Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Tragedia construcţiilor în R. Moldova

Tragedia construcţiilor în R. Moldova

213-constructiiCu peste 4000 de morţi şi cu circa 40000 mii de răniţi s-ar solda un eventual cutremur care ar depăşi 6 grade pe teritoriul R. Moldova. Cel puţin aşa arată nişte date ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MCDT). Clădirile construite în perioada sovietică, care deja au trecut prin câteva cutremure mari şi care nu au avut parte de reparaţii, dar şi clădirile care se construiesc acum, orientate spre cantitate şi viteză, deseori în detrimentul calităţii, reprezintă principalele temeri ale specialiştilor.

Cât un Cernobâl?

Dacă e să ne referim la datele ministerului, victimele seismului ar putea fi comparabile cu cele ale Cernobîlului, când au decedat în jur de 4000 oameni.

„Anual, pe teritoriul R. Moldova sunt înregistrate cel puţin 200 cutremure cu epicentrul în Vrancea. 2008 a fost o excepţie, fiind depistate doar 23 asemenea cutremure”, ne-a informat Vasile Almaz, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie. El a specificat că, dacă ne îndepărtăm mai mult de ultimul cutremur puternic, ne apropiem cu paşi rapizi de următorul, la fel de puternic, pentru că energia seismică se acumulează şi se degajă cu o anume periodicitate.

Deşi specialiştii români şi germani susţineau că, în 2006—2008, ar fi trebuit să aibă loc un cutremur de 6,7 grade pe scara Richter, acest lucru nu s-a produs. Pericolul, însă, persistă. Recent, primarul de Bucureşti, Sorin Oprescu, a declarat că a primit mai multe rapoarte care demonstrează că, în 2009, va avea loc un cutremur devastator în Bucureşti.

În 2004, Institutul de Geologie şi Seismologie a realizat o hartă de microzonare seismică a Chişinăului, potrivit căreia zonele cele mai periculoase în cazul unui cutremur sunt terenurile saturate cu apă, în special în apropierea râului Bâc, în regiunea centrală a oraşului şi în partea de jos a cartierului Botanica.

Cel mai puţin rezistente construcţii sunt clădirile vechi, cu cinci etaje, asa-zisele „hruşciovci”, construite în ’60—’70, secolul trecut. De asemenea, un mare pericol îl prezintă blocurile construite până în anii ’60, dar şi clădirile construite în ultimii ani, pe piloni de beton.

Potrivit specialiştilor, construcţiile civile au, de regulă, un termen de rezistenţă de 50-100 de ani. Multe edificii au deja termenul depăşit. Totodată, în aceste case s-au făcut puţine reparaţii după cutremurele puternice din secolul trecut, astfel ele fiind supuse unui risc mai mare.

25000 de clădiri sub semnul întrebării

Valeriu Verstiuc, director-manager la Direcţia Verificare şi Expertizare a Proiectelor de Construcţie din cadrul Ministerului Construcţiilor, ne-a declarat că ceea ce este desenat iniţial pe proiecte nu se respectă în totalitate ulterior, de aceea e greu de evaluat real starea clădirilor din R. Moldova. „Construcţiile noi, făcute după anii ’70, spune Verstiuc, au suportat bine cutremurele care au avut loc deja. Totuşi, s-au acumulat degradări, au avut loc modificări ale structurilor de rezistenţă, deci există pericolul ca unele dintre ele să nu reziste.

Acesta mai spune că, în sectorul Botanica, clădirile au fost programate iniţial să reziste la o magnitudine de 7—8 grade, dar acum, din cauză că solul a suportat modificări, fiind mai îmbibat cu apă, seismicitatea în acea zonă a crescut până la 9 grade în unele locuri şi este clar că acele clădiri ar putea să nu reziste la un posibil cutremur”.

O altă problemă, spune Verstiuc, e că nu există suficient teritoriu pentru construcţii, de aceea se mizează pe edificii înalte, cu peste 10 etaje. În plus, nu se alocă mijloace suficiente pentru ca acestea să fie verificate profesionist la seismicitate. „Pe businessmeni îi interesează mai mult câştigurile imediate. Astfel, creşte riscul unor degradări puternice la un eventual cutremur, pentru că rezistenţa clădirilor scade cu fiecare an”, a încheiat Valeriu Verstiuc.

Conform unor date ale MCDT care nu au fost încă date publicităţii „pentru a nu crea panică printre cetăţeni”, „după un cutremur major va fi afectat 30% din fondul locativ, dintre care se vor prăbuşi în jur de 25000 de clădiri. Bilanţul pagubelor evaluate în costul lucrărilor de reabilitare a construcţiilor afectate va constitui 12 mil. lei”, se mai spune în document.

Totuna nu vă dau informaţia!”

La Inspecţia de Stat în Construcţii, o instituţie a statului care are rol de supraveghere a calităţii construcţiilor, am colindat coridoarele câteva ore, pentru a reuşi să identificăm şi să vorbim cu nişte specialiştii. Mai întâi am abordat inspectorii. Ne-au refuzat, auzind tema. Ne-au îndreptat către şefi.

Anton Barbalat, şeful Direcţiei organizare, sistematizare şi analiză a controlului din cadrul Inspecţiei de Stat în Construcţii, ne-a spus că nu poate vorbi, pentru că are o şedinţă. „Nu vă dau nici numărul de telefon, pentru că totuna nu vă dau informaţia, duceţi-vă la conducere”. Peste jumătate de oră l-am întâlnit pe Barbalat pe coridor. Acelaşi răspuns. „N-am timp să mă ocup de voi, scuzaţi-mă, dar trebuie să mă pregătesc de şedinţă”. Peste altă jumătate de oră, Barbalat tot nu intrase în mult aşteptata şedinţă. Purta aceleaşi discuţii pe holuri, cu diferite persoane.

Într-un final, am reuşit totuşi să discutăm cu cineva. Şeful adjunct al Inspecţiei de Stat în Constucţii, Radu Vasile, ne-a spus însă că nu poate să spună câte clădiri cu risc seismic există în R. Moldova. „Nu le-am numărat încă. Aceasta este a doua etapă a proiectului. La prima etapă ne-am ocupat de depistarea construcţiilor neautorizate. Am găsit 700, dintre care 688 se exploatează fără recepţie. Chiar astăzi (n.r. -16 ianuarie) am discutat cu ministrul despre aceste probleme”, a mai spus Vasile. El a subliniat că nu poate prezice ce s-ar întâmpla după un eventual cutremur, dar a ţinut să precizeze că construcţiile neautorizate sunt principalul pericol, ele nefiind verificate la seismicitate. „Construcţiile noi sunt mai sigure, rar care sunt neautorizate, doar una-două”, a încheiat acesta. Cu alte cuvinte, de la Inspecţia de Stat în Construcţii am aflat că depistarea clădirilor cu probleme din R. Moldova se află în stadiu de proiect.

Mita şterge erorile cu buretele

În interiorul Inspecţiei de Stat în Construcţii l-am întâlnit pe Ion M., lucrător în domeniul construcţiilor. Acesta, în schimbul păstrării anonimatului, ne-a împărtăşit câteva din şmecheriile companiilor de construcţii. „Mita este soluţia atunci când sunt depistate nereguli în construcţia unei case. Astfel, se şterg cu buretele toate greşelile, că doar nu vor locui ei în acele case, unde să nu se simtă în siguranţă”, a precizat constructorul.

Acesta cunoaşte şi cazuri când multe clădiri se construiesc pe locuri unde sunt alunecări de teren. „Chiar şi atunci când alunecările sunt vizibile pentru toţi, lucrările nu sunt oprite, căci s-au investit deja bani şi clădirea trebuie vândută locatarilor”, spune Ion. Referitor la lucrările din interiorul apartamentelor efectuate de oameni, acestea sunt frecvente, spune constructorul. Oamenii doresc să modifice una, alta, nimeni nu-i poate opri. Mai grav e atunci când este stricat peretele portant al construcţiei, atunci chiar e ilegal”, a încheiat Ion M.

Cutremure în 2009?

De la directorul Institutului de Geologie şi Seismologie, Vasile Almaz, am aflat că cea mai periculoasă zonă în cazul unui cutremur este cea de sud a ţării, supusă riscului de peste 8 grade pe scara Richter. Despre situaţia clădirilor de la noi, Vasile Almaz a precizat că nu poate fi evaluată exact, pentru această fiind nevoie de verificări la fiecare clădire în parte din toate regiunile ţării. „În R. Moldova nu se fac verificări, pentru că aceste lucrări necesită bani mulţi, iar la noi, ca întotdeauna, ei nu sunt”.

Vasile Almaz a mai declarat că la noi sunt clădiri moderne în care se fac intervenţii neautorizate masive şi astfel nimeni nu poate să spună cum se vor comporta acestea la cutremur. Almaz consideră că prezicerea făcută de savanţi, potrivit căreia un cutremur mare ar fi trebuit să aibă loc în 2006-2008, dar care nu s-a adeverit, dovedeşte că prognoza cutremurelor nu e relevantă. Totuşi, el confirmă că pentru această zonă sunt specifice 2-3 cutremure mari într-un secol. „Dacă luăm istoria cutremurelor din ultimii 1000 de ani, vedem că acest calcul e adevărat”, a spus Almaz, reamintindu-ne că trăim într-o zonă seismică şi că un cutremur mare e posibil. „Problema e că nimeni nu îţi poate spune când va fi”, a precizat el.

Ghinion cu noroc

Directorul Institutului de Geologie şi Seismologie crede că 4000 de morţi şi 40000 de răniţi sunt cifre exagerate cât priveşte bilanţul unui eventual cutremur. „Am efectuat şi eu nişte cercetări, dar le voi face publice la momentul potrivit”, a mai spus Almaz, afirmând că Institutul intervine cu propuneri la instituţiile statului şi că, de curând, aceste probleme vor fi discutate la cel mai înalt nivel.

Nicolae Ostafeiciuc, expert imobiliar, susţine că „ţara noastră nu a avut până acum nenorocul ca clădirile nou-construite să fie verificate de un cutremur mare”.

La rândul său, Victor Chicu, inginer tehnic la firma de construcţii „Interactiv” SA, afirmă că clădirile construite în ultimul timp sunt mai sigure, pentru că „se construieşte la un alt nivel”. Chicu spune că companiile de construcţii sunt obligate să ţină cont de o seismicitate de 8 grade. „Există scăpări, dar ele sunt prevăzute în proiectul iniţial şi nu duc la reducerea seismicităţii clădirii”. Totuşi, inginerul are dubii în ceea ce priveşte calitatea construcţiilor la firmele care vând apartamente cu 500 euro m.p., pentru că, spune el, „preţul real e de peste 700 euro”.

Victor Moşneag