Testarea medicamentelor pe săraci

282-spitalProducători internaţionali de medicamente au venit în R. Moldova pentru a testa efectul unor preparate farmaceutice asupra oamenior. De obicei, la aceste studii clinice apelează oameni săraci, aflaţi în incapacitate de plată a serviciilor de întreţinere. Coordonatorii acestor studii refuză să facă dezvăluiri la acest subiect sub pretextul că “totul e confidenţial”.

Încă din anul 2002, în R. Moldova au fost aprobate regulile de bună practică a studiilor clinice. Specialişti în domeniu spun că aceste studii fac parte din etapele prin care trebuie neapărat să treacă un medicament până a ajunge pe piaţa medicamentelor. În R. Moldova sunt deschise mai multe secţii în care sunt practicate studiile clinice. Astfel, un producător (cu capital străin, n.r) de medicamente a închiriat un spaţiu la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătăţii (SCMS), unde practică studii de bioechivalenţă. Adică, anumite preparate sunt administrate unor voluntari, participanţi la studiu, pentru a evalua concentraţia preparatului în sânge şi unele efecte ale acestuia.

Oamenii săraci – subiecţi ai experimentului

De obicei, la astfel de studii, în mod benevol, participă oameni sărăci. Ei acceptă să îşi ofere corpul pentru experimente cu medicamentele contra unor sume de bani. Este şi cazul lui Andrei M. El spune că a participat la studiu o singură dată. “Aveam urgent nevoie de bani. Studiul a durat două săptămâni. Acolo mi-au administrat un medicament indicat pentru tratarea rinichilor. Luam o pastilă pe săptămână. Dădeam analize în fiecare zi. La sfârşitul programului am primit 3200 de lei”, povesteşte el.

Andrei mai spune că studiul s-a desfăşurat la SCMA şi că majoritatea participanţilor sunt din zone rurale, oameni care nu au cu ce achita serviciile sau au datorii faţă de anumite persoane. El afirmă că finanțatorii studiului i-au explicat care sunt consecinţele şi că ar putea apărea reacţii adverse în urma administrării preparatelor medicamentoase. “În contractul pe care l-am semnat, era scris că pot apărea stări de ameţeală, greţuri. Tot acolo se mai arătă că ei îşi asumă responsabilitatea dacă se întâmplă ceva grav cu noi”.

A renunţat să mai participe la testări

În secţia în care a stat în timpul studiului, Andrei a vorbit cu alţi participanţi. Unii îşi expun organismul la experimente medicale timp de 4-5 ani. “Nu mai vreau să particip. Nu cred că e bine pentru sănătate, dar am văzut oameni pentru care, ani la rând, aceste surse financiare sunt singurele venituri. Ştiu că, în UE, se plăteşte mai bine pentru așa ceva. În Elveţia, pentru un experiment, participanții pot să primească până la 15 mii de euro, în timp ce nouă ne-au dat câte 3200 de lei”, susţine aceeaşi sursă.

La etajul 5, secţia Hepatologie a SCMS, unde se efectuează asemenea studii, am încercat să discutăm şi cu alţi participanţi, oameni care au venit să câştige nişte bani în condiții neordinare. A fost imposibil să vorbim cu ei, deoarece coordonatorii ne-au interzis să contactăm participanții la studiu. “Fără acordul şefilor mei din Germania nu pot să vă dau detalii. Nu puteţi vorbi cu participanţii, pentru că noi le asigurăm confidenţialitatea”, a spus Lina Rameş, coordonatoarea studiului. Totuși, aceasta a menţionat că sunt oameni care vin o singură dată la studiu şi apoi nu mai acceptă. Coordonatoarea explică şi faptul că sumele de bani pe care le primesc voluntarii se calculează în funcție de timpul pe care îl consacră studiului, şi nu în funcție de tipul medicamentului testat, aşa cum declara o altă angajată, implicată în acelaşi proiect.

Şefa Secţiei autorizare și evaluare clinică a Agenţiei Medicamentului, Lucia Ţurcanu, a concretizat pentru ZdG care este profilul oamenilor care apelează la studiile clinice. „În comparație cu cetățenii care locuiesc în capitală, oamenii de la țară nu aș zice că sunt atât de implicați. În general, R. Moldova este destul de puțin implicată în studii clinice, în comparaţie cu alte țări europene. Studiile clinice se execută mai mult pe medicamente de producţie străină, deşi sunt testate şi produse farmaceutice autohtone.”

Medicamentul antigripă, testat în laboratoare

Faptul că, în timp ce medicamentele sunt supuse testării, participanţii s-ar putea confrunta cu reacţii adeverse, nu a fost negat de angajata Agenției. Lucia Țurcanu spune că, de obicei, participarea la un studiu clinic este la fel de riscantă ca și administrarea oricărui medicament. “Aici vorbim despre niște beneficii și despre niște riscuri pe care ni le asumăm. Fiecare persoană care participă la studiu riscă într-un fel sau altul.” Din cauza unor posibile riscuri este semnat şi un contract dintre producătorul medicamentului și participantul la studiu. În el este stipulat că participantul este informat despre toate reacțiile care ar putea apărea pe parcurs și că acesta a luat cunoștință de toate condiţiile de desfăşurare a studiului. De obicei, orice reacție adversă a pacientului la medicament înseamnă excluderea acestuia din experimente, spun specialiștii.

Lucia Țurcanu ne-a oferit detalii referitoare la studiul de bioechivalență, desfăşurat în prezent la etajul 5 al SCMS. Ţurcanu ne-a spus că studiul se face asupra unor produse deja cunoscute. Este vorba de o singură administrare a preparatului farmaceutic. Astfel, sunt colectate probe de sânge. Se investighează cum anume medicamentul se absoarbe din sânge și cum se elimină din organism, în comparație cu produsul care deja există pe piață. Pe parcurs, sunt comparate produsele noi ale companiilor străine de medicamente cu cele cunoscute deja pe piața farmaceutică.

Specialiștii cu care am vorbit despre studiile clinice au confirmat că la experimente participă de obicei oameni sănătoși. Întrebaţi care este, în acest caz, efectul unui produs antigripal testat pe oamenii sănătoşi, aceştia ne-au spus că medicamentul pentru gripă poate fi testat în laboratoare speciale, deoarece este indicat şi pentru fortificarea imunităţii organismului.

Iurie SANDUŢA

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. mazda

    Ce magda,te credeai la Hollywood?
    Cind ultima data te-ai ridicat de la calculator sa parcurgi orasul intr-o rutiera puturoasa si la intersectii sa vezi cersetori sanatosi, care socot ca asa mod de a face bani e mai cinstit.
    Eu am participat la mai multe studii,si nu ma simt mai cobai decat cersetori.
    Fac un lucru de folos si pentru “magdele” care in viitor vor avea nevoie de medicamente ce trateaza sedentarismul la calculator.

  2. Animal Planet

    Intradevar pare o nenorocire, saracii testeaza medicamente pentru bani, pentru pâine. Dar Hotineanu a incercat si el sa bage vreo 20 de doze de medicamente in organismul sau asa ca voluntr daca nu are nevoie de bani ? Nu pentru ca e baiat smecher, si mai e legat cu firma aia de medicamente, asa ca el testeaza medicamente prin firma lui.

    Cu toate ca suntem albi la piele am ajuns in situatia africanilor. …

  3. Daniela

    Părăsit încă de la naştere
    Mihai Caldararu
    Încă de când a văzut lumina zilei, Mihai a fost abandonat în centrul de plasament numărul 5 din Capitală. De la vârsta de şapte ani a fost mutat la centrul de plasament numărul 6, iar la 13 ani a fost agresat sexual de doi indivizi mai mari, de care şi acum îi este teamă. Când credea că ar putea să depăşească trauma, Mihăiţă a fost mutat la un alt centru, unde a fost din nou supus relelor tratamente: „La 15 ani am fost mutat la centrul de plasament numărul 2 „Casa Speranţei”, unde primeam bătaie seara de la nişte indivizi mai mari. De atunci am rămas cu sechele”.

    Şcoala populară de artă

    După ce a terminat Şcoala de Arte şi Meserii cu profilul confecţii-îmbrăcăminte, pe care a absolvit-o cu nota 9, a urmat şi Şcoala populară de Artă, unde a obţinut un certificat de la OSIM, pentru solist vocal. La 18 ani a fost reintegrat în familia sa. Cu toate acestea, a găsit o mamă bolnavă de hepatita C, iar condiţiile în care trăia sunt greu de explicat. Chiar şi aşa, Mihai nu s-a dat bătut. Deşi şi el suferă de epilepsie, şi-a propus să triumfe în viaţă prin propriile forţe nedându-se bătut de la nimic. Astfel, l-a auzit cântând compozitorul Adrian Ordean care l-a ajutat să-şi înregistreze câteva melodii, iar Star Print l-a ajutat să îşi înregistreze gratuit şase piese: „Cea mai mare dorinţă a mea este să mă lansez, însă nu dispun de resursele financiare necesare pentru a iniţia astfel de demersuri. Am putut doar să înregistrez un număr de şase melodii, iar câteva piese sunt compuse de mine. Înregistrările le-am putut finaliza chiar de Sfintele Sărbători de Paşte”. 0724713999

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *