit de mari şi în mod repetat de către agenţii economici, în special, în cazul intimatului, următoarele firme: SRL „Har-Lux”, SRL „Dalaero”, SRL „Retard Grup”, SRL „Cramet-Com” şi SRL „Redser Grup”. (n.r. Anume aceste firme fusese anunţate de CCCEC atunci când comunicase despre gruparea celor 19 vameşi.) Gorea a respins acuzaţiile, iar din decizia CSJ aflăm că, înainte de concediere, SVM nu a efectuat o anchetă internă, care ar fi demonstrat culpabilitatea acestui colaborator.

În urma verificării datelor din dosar, CSJ a specificat că în cadrul cercetării judiciare nu şi-au găsit confirmare argumentele recurentului precum că intimatul a încălcat grav disciplina de serviciu în organul vamal cu încălcarea legislaţiei vamale. Instanţa a confirmat că au lipsit probe concludente şi pertinente care ar stabili faptul favorizării de către Gorea la trecerea bunurilor în proporţii deosebit de mari şi în repetate rânduri peste frontieră de către agenţii economici indicaţi în sesizarea PG.

I-am căutat şi pe ceilalţi vameşi, despre care CCCEC anunţase că ar fi făcut parte din gruparea respectivă. Direcţia personal a Biroului Vamal Cahul ne-a informat că Oleg Afatarlî nu mai lucrează, fiind cercetat într-un dosar de contrabandă. „El nu se mai află în R. Moldova”, ne-au spus angajaţi ai Serviciului personal. Procurorul Popenco ne-a confirmat că Afatarlî „este fugar, fiind dat în căutare internaţională”.

Veaceslav Sandu, inspector vamal la postul vamal Giurgiuleşti-Galaţi, numele căruia fusese făcut public, acum doi ani, de directorul CCCEC, Sergiu Puşcuţă, în contextul importurilor inimilor de bovine, continuă să fie „suspendat din funcţie”. Acesta ne-a spus că în dosar lipsesc probele şi că este cercetat pe nedrept. „Nu am avut nicio treabă, am nimerit întâmplător în acest dosar. Au fost interesele altcuiva”, afirmă Sandu, precizând că o decizie în acest dosar e puţin probabilă, „din lipsa probelor”.

Am încercat să suplinim refuzul directorului SVM de a ne comunica date referitoare la dosarul celor 19 vameşi, dar şi despre corupţia din sistem, cu informaţii din cadrul Raportului privind evaluarea SVM”Reforma cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător şi a administrării fiscale în Moldova”, efectuat de două importante organizaţii internaţionale. Deşi Raportul nu a fost făcut public de autorităţi, pe motiv că ar conţine „abordări tendenţioase”, ZdG a intrat în posesia unor capitole integrale din acest studiu, elaborat în 2009.

În Raport este estimat impactul economic al corupţiei din SVM asupra bugetului naţional. „Pierderile de pe urma corupţiei se reflectă în venituri reduse din plata taxelor vamale şi a TVA şi creşterea preţurilor în afaceri, datorită întârzierilor de la frontieră şi a duratei devamărilor din interior”, se spune în document, precizându-se că majoritatea cazurilor de corupţie au loc prin subestimarea bunurilor declarate la vamă.

Raportorii amintesc câteva dintre acţiunile întreprinse la vame în scopul combaterii corupţiei: ghişeu unic, dispunerea neîntârziată a unui funcţionar vamal, plata taxelor prin transfer bancar, uniforme fără buzunare sau interzicerea telefoanelor mobile la locul de muncă al vameşilor. Acestea, însă, au avut efecte neînsemnate, deoarece colaboratorii vamali au găsit întotdeauna remedii de „alternativă”. Deseori, potrivit raportorilor, colaboratorii vamali utilizează serviciile brokerilor, dispuşi să gestioneze toţi banii colectaţi sub formă de mită în pauza de masă sau la sfârşitul zilei. „Ofiţerilor SVM le-au fost interzise telefoanele mobile la serviciu, pentru a preveni comunicarea care ar înlesni corupţia. Mulţi ofiţeri şi-au schimbat aparatele şi numerele de telefon, pentru a duce la sfârşit activitatea corupţională”, se spune în Raport.

