Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   "Teroristul" premierilor, condamnat de stat…

„Teroristul” premierilor, condamnat de stat şi uitat de rude şi prieteni

447-atacatorul-cortegiului-2Iurie Vâlcov, tânărul care a aruncat cu o sticlă de inflamabil spre cortegiul premierului Filat şi al cancelarului Merkel, a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru fapta sa, deşi procurorul a cerut cu un an mai puţin. Vâlcov, pe care chiar şi avocatul său, acordat de stat, îl crede vinovat, a refuzat să se prezinte în instanţă, sentinţa fiind pronunţată în lipsa sa. Pentru că, în această vară, a fost condamnat într-un alt dosar, tânărul îşi va petrece următorii 13 ani după gratii. În toată această perioadă, nicio rudă de-a sa nu s-a interesat de el, afirmă procurorul şi avocatul.

Vinerea trecută, serviciul de presă al Procuraturii Generale (PG) anunţa că, în acea zi, la Judecătoria Râşcani din Chişinău urma să fie pronunţat verdictul în cazul lui Iurie Vâlcov, tânărul care, aflându-se sub influenţa canabisului, în august 2012, a atacat cu un cocktail Molotov cortegiul cancelarului german Angela Merkel şi al premierului R. Moldova de atunci, Vlad Filat. Atunci, tânărul spunea că, de fapt, nici nu ar fi vrut să-i atace pe cei doi, ci doar să se autoincendieze în faţa lor. Vineri, şedinţa de judecată nu a mai avut loc, pentru că nu se prezentase nici avocatul, nici învinuitul. Procurorii anunţau că ultimul a refuzat să fie escortat în instanţa de judecată.

13 ani pentru furt şi atac la demnitari

Miercuri, 13 noiembrie, a fost programată o altă şedinţă de judecată. Vâlcov, deşi iniţial se anunţase că va fi adus cu forţa, nu a fost prezent nici de această dată la proces. Acest lucru, însă, nu a împiedicat-o pe magistrata Cornelia Vârlan să pronunţe, în sfârşit, sentinţa. Vârlan i-a aplicat lui Vâlcov şapte ani de închisoare, pedeapsa maxim prevăzută de lege pentru fapta încriminată, încadrată de procurori în huliganism agravat, asta deşi Oleg Oală, procurorul responsabil de caz, a cerut condamnarea tânărului la şase ani de închisoare. Totuşi, pentru că Vâlcov mai are pe numele său o altă condamnare, de opt ani, Oală a cerut o pedeapsă cumulativă de 13 ani privaţiune de libertate, fapt agreat şi de instanţă. Astfel, acesta îşi va petrece cei 13 ani, din care a executat deja mai bine de doi ani, în penitenciar de tip semiînchis.

„Inculpatul nu a fost escortat în judecată pentru că nu a fost supus percheziţiei. Din aceste considerente, nu avem dreptul să-l escortăm”, a precizat un poliţist la solicitarea judecătoarei. Cu alte cuvinte, Vâlcov a refuzat să fie percheziţionat, fiind conştient că, în lipsa percheziţiei, nu va putea fi adus în judecată. “Da, am cerut şase ani, dar instanţa a hotărât să-i dea şapte, maxim cât prevede Codul Penal pentru astfel de fapte. E decizia instanţei. Prin cumul, e aceeaşi pedeapsă ca cea pe care am cerut-o”, a precizat procurorul Oală. “Voi discuta cu clientul să văd ce vom face mai departe. De pe poziţia sa, care se declară nevinovat, ar urma să atacăm sentinţa”, a precizat şi Vitalie Pâslaru, avocatul său, acordat de stat.

Chiar şi avocatul îl crede vinovat

Înainte de pronunţarea sentinţei, Pâslaru declara pentru ZdG că a încercat să-i explice clientului său că ar fi mai bine să-şi recunoască vinovăţia, pentru a primi o pedeapsă mai blândă. “El a spus că nu-şi recunoaşte vina. Fapta şi-o recunoaşte, dar nu şi încadrarea ei la huliganism”, afirmă apărătorul, care crede că procurorii au procedat corect în acest caz. “Nu am văzut ca, în acest dosar, să nu fie huliganism. Elementele unei astfel de infracţiuni sunt vizibile. Alta e că persoana, neavând studii juridice, nu percepe huliganismul. Cred că procurorii au adus suficiente probe, despre care nu putem spune că nu-s concludente. Sunt probe video de la maşinile din cortegiu. Martori, mai mulţi poliţişti. Noi nu am avut careva probe. Nu am avut nici martori care să ne spună că el ar fi vrut doar să protesteze. El susţine că a protestat, iar eu i-am susţinut poziţia pentru că sunt apărătorul lui”, afirmă Vitalie Pâslaru.

Avocatul zice că, pe parcursul examinării dosarului, Iurie Vâlcov, de mai multe ori, a refuzat să se prezinte în instanţa de judecată. “El şi-a exprimat repetat nemulţumirea şi faţă de procuror. E o persoană cu un comportament contradictoriu, care merge din extremă în extremă. Ca să vă daţi seama ce personalitate este, uitaţi-vă ce a scris în unul din cazurile în care nu a vrut să vină în judecată. El a scris că refuză să iasă din celulă, pentru că automobilele serviciului penitenciar nu-s pregătite pentru transportarea oamenilor pe timp de iarnă, iar la el se rup ciorapii…”, remarcă apărătorul, care mai spune că, în instanţă, nu s-a discutat nicio clipă faptul că pe Vâlcov l-ar fi pus cineva la cale să comită acţiunile pe care le-a întreprins la adresa Angelei Merkel şi a lui Vlad Filat. Expertiza psihiatrică la care a fost supus acesta, acum un an, a arătat că este apt din punct de vedere mintal.

447-atacatorul-cortegiului-1A vrut să protesteze contra organelor de drept

Anterior, ZdG, după o discuţie cu rudele lui Iurie, scria că acestea cred că tânărul, de doar 24 de ani, a acţionat în seara zilei de 22 august 2012 la comanda cuiva, posibil pentru bani, pentru că “mintea lui nu e pentru aşa ceva”. În judecată, însă, afirmă avocatul lui Iurie, nicio rudă de-a sa nu a participat şi nu a încercat în vreun fel să-l ajute. “Nicio rudă nu se interesează de el. Nimeni nu a discutat cu mine”, spune avocatul. După cum anunţă Vitalie Pâslaru, Vâlcov şi-a motivat atacul asupra cortegiului oficial prin faptul că ar fi dorit doar să protesteze contra organelor de drept, despre care afirma că îl “forţau” în dosarul penal deschis pe numele său şi care era examinat în acea perioadă.

În acel dosar, Iurie a fost deja condamnat de Curtea de Apel(CA) Chişinău, pe 20 mai 2013, la opt ani de închisoare, după ce prima instanţă îl achitase, pe motiv că fapta nu a fost comisă de el. Vâlcov era acuzat de procurori precum că, pe 9 aprilie 2009, chiar în ziua în care era eliberat din arest pe un alt dosar, în care era acuzat de furt şi în care Judecătoria Buiucani îi aplicase o pedeapsă la închisoare cu suspendare, împreună cu câteva persoane necunoscute, după ce o perioadă supraveghease o casă din str. Belinski din Chişinău, cu o rangă metalică şi o şurubelniţă, au sărit gardul, au forţat uşa, au deschis safeul şi au sustras suma de 50000 USD, o brăţară din aur cu briliante şi un I-Phone, în valoare totală de 606600 lei.

A declarat că a fost maltratat de oamenii legii

Iniţial, în cadrul urmăririi penale, Vâlcov şi-a recunoscut vina, ulterior, însă, şi-a schimbat depoziţiile, precizând că ar fi nevinovat şi că ar fi fost maltratat de oamenii legii şi forţat să-şi recunoască implicarea. În judecată, Vâlcov a declarat că nici măcar nu a fost în Chişinău atunci când a fost acuzat de spargerea acelei case, ci în Valea Perjei, satul său de baştină, împreună cu mai mulţi prieteni. Aceştia au depus şi ei în instanţă mărturii care-i confirmau spusele. Prima instanţă, în 2010, l-a achitat, pe motiv că fapta nu ar fi fost comisă de el. La CA Chişinău, însă, lucrurile s-au schimbat.

Aici, dosarul a fost examinat după ce tânărul atacase deja cortegiul demnitarilor, iar pe 20 mai 2013, un complet de judecători format din Ion Pleşca, preşedintele CA Chişinău, Liliana Catan şi Alexandru Şpac l-au condamnat la opt ani de puşcărie. Cei trei şi-au motivat poziţia prin faptul că prima instanţă ar fi dat o apreciere incorectă probelor. Cei trei magistraţi au precizat că maltratarea lui Vâlcov nu a fost demonstrată prin documente, fiind în două rânduri respinsă solicitarea de a porni urmărirea penală pe acele fapte. Declaraţiile prietenilor lui Vâlcov, care spuneau că el a fost în satul de baştină în noaptea spargerii nu au fost luate în considerare, pentru că “aceşti martori sunt nişte buni cunoscuţi, prieteni de-ai inculpatului Vâlcov Iurie şi nu se exclude faptul că ei, fiind rugaţi de ultimul, au dat declaraţii în apărarea sa”. Instanţa l-a condamnt pe Vâlcov bazându-se pe faptul că acesta, la urmărirea penală, şi-a recunoscut vina, dar şi pentru că fuseseră găsite amprentele sale pe un pachet cu bani. Avocaţii tânărului nu au atacat decizia CA Chişinău la Curtea Supremă de Justiţie, ea devenind astfel definitivă.

Iurie Vâlcov a rămas fără părinţi, care au decedat în urmă cu zece ani. În toată această perioadă, el a fost crescut de o mătuşă, Eudochia. Rudele tânărului din Valea Perjei nu au ştiut că miercuri, 13 noiembrie, acesta urma să fie judecat. Acestea ne-au spus că vorbeau cu tânărul de după gratii atunci când acesta îi contacta, însă el le spunea mereu că nu-i nevoie să vină la el, pentru că nu li se va permite accesul. Iurie are un frate, Tudor, despre care, însă, nimeni nu a putut să ne spună unde se află.