Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Traficul de persoane, fără oficiali…

Traficul de persoane, fără oficiali corupţi

După doi ani de adunat probe, urmărirea penală împotriva singurului funcţionar presupus complice la cazurile de trafic de fiinţe umane, Ion Bejan, ex-şef adjunct al Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane (CCTP) din cadrul MAI, a fost încetată. În luna mai curent, Procuratura Anticorupţie a ajuns la concluzia că «pe parcursul urmăririi penale n-au fost acumulate careva probe care ar demonstra vinovăţia colaboratorilor de poliţie figuranţi pe dosar, iar efectuarea altor acţiuni de urmărire penală pentru a obţine careva probe este epuizată» şi că acuzaţiile de la care a pornit totul au fost făcute din răzbunare.

CCTP, o subdiviziune specializată a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care ar trebui să se ocupe de investigarea, reţinerea şi urmărirea penală a persoanelor şi organizaţiilor implicate în trafic de persoane, a fost creat în 2005 la recomandarea Consiliului Europei cu 1,9 milioane de dolari, suport financiar din partea Guvernului SUA. De la începutul activităţii Centrului respectiv, Ion Bejan a activat în funcţia de şef adjunct al acestuia. Împreună cu alţi trei subalterni ai săi, a fost demis în august 2006.

Doi ani de aşteptare până la iniţierea urmăririi penale

Destituirile au survenit la scurt timp după reţinerea, la sfârşit de iulie 2006, a lui Alexandr Covali, supranumit Şalun, care era liderul unei grupări criminale suspectate de trafic de fiinţe umane şi proxenetism (în iulie anul curent acesta a fost condamnat la 19 ani de închisoare). Fiind reţinut, acesta a dat declaraţii despre cât şi cui plătea, inclusiv despre transmiterea unui automobil şi a unor sume de bani lui Ion Bejan pentru anumite favoruri. La acel moment, Bejan a negat cele incriminate. Pe parcurs, atât el, cât şi alt poliţist demis, au fost restabiliţi la lucru prin hotărâre judiciară. Juriştii susţin că la demiterea lui Bejan au fost comise «greşeli de procedură», fapt demonstrat de decizia instanţei.

OPINIE

» Iurie Ursan, director adjunct la Centrul de Combatere a traficului de persoane, MAI

Şi oficial şi neoficial, acest raport s-a referit la cazul Bejan. Toate activităţile care s-au desfăşurat pe parcursul acestui an şi a anului trecut, considerăm că au fost o activitate eficientă, dar noi am fost sancţionaţi anume din motivul acesta, anume pentru acest caz. Tot timpul ne-am adresat la întâlniri, (că se vorbeşte că poliţiştii sunt corupţi): dacă cunoaşteţi cazuri concrete de corupţie a funcţionarilor, înaintaţi aceste informaţii organelor competente.

În iunie 2008, după aproape 2 ani de la declaraţia incriminatoare, a fost deschis un dosar penal pe faptul coruperii pasive savârşite de către unii colaboratori MAI . De fapt, anterior, la 2 martie 2007, a fost semnată ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale. Apoi, tocmai la 22 mai 2008, acea ordonanţă a fost anulată şi la 11 iunie 2008 a fost deschis dosarul. Întâmplător sau nu, dar aceasta a avut loc în aceeaşi lună cu publicarea Raportului Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane, în care se arăta că «trezeşte o îngrijorare deosebită lipsa progresului în investigarea presupusei complicităţi a unor funcţionari de stat din R. Moldova în cazuri de trafic».

Clasare prematură

În februarie anul curent, Viorel Morari, procurorul-şef de atunci al Secţiei Conducerea Urmăririi în cadrul Procuraturii Anticorupţie, care conducea grupul de urmărire penală în cadrul dosarului lui Ion Bejan, a declarat că fusese propusă clasarea respectivului dosar, dar nu a fost acceptată deoarece era prematur.

«În decembrie 2009, ofiţerii de urmărire penală din cadrul CCCEC au înaintat cauza cu raport de clasare a dosarului. N-am acceptat raportul. Le-am restituit cauza pentru completarea urmăririi penale şi am dat indicaţii să fie efectuate în continuare activităţi operative. Era prematur de clasat, n-au fost efectuate toate acţiunile de urmărire penală. Poate să nu dea rezultate mari», susţinea atunci procurorul.

Dosar în scopul răzbunării

Cu toate acestea, după jumătate de an, în mai 2010, cauza penală în care figura Ion Bejan ca bănuit a fost încheiată. În răspunsul Procuraturii Anticorupţie, semnat de noul şef, Viorel Radeţchi, se spune că “în cadrul urmăririi penale au fost întreprinse acţiuni de urmărire penală concrete în vederea confirmării sau infirmării circumstanţelor descrise de către Covali. Analizând probele acumulate, organul de urmărire penală nu a constatat date ce ar confirma cu certitudine remunerarea colaboratorilor MAI de către Covali pentru a nu îndeplini acţiuni ce ţin de obligaţiunile de serviciu, precum şi acţiuni contrar obligaţunilor de serviciu în interesul ultimului”, semnează Radeţchi.

Conform aceluiaşi răspuns, cauza a fost încetată pentru că în acţiunile celor nominalizaţi nu s-au constatat elemente constitutive ale infracţiunii prevăzute. Cât despre depoziţiile incriminatoare date de Covali, organul de urmărire penală a considerat că au fost date în scopul răzbunării pentru atragerea sa la răspundere penală.

Restabilit, pensionat şi curat

Deşi hotărârea judiciară arăta că Bejan trebuia restabilit în aceeaşi funcţie pe care o deţinea anterior, el nu mai activează la CCTP. Acum, acesta se află la pensie şi, sub pretextul problemelor de inimă, refuză să comunice cu presa.

Avocatul acestuia, Veaceslav Ţurcan, spune că nici nu-şi mai aminteşte detalii despre dosar şi că era firesc să se întâmple aşa, pentru că probe care să susţină acuzaţiile, practic, nu existau. Amintim că, anterior, acesta susţinea că nu exclude faptul că dosarul ar fi unul la comandă. «Probabil, este şi un joc de interese la mijloc, adică sunt persoane interesate ca Bejan să fie găsit vinovat», spunea   Ţurcan.

Complici fără probe

Dacă urmărim rapoartele Guvernului american cu privire la traficul de finţe umane în R. Moldova, unele obiecţii se repetă de la an la an. Una dintre acestea se referă şi la tragerea la răspundere a oficialilor asupra cărora planează suspecţia de corupţie şi implicare în acţiuni de trafic.

2006 „Deşi guvernul nu a întreprins nici o acţiune în acest sens, continuă să apară bănuieli legate de corupţia ce favorizează traficul în rândul unor oficiali ai organelor de drept.”

2008 „Anul trecut, informaţiile cu privire la complicitatea oficialilor moldoveni la traficul de persoane au ştirbit din eforturile organelor de drept. Autorităţile nu au pornit urmăriri penale şi nici nu au pedepsit penal vreun funcţionar guvernamental implicat în trafic de persoane.”

2009 „Guvernul Moldovei a constatat existenţa la nivel de ţară a problemei vizând complicitatea la cazurile de trafic de fiinţe umane şi a supus anchetei câteva dintre aceste cazuri, însă nici un colaborator complice la astfel de cazuri n-a fost condamnat, iar guvernul n-a demonstrat pe parcursul perioadei de raportare o voinţă de ordin general întru sporirea eforturilor în acest domeniu. În pofida rapoartelor pe larg răspândite cu privire la corupţia în domeniul traficului de fiinţe umane, guvernul, totuşi, încă n-a condamnat nici un oficial vizând complicitatea la cazurile de trafic de fiinţe umane.”

2010 „În ciuda raportării repetate de acte de corupţie legate de traficul de persoane, guvernul trebuie încă să condamne cel puţin un funcţionar oficial pentru complicitate la traficul de persoane în perioada analizată în raport. În decembrie 2009, guvernul a relansat o anchetă penală asupra unui caz de mare vizibilitate, care datează din 2006 şi implică mai multe oficialităţi guvernamentale suspectate de complicitate la protejarea unui bine cunoscut traficant internaţional de sex – dar, până azi, nici un funcţionar oficial guvernamental nu a fost judecat, condamnat sau pedepsit penal în acest caz. În plus, guvernul nu a raportat eforturi făcute pentru anchetarea, judecarea, condamnarea sau pedepsirea penală a nici unui funcţionar oficial guvernamental de rang inferior, implicat în traficul de persoane, inclusiv poliţist sau grănicer de rang inferior.”

Tatiana EŢCO