Potrivit studiului, taxele neoficiale, foarte mari, la angajarea la muncă în SVM motivează corupţia. „Mita pentru slujbă e mai mare decât salariul”, apreciază Raportul. Reducerea importurilor de asemenea forţează mâna angajaţilor vamali ca „să inventeze scheme noi de coruptie”. În aceste condiţii, „ofiţerii SVM pot obţine prin corupţie vreo 5 mii de lei pe zi”. „Ziua e fără spor dacă ofiţerii vamali nu au obţinut cel putin 5000 de lei mită”, constată experţii. În Raport este prezentată o schemă care demonstrează modul în care, de obicei, este distribuită mita. Suma de 1000 de euro este repartizată în felul următor: şef SVM regional – 50%, şef oficiu SVM – 10 %, supervizorul turei SVM – 10%, serviciul economic – 15 %, inspectorul de linie al SVM – 15%.

Luni şi joi, ofiţerii SVM primesc în jur de 1000 de euro mită, sâmbătă, câte 100 de euro, iar în celelalte zile, aproximativ câte 300 de euro. Unul dintre obstacolele în faţa corupţiei pare a fi poliţia, care a devenit geloasă pe uşurinţa cu care vameşii colectează mita. Astfel, posturile au fost suplinite cu poliţişti anume în zilele de luni şi joi, pentru a prelua o parte din banii colectaţi de către vameşi. Brokerii sunt parte integrantă a unui lanţ de corupţie. Ei sunt un fel de filtru între SVM şi importatori. Filtrul creează senzaţia de „securitate” în procesul de descoperire a corupţiei, deşi toţi ştiu că corupţia e la ea acasă acolo. Ofiţerii SVM au relaţii, uneori familiare, cu brokerii, pentru a camufla corupţia.

Veniturile bugetare ar putea creşte cu 1/3

Autorii Raportului calculează că veniturile bugetare ale R. Moldova ar putea creşte cu 25—30% dacă nu ar exista corupţie în sistemul vamal, şi asta în condiţiile în care 70% din acumulările la buget le constituie taxele vamale şi plăţile TVA. Pierderile de pe urma corupţiei se reflectă în venituri reduse din plata taxelor vamale şi a TVA şi creşterea preţurilor în afaceri, din cauza întârzierilor de la frontieră şi a duratei devamărilor din interior.

În cadrul SVM sunt circa 1800 de angajaţi, 160 – în Aparatul Central. Importurile şi exporturile sunt supravegheate la 104 puncte de trecere a frontierei din cadrul a 8 birouri vamale. În fiecare an sunt efectuate circa 500000 operaţiuni vamale, 2000 de declaraţii vamale sunt prelucrate în fiecare zi, acest lucru semnifică circa 250 de declaraţii vamale pe oră. Anual, potrivit statisticilor oficiale, sistematizate de ASICYDA Word, sunt efectuate circa 900 mii de tranzacţii vamale. În spatele acestor cifre sunt oameni mai mulţi dintre care, potrivit datelor privind percepţia corupţiei în sistemul vamal, şi-au făcut din meserie un business profitabil. Pe de altă parte, corupţia pare „avantajoasă” şi pentru oamenii de afaceri, deoarece taxele ilicite sunt mai mici în raport cu cele oficiale. În aceste condiţii, tăcerea directorului SVM e mai mult decât suspectă, iar o eventuală condamnare a primei reţele criminale, după cum o calificase CCCEC, pare un joc iluzionist.

Aneta Grosu
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii împotriva corupţiei”, derulată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul PNUD Moldova şi National Endowment for Democracy.