Testarea medicamentelor pe săraci
Producători internaţionali de medicamente au venit în R. Moldova pentru a testa efectul unor preparate farmaceutice asupra oamenior. De obicei, la aceste studii clinice apelează oameni săraci, aflaţi în incapacitate de plată a serviciilor de întreţinere. Coordonatorii acestor studii refuză să facă dezvăluiri la acest subiect sub pretextul că „totul e confidenţial”.
Încă din anul 2002, în R. Moldova au fost aprobate regulile de bună practică a studiilor clinice. Specialişti în domeniu spun că aceste studii fac parte din etapele prin care trebuie neapărat să treacă un medicament până a ajunge pe piaţa medicamentelor. În R. Moldova sunt deschise mai multe secţii în care sunt practicate studiile clinice. Astfel, un producător (cu capital străin, n.r) de medicamente a închiriat un spaţiu la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii (SCMS), unde practică studii de bioechivalenţă. Adică, anumite preparate sunt administrate unor voluntari, participanţi la studiu, pentru a evalua concentraţia preparatului în sânge şi unele efecte ale acestuia.
Oamenii săraci – subiecţi ai experimentului
De obicei, la astfel de studii, în mod benevol, participă oameni sărăci. Ei acceptă să îşi ofere corpul pentru experimente cu medicamentele contra unor sume de bani. Este şi cazul lui Andrei M. El spune că a participat la studiu o singură dată. „Aveam urgent nevoie de bani. Studiul a durat două săptămâni. Acolo mi-au administrat un medicament indicat pentru tratarea rinichilor. Luam o pastilă pe săptămână. Dădeam analize în fiecare zi. La sfârşitul programului am primit 3200 de lei”, povesteşte el.
Andrei mai spune că studiul s-a desfăşurat la SCMA şi că majoritatea participanţilor sunt din zone rurale, oameni care nu au cu ce achita serviciile sau au datorii faţă de anumite persoane. El afirmă că finanțatorii studiului i-au explicat care sunt consecinţele şi că ar putea apărea reacţii adverse în urma administrării preparatelor medicamentoase. „În contractul pe care l-am semnat, era scris că pot apărea stări de ameţeală, greţuri. Tot acolo se mai arătă că ei îşi asumă responsabilitatea dacă se întâmplă ceva grav cu noi”.
A renunţat să mai participe la testări
În secţia în care a stat în timpul studiului, Andrei a vorbit cu alţi participanţi. Unii îşi expun organismul la experimente medicale timp de 4-5 ani. „Nu mai vreau să particip. Nu cred că e bine pentru sănătate, dar am văzut oameni pentru care, ani la rând, aceste surse financiare sunt singurele venituri. Ştiu că, în UE, se plăteşte mai bine pentru așa ceva. În Elveţia, pentru un experiment, participanții pot să primească până la 15 mii de euro, în timp ce nouă ne-au dat câte 3200 de lei”, susţine aceeaşi sursă.
La etajul 5, secţia Hepatologie a SCMS, unde se efectuează asemenea studii, am încercat să discutăm şi cu alţi participanţi, oameni care au venit să câştige nişte bani în condiții neordinare. A fost imposibil să vorbim cu ei, deoarece coordonatorii ne-au interzis să contactăm participanții la studiu. „Fără acordul şefilor mei din Germania nu pot să vă dau detalii. Nu puteţi vorbi cu participanţii, pentru că noi le asigurăm confidenţialitatea”, a spus Lina Rameş, coordonatoarea studiului. Totuși, aceasta a menţionat că sunt oameni care vin o singură dată la studiu şi apoi nu mai acceptă. Coordonatoarea explică şi faptul că sumele de bani pe care le primesc voluntarii se calculează în funcție de timpul pe care îl consacră studiului, şi nu în funcție de tipul medicamentului testat, aşa cum declara o altă angajată, implicată în acelaşi proiect.
Şefa Secţiei autorizare și evaluare clinică a Agenţiei Medicamentului, Lucia Ţurcanu, a concretizat pentru ZdG care este profilul oamenilor care apelează la studiile clinice. „În comparație cu cetățenii care locuiesc în capitală, oamenii de la țară nu aș zice că sunt atât de implicați. În general, R. Moldova este destul de puțin implicată în studii clinice, în comparaţie cu alte țări europene. Studiile clinice se execută mai mult pe medicamente de producţie străină, deşi sunt testate şi produse farmaceutice autohtone.”
Medicamentul antigripă, testat în laboratoare
Faptul că, în timp ce medicamentele sunt supuse testării, participanţii s-ar putea confrunta cu reacţii adeverse, nu a fost negat de angajata Agenției. Lucia Țurcanu spune că, de obicei, participarea la un studiu clinic este la fel de riscantă ca și administrarea oricărui medicament. „Aici vorbim despre niște beneficii și despre niște riscuri pe care ni le asumăm. Fiecare persoană care participă la studiu riscă într-un fel sau altul.” Din cauza unor posibile riscuri este semnat şi un contract dintre producătorul medicamentului și participantul la studiu. În el este stipulat că participantul este informat despre toate reacțiile care ar putea apărea pe parcurs și că acesta a luat cunoștință de toate condiţiile de desfăşurare a studiului. De obicei, orice reacție adversă a pacientului la medicament înseamnă excluderea acestuia din experimente, spun specialiștii.
Lucia Țurcanu ne-a oferit detalii referitoare la studiul de bioechivalență, desfăşurat în prezent la etajul 5 al SCMS. Ţurcanu ne-a spus că studiul se face asupra unor produse deja cunoscute. Este vorba de o singură administrare a preparatului farmaceutic. Astfel, sunt colectate probe de sânge. Se investighează cum anume medicamentul se absoarbe din sânge și cum se elimină din organism, în comparație cu produsul care deja există pe piață. Pe parcurs, sunt comparate produsele noi ale companiilor străine de medicamente cu cele cunoscute deja pe piața farmaceutică.
Specialiștii cu care am vorbit despre studiile clinice au confirmat că la experimente participă de obicei oameni sănătoși. Întrebaţi care este, în acest caz, efectul unui produs antigripal testat pe oamenii sănătoşi, aceştia ne-au spus că medicamentul pentru gripă poate fi testat în laboratoare speciale, deoarece este indicat şi pentru fortificarea imunităţii organismului.
Iurie SANDUŢA
