Telenovela „Heroina”. Episodul CtEDO

Marţi, 15 martie 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunţat o hotărâre prin care a condamnat autorităţile R. Moldova pentru acţiunile pe care le-au întreprins în raport cu Corneliu Savca, fostul şef al Direcţiei Misiuni Speciale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în celebrul dosar „Heroina”. CtEDO a decis ca statul să-i achite fostului poliţist 13,2 mii de euro pentru condiţiile degradante de detenţie în care a fost ţinut, dar şi pentru că a fost ţinut în arest mai mult de 12 luni, fără a fi condamnat.

Curtea a constatat, în unanimitate, violarea articolului 3 din Convenţie, notând că detenţia în condiţii proaste a fost constatată pentru anii 2008, 2009 şi 2010 de către Raportorul Special pentru tortură şi alte forme crude, inumane sau degradante de tratament sau pedeapsă şi de către Avocatul parlamentar, iar Guvernul nu a prezentat probe că, ulterior, s-ar fi produs îmbunătăţiri considerabile în penitenciarul respectiv.

559-heroina-savca13200 de euro din bugetul statului

„Suferinţele la care a fost supus reclamantul pe durata detenţiei au depăşit nivelul inevitabil de suferinţă inerent detenţiei şi au atins pragul de severitate contrar articolului 3 al Convenţiei”, se precizează în hotărârea CtEDO. Curtea a mai constatat, cu 5 voturi contra 2, violarea articolului 5 din Convenţie (dreptul la viaţă şi siguranţă), notând că, potrivit prevederilor Constituţiei, detenţia persoanei nu poate depăşi 12 luni. În acelaşi timp, Curtea a notat că reclamantul a fost deţinut mai mult de 18 luni. „Concluzia Curţii pe marginea legalităţii detenţiei reclamantului este în continuare consolidată de faptul că detenţia reclamantului pe durata examinării cauzei în faţa instanţei de judecată a durat 35 de luni, deşi, potrivit prevederilor Codului de procedură penală, aceasta nu poate depăşi termenul de 12 luni. Este adevărat că, în cazuri excepţionale, potrivit Codului de procedură penală, detenţia poate depăşi termenul de 12 luni. Totuşi, nu există vreun indiciu despre ceea ce este un caz excepţional, fapt care contribuie şi mai mult la lipsa clarităţii şi previzibilităţii”, precizează judecătorii CtEDO. Judecătorul Valeriu Griţco, din partea R. Moldova, a formulat o opinie concurentă pe marginea cazului, iar judecătorii Turković şi Kjølbro – o opinie disidentă (diferită), notează Curtea. Corneliu Savca a fost ţinut în arest în perioada 26 martie 2008—21 iunie 2010. Curtea a decis să-i acorde lui Savca 12 mii de euro cu titlu de prejudiciu şi 1200 de Euro pentru costuri şi cheltuieli.

„CtEDO a constatat că reclamantul a fost deţinut în arest pe o perioadă mai mare de 12 luni, contrar Constituţiei R. Moldova, fără a exista o suspiciune rezonabilă că acesta ar fi comis infracţiunea. Curtea s-a referit şi la legislaţia procesual-penală aplicată la acel moment, în temeiul căreia reclamantul a fost deţinut mai mult de 12 luni. S-a stabilit că prevederile Codului de Procedură Penală, în temeiul cărora era prelungită măsura preventivă, nu erau clare şi previzibile şi nici nu întruneau condiţia de legalitate. Decizia dovedeşte şi faptul că faţă de reclamant a fost aplicat ilegal arestul, fără să existe temeiuri rezonabile de a considera că reclamantul a săvârşit infracţiunea, fapt care a fost dovedit ulterior şi la nivel naţional prin pronunţarea unei sentinţe de achitare. Decizia dovedeşte că procurorul a depus demersuri neîntemeiate, iar judecătorii au aplicat măsura preventivă ilegal în baza acestor demersuri. Pentru acest fapt, procurorul şi judecătorii trebuie să poarte răspundere patrimonială. În termenul prevăzut de legislaţie, Ministerul Justiţiei ar trebui să înainteze acţiuni civile în instanţa de judecată pentru a recupera prejudiciile cauzate, iar Curtea Supremă de Justiţie trebuie să urmărească implementarea acestei decizii în practică”, explică decizia Curţii avocatul Vadim Vieru, cel care l-a reprezentat pe Corneliu Savca în faţa CtEDO.

Savca—Gurbulea: duelul declaraţiilor

Corneliu Savca afirmă că hotărârea CtEDO îl mulţumeşte. „Suma e un păcat al celor care au admis încălcările. Eu sunt satisfăcut de decizie, sub toate aspectele”, zice el. Întrebat de ce, până acum, în acel dosar nu au ajuns pe banca acuzaţilor capii acelei reţele, ex-poliţistul a venit cu acuzaţii la adresa fostului procuror general al R. Moldova, Valeriu Gurbulea. „Cum vă gândiţi, Gurbulea singur pe el poate să se ducă să se găsească şi să se predea? Eu de un milion de ori am propus, şi sunt gata şi acum, să trecem un test cu detectorul de minciuni, eu şi el, cu întrebări din dosar. Dle Gurbulea, eşti membru al grupării criminale care a comercializat droguri? Ai acoperit activităţile lor? Şi întrebaţi-mă şi pe mine aceleaşi lucruri şi o să vedem reacţia care o să fie. Să fie întrebări egale, într-un eveniment public. Dar ei nu vor. Pe noi ne-au izolat atunci, imediat, pentru că s-au temut că o să ajungem la ei, pentru că nu era, după toate informaţiile, prima încercare de a comite astfel de infracţiuni. Dar, trăim într-un stat care nu poate să te apere”, zice Savca. În ultimii ani acesta a încercat să revină în MAI, însă instanţele de judecată i-au respins solicitările. „Sunt nişte decizii prosteşti. M-au eliberat din minister în baza unei decizii care deja a fost anulată. Curtea de Apel (CA) Chişinău a respins solicitarea, iar CSJ nici nu a primit-o la examinare, considerând inadmisibil recursul. Acum, mă pregătesc să merg iar la CtEDO”, precizează Savca.

La rândul său, Valeriu Gurbulea, procuror general în perioda când a fost iniţiat dosarul „Heroina”, consideră acuzaţiile aduse de Corneliu Savca „aberaţii”.„M-am săturat să dau interviuri despre aberaţiile lui. Eu cunosc că el era prieten cu turcii respectivi şi în materialele respective există probe. Cu cineva chiar era cumătru. Eu n-am avut niciodată nicio tangenţă cu persoanele respective”, precizează Gurbulea. „E şi o răzbunare, şi o versiune de apărare din partea lui. Nu cunosc nimic despre mersul examinării cazului. Nici nu am posibilităţi să intru în detalii. Noi am exercitat urmărirea penală pe probe şi circumstanţe obiective, mărturii ale membrilor grupului urmăririi penale care examina microbuzul cu sacii plini cu fasole în care era plasată heroina. Ei au descris cu lux de amănunte implicarea personală a lui Savca. Nu am avut un alt interes decât cel de serviciu. În dosar există multe probe care arată legăturile lui Savca cu persoanele care au fost implicate în traficul de droguri pe teritoriul R. Moldova”, continuă Gurbulea. Întrebat de ce capii acelei reţele nu au fost depistaţi de oamenii legii, ex-procurorul general a menţionat că „era un dosar separat prin care trebuia să se lucreze în plan operativ. Erau versiuni operative, dar nu cunosc ce s-a făcut pe acest caz după 2009”.

498-heroina-hamyaDosarul, a treia oară la Curtea de Apel

La 20 martie 2008, în centrul Chişinăului, doi inspectori ai poliţiei rutiere, Ion Ceban şi Vasile Poiană, au depistat un automobil încărcat cu saci de fasole, în care erau deghizate brichete de heroină în cantitate de 199550 grame (200 kg). La volanul maşinii era cetăţeanul turc Karalar Murat, iar drogurile, evaluate la aproximativ 10 mln de lei, urmau să ajungă într-un depozit din or. Vatra, mun. Chişinău, în scopul ambalării şi exportării lor ulterioare. Au urmat arestări, anchete peste anchete şi versiuni peste versiuni. Într-un final, dosarul a fost trimis în judecată, iar printre acuzaţi s-au regăsit doi cetăţeni turci, care ar fi reprezentat o grupare criminală, Karalar Murat Hamza, şoferul maşinii, şi Cerkez Akbulut (tot el, Cernit Murat, Altîg Murat), dar şi câţiva poliţişti, acuzaţi de procurori că ar fi protejat afacerea: Corneliu Savca, Ruslan Ţopa, Dumitru Moiseev şi Valeriu Ohladciuc.

Astăzi, dosarul „Heroina” se află în examinare, deja pentru a treia oară, la CA Chişinău, după ce, în luna septembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) l-a trimis la rejudecare. Acum, nicio persoană investigată în cadrul acestui dosar nu se mai află după gratii. Karalar Murat Hamza, şoferul maşinii care transporta heroina, a fost eliberat condiţionat înainte de termen printr-o încheiere emisă pe 9 iunie 2014 de către Andrei Balan, judecător de instrucţie la Judecătoria Rezina, deşi, pe dosar, nu exista încă o hotârâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Chiar în acele momente, la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) se examinau recursurile procurorilor şi avocaţilor inculpaţilor din dosarul „Heroina”, iar într-un final, magistraţii au trimis dosarul la rejudecare, la Curtea de Apel (CA) Chişinău. Doar că, Karalar Murat nu va mai apărea în faţa judecătorilor din Moldova, pentru că, la scurt timp după ce a fost eliberat, a plecat de aici. În septembrie 2014, autorităţile s-au trezit, au anulat eliberarea şoferului heroinei şi l-au anunţat în căutare. Acesta însă nu a fost găsit.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *