Scenariul conflictului transnistrean a fost elaborat şi promovat de către forţe influente de la Moscova pentru menţinerea R. Moldova, cu orice preţ, în sfera de influenţă a Rusiei.
La finele anului 1990, a avut loc o întrevedere a lui Mircea Snegur cu preşedintele executiv al URSS, Mihail Gorbaciov, şi cu Anatoli Lukianov, vicepreşedinte al Sovietului Suprem al URSS. Snegur a comunicat atunci că RSSM nu va semna noul Tratat unional. Gorbaciov i-a ripostat că, dacă nu va semna Tratatul, “va avea şi republică transnistreană, şi găgăuză”. Lukianov, care era de faţă, ar fi răspuns că ei “deja au malul stâng”, confirmând astfel implicarea sa în organizarea şi susţinerea separatismului în Moldova.
Citiţi la această temă:
Dosarul Smirnov: Cum un fricos a devenit dictator |
Cine sunt fruntaşii separatismului?
În februarie 1990, în Sovietul Suprem al URSS, a fost creată fracţiunea “Soiuz” (“Uniunea”) pentru a evita dezmembrarea URSS. “Soiuz” a sprijinit şi Interfrontul moldovenesc. Unul dintre fondatorii şi liderii “Soiuz”-ului a fost deputatul Yuri Blohin, care oferea Tiraspolului un lobby considerabil la Moscova. Anume Blohin asigura legătura echipei lui Igor Smirnov cu preşedintele Sovietului Suprem, Anatoli Lukianov, “părintele” nerecunoscutei republici moldoveneşti nistrene.
În vara anului 1990, a avut loc o întâlnire a grupului condus de I. Smirnov cu A. Lukianov şi M. Gorbaciov. Directorul de atunci al băncii din Tiraspol, I. S. Hvorostovski, discuta, concomitent, la Moscova, despre perspectivele organizării unei bănci separate a Transnistriei. Smirnov, un simplu director de uzină, s-a mai intâlnit şi cu ministrul Apărării al URSS, D. Iazov, cu preşedintele KGB, V. Kriucikov, cu comandantul trupelor Interne, Şatalin. Ulterior, aceştia au participat la organizarea puciului din 18-19 august 1991 de la Moscova.
Peste câteva luni, Şatalin a sosit la Comrat, având sub comanda sa unităţi de trupe interne ale MAI din URSS, sub paza cărora au şi avut loc alegerile în “Republica Găgăuză”. În urma acestei politici a Moscovei, la 19 august 1990, la Comrat, a fost declarată Republica Găgăuză Sovietică Socialistă în componenţa URSS, iar la 2 septembrie 1990 la Tiraspol a fost anunţată crearea Republicii Transnistrene Moldoveneşti Sovietice Socialiste în componenta URSS. Acestea au devenit pârghii de presiune ale Sovietului Suprem al URSS asupra Chişinăului, folosite pentru forţarea conducerii RSS Moldoveneşti să semneze noul Tratat unional.
Actualmente dispunem de o serie de documente ce confirmă adresările liderilor tiraspoleni către Lukianov, cu propuneri de a crea în Transnistria un minister de interne propriu şi alte organe statale, şi de a organiza o legătură directă a structurilor administrative tiraspolene cu cele ale URSS, inclusiv de a transmite armament de la depozitele Armatei a 14-a către Tiraspol. Toate au găsit susţinerea lui A. Lukianov, prin avizele şi indicaţiile sale personale, aplicate pe aceste cereri.
Elita industrială s-a opus riscului de a-şi pierde statutul privilegiat
În aprilie 1992, anchetatorul pentru investigarea crimelor deosebit de grave din oficiul procurorului general al R. Moldova, Pavel Lutenco, actualmente avocat, deplasat oficial la Moscova, a extras un şir de documente din arhiva lui Lukianov, arestat după eşecul puciului din august 1991. Acolo a descoperit adresarea aşa-zisului soviet suprem transnistrean de a lua parte la semnarea noului Tratat unional în calitate de subiect independent. Documentul era însoţit de o rezoluţie cu semnătura lui Lukianov, care spunea: “Tov. Nisanov! E necesar de a studia chestiunea aceasta şi de a elabora o strategie de participare a Republicii Transnistrene la semnarea Tratatului unional”.
Aşa a început secesiunea regiunii transnistrene. Elita industrială din zonă de asemenea s-a opus riscului de a-şi pierde statutul privilegiat în urma subordonării autorităţilor R. Moldova şi a mimat că apără “interesele vorbitorilor de limbă rusă din RSSM”. În curând, la marile întreprinderi s-au format “Comitete muncitoreşti”, O.S.T.K., “în ajutorul miliţiei”, formaţiuni paramilitare, batalioane şi detaşamente de gardişti înarmaţi şi instruiţi de ofiţeri ai Armatei a 14-a.
Vadim Bakatin, fostul presedinte al KGB-ului din URSS, a recunoscut (într-un interviu pentru “Moskovskie Novosti”, octombrie 1993) că, de la finele anilor ’80, KGB a creat în Abhazia şi Osetia de Sud “interfronturi”, pentru a contracara mişcarea naţională a georgienilor. Mai târziu, Bakatin scria că “fronturile internaţionale” în republicile unionale au avut drept scop dezbinarea societăţii din aceste republici în două tabere adverse, generând greve şi punând la îndoială legalitatea organelor puterii alese.
De altfel, la 6 septembrie 1991, aşa-zisul soviet suprem al rmn adoptă o hotărâre care prevedea trecerea necondiţionată a organelor statale ale R. Moldova din stânga Nistrului sub jurisdicţia Tiraspolului şi formarea “gărzii republicane”. În perioada 19 septembrie – 7 decembrie 1991, sub conducerea liderilor separatişti, bandele de gardişti, organizând acte teroriste şi provocări armate, au ocupat secţiile de poliţie din Râbniţa, Camenca, Slobozia, Grigoriopol şi Tiraspol. Singurele care au rezistat multiplelor presiuni şi provocări, refuzând să accepte jurisdicţia administraţiei separatiste, au fost secţiile de poliţie din Dubăsari şi Bender. Ulterior, din Dubăsari, dar şi din satele Cocieri, Corjova, Coşniţa, Doroţcaia, din alte localităţi, dispăreau fără urmă cetăţenii care nu se conformau ordinelor ilegale ale gardiştilor, băştinaşii paşnici erau arestaţi, torturaţi şi ameninţaţi cu moartea, iar asupra acestor localităţi se organizau zilnic atacuri armate cu focuri de mitralieră, tunuri, aruncătoare de mine şi sisteme de rachete “Alazan”.
Galina Andreeva a ridicat armament de la cazarma Armatei a 14-a
De altfel, fărădelegile separatiştilor, soldate cu tot mai multe victime umane, au continuat, sporadic, până la 2 martie 1992, când au luat proporţiile unui război adevărat, în special în această zi, pentru a zădărnici admiterea Moldovei în Organizaