Tortura în raport, dar fără sentinţe

În R.Moldova au existat date cu privire la agresiuni din partea poliţiştilor, detenţii arbitrare ale cetăţenilor şi percheziţii ilegale realizate de către colaboratorii de poliţie. Corupţia din cadrul comisariatelor de poliţie şi din sistemul judiciar a rămas o problemă endemică. De asemenea, au existat rapoarte despre persistenţa violenţei în societate, discriminarea femeilor, traficul de persoane, discriminarea romilor, hărţuirea şi abuzul homosexualilor, al bisexualilor şi al transsexualilor; nerespecatrea drepturilor muncitorilor şi exploatarea prin muncă a copiilor. În contrast cu anul trecut, nu au existat rapoarte cu privire la crime săvârşite de forţele de ordine.

Spre deosebire de anul precedent, nu au existat date despre ucideri arbitrare sau ilegale comise de către  instituţiile statului sau agenţii săi. La 10 mai, o comisie parlamentară a concluzionat că poliţia a fost implicată în moartea lui Valeriu Boboc, Ion Ţibuleac şi Eugen Ţapu, care au murit în timpul demonstraţiilor post-electorale din aprilie 2009.

Omorâţi fără justiţie

La 23 martie 2010, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat că o sursă de la MAI i-a oferit noi informaţii cu privire la violenţele din noaptea din 6 spre 7 aprilie 2009, din care reiese că comisarul adjunct de poliţie, Serghei Cociorvă, le-a  ordonat la aproximativ 60 de ofiţeri îmbrăcaţi în civil să arestaze toate persoanele care se aflau în zona unde au avut loc protestele. La 1 aprilie 2010, Chirtoacă a făcut publice filmările din noaptea din 6-7 aprilie 2009, înregistrate de camerele video montate în zonă. În înregistrare au apărut fostul comisar adjunct de poliţie Iacob Gumeniţă şi inspectorul Ion Perju lovindu-i pe protestatarii care stăteau întinşi pe trotuarul din faţa clădirii Guvernului. În baza noilor dovezi, pe 6 aprilie 2010 poliţia l-a arestat pe Ion Perju şi l-a acuzat de uciderea lui Boboc. La sfârsitul anului, Perju era sub arest la domiciliu, iar dosarul penal nu era finalizat.

Pe 20 aprilie 2010, procurorii l-au acuzat pe fostul ministru de interne, Gheorghe Papuc, şi pe fostul comisar de poliţie, Vladimir Botnari, de neglijenţă în serviciu, legată de  manipularea protestelor şi de abuzurile înregistrate în timpul interogării persoanelor reţinute. Ambii acuzaţi au pledat nevinovaţi, iar ancheta este în curs de desfăşurare. Pe 30 aprilie, poliţia l-a arestat pe Gumeniţă sub acuzaţia de abuz de putere; la sfârşitul anului 2010 el rămând sub arest la domicilu.

În aprilie, au anunţat începerea anchetei penale în cazul morţii lui Ion Ţibuleac, un protestatar anticomunist, care se presupune că ar fi fost ucis de către colaboratorii MAI în timpul protestelor postelectorale. La sfârşitul anului 2010 ancheta era încă în curs de desfăşurare.

În aprilie, după reexaminarea materialelor obţinute în urma analizei medico-legale, procurorii au ajuns la concluzia că moartea lui Eugen Ţapu nu a fost legată de evenimentele din aprilie 2009. Potrivit raportului de examinare, Ţapu a murit cu două-trei săptămâni înainte de 15 aprilie, când trupul său a fost descoperit. Constatarea unor contradicţii de către  Comisia Parlamentară, pe data de 15 mai, nu a determinat procurorii să redeschidă ancheta.

Oameni politici dispăruţi

În cursul anului 2010, a existat un caz de dispariţie din considerente politice. În dimineaţa zilei de 23 noiembrie, fostul şef al SIS, Artur Reşetnicov, a apărut la spital, împreună cu liderul  PCRM şi fostul preşedinte Vladimir Voronin, cu alţi doi lideri ai PCRM şi o echipă de filmare. Reşetnicov pretindea că a fost răpit  la ora 16:00 pe 22 noiembrie de la un bar din centrul Chişinăului. Potrivit informaţiilor oferite de poliţie, ofiţerii au primit un raport la ora 01:45 pe 23 noiembrie, conform căruia Reşetnicov a fost atacat cu o oră mai devreme pe o stradă din suburbie.  Procurorii au anunţat o anchetă pe acest caz, care la finele anului era încă în desfăşurare.

Un al caz, raportat anterior, de dispariţie pe motiv politic a fost rezolvat în cursul anului. În februarie 2009, poliţia l-a arestat pe Gheorghe Ionel, primarul satului Vorniceni şi membru al AMN, în opoziţie atunci. Judecătoria Străşeni l-a achitat ulterior. În timp ce judecătorul citea decizia de achitare, poliţia a înconjurat judecătoria şi a intrat cu forţa în sala de judecată. În timpul agitaţiei, Ionel a dispărut şi nimeni nu cunoştea locil unde se afla până în luna martie, când a reapărut şi şi-a reluat poziţia sa de primar.

131 de plângeri de tortură în poliţie – 2 cazuri în instanţă

Potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros, lansat în decembrie, aproximativ 27.000 de persoane (sau 15 procente din numărul de deţinuţi) au declarat că au fost bătuţi de către colaboratorii poliţiei în ultimii cinci ani, în special în perioada arestării.

ONG-urile susţin că instanţele au devenit puţin mai deschise faţă de audierea cazurilor de tortură, însă victimele susţin că instanţele judecătoreşti refuzau să asculte plângerile lor sau amânau intenţionat procesul petiţionarilor, până aceştia renunţau la procese. Victimele aveau dificultatea să  înregistreze traumele primite în cazurile de tortură.

ONG-urile au raportat că în 2010 procurorii au fost mai activi în investigarea plângerilor de tortură, deşi numărul de plângeri respinse de către procurori a rămas destul de mare. În ianuarie procurorii au raportat că din 131 de plângeri privind tortura din 2009 (care nu au legătură cu violenţele din aprilie), 45 au fost respinse, 24 au condus la anchete penale şi numai 2 cazuri au fost trimise în instanţa de judecată.

ONG-urile locale şi internaţionale au semnalat numeroase cazuri de abuz şi tortură a persoanelor reţinute în aprilie 2009. Pe baza recomandărilor Comisiei însărcinate cu investigarea evenimentelor din 7 aprilie, Parlamentul a recomandat autorităţilor să asigure reabilitarea victimelor protestelor – atât a poliţiştilor cât şi a civililor – şi să pună în aplicare recomandările Comitetului Consiliului Europei pentru Prevenirea Torturii (CPT) cu privire la transferul unităţilor de detenţie provizorie de la MAI la Ministerul Justiţiei.

Aprilie 2009: 106 anchete de tortură, doar 2 condamnări cu suspendare

Conform CPT, autorităţile investigau 99  de cazuri de abuz din partea poliţiei legate de evenimentele din aprilie 2009. CPT a relatat că în luna iulie 2009 procurorii nu au iniţiat nici o cauză penală împotriva vreunui colaborator al poliţiei. După ce noul Guvern  a venit la putere, procurorii au intentat 106 anchete cu privire la cazuri de tortură şi alte abuzuri din partea poliţiei. Prin aceste investigaţii, procurorii au urmărit 46 de cazuri penale împotriva ofiţerilor de poliţie, inclusiv 26 de cazuri care implică tortura; 12 cazuri de abuz de putere şi alte cazuri, care implică acuzaţii de omor, tentativă de crimă, tentativă de răpire. În august, autorităţile au acuzat 40 de ofiţeri de poliţie în 24 de cazuri penale legate de infracţiunile comise în timpul protestelor din aprilie, doi au fost condamnaţi pe parcursul anului. În timpul anului, 25 de investigaţii au fost suspendate, iar şase au fost închise.

Pe 14 decembrie, un tribunal din Chişinău i-a condamnat pe ofiţerii de poliţie Gheorghe Vutcariov şi Alexandru Mocanu, aceştia fiind acuzaţi de abuz fizic şi arestare în mod ilegal a unui tânăr în legătură cu acţiunile lui în timpul protestelor din aprilie 2009.  Vutcariov a fost condamnat la 4 ani de închisoare, cu o suspendare de cinci ani şi privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii  timp de doi ani, pentru „abuz de putere“ şi „declaraţii false în documentele publice“. Mocanu, un membru al regimentului „Scut“, a fost condamnat la 2 ani de închisoare, cu o suspendare de cinci ani şi privarea de dreptul de a deţine funcţii publice pentru „abuz de putere.“

Mii de plângeri de tortură

În conformitate cu un raport al ombudsmanului publicat în martie, autorităţile au primit 6027 de plângeri de tortură sau tratament inuman şi degradant comise de oficialii guvernului în 2009, înregistrându-se o creştere semnificativă faţă de anii anteriori (1075 plângeri în 2008 şi 1289 în 2007). În 693 de cazuri, autorităţile au iniţiat anchete penale: 208 cazuri intentate pe cazuri de tortură, 438 acte de violenţă şi abuz de putere şi 47 de cazuri intentate pe cauze de tratament inuman şi degradant. Procuratura nu a reuşit să înceapă investigaţii în 5334 de cazuri, invocând lipsa de probe. Procurorii au finalizat ancheta în 293 de cauze penale. La sfarsitul anului, 400 de cazuri au rămas în aşteptare.

Pe 29 noiembrie, Tribunalul Militar Chişinău l-a achitat pe Alexandru Botezatu, fost locotenent al Batalionului de Gardă al MAI, după acuzaţiile de abuz de putere şi utilizarea forţei împotriva soldaţilor care îi erau subordonaţi. Botezatu a fost amendat cu 3.000 de lei ($250). Pe 3 decembrie, procurorii au facut apel împotriva sentinţei, considerând că este prea indulgentă. La finele anului această cauză era în curs de examinare.

La 1 aprilie, CEDO a acceptat cazul lui Boris Mozer, care a fost arestat în martie 2009, pentru deteriorarea intenţionată a proprietăţii companiei de telefonie. Când le-a vorbit autorităţilor închisorii despre planurile sale de a merge cu cazul său la CEDO, lui Mozer i s-a spus că „va fi mai rău pentru tine, dacă te plângi“. La 1 iulie, Mozer a fost eliberat condiţionat.

Între 1 ianuarie şi 16 decembrie, CpDOM a înregistrat 1686 de plângeri de încălcare a drepturilor omului: 389 de cazuri de lezare a securităţii şi a demnităţii personale, 403 în legătură cu asistenţa şi protecţia socială, 139 legate de accesul liber la informaţie şi 70 de cazuri de lezare a dreptului la muncă.

Fragment din Raportul Departamentului de Stat al SUA.
Traducere de Ana Marian.
Text adaptat de ZdG. Titlul şi intertitlurile aparţin redacţiei.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. BASarab

    Oare câte dovezi mai pot fi aduse “mioriticilor” ca să înţeleagă una şi bună-stucturile statului,indiferent de culoare, acţionează împotriva
    cetăţenilor simpli ca în urss în 1937.

  2. matasaru2004

    ..Aprilie 2009: 106 anchete de tortură, doar 2 condamnări cu suspendare…ba chiar nici un condamnat ! pe ce-i doi condamnati Curtea de Apel ea achitat mai ieri la 27 aprilie 2011 -din lipse de probe !
    si zeci de dosare pierdute de procurori si avocati contra politistilor tortionari ,achitati de instanta.
    http://www.youtube.com/watch?v=RKEaBJczMv8

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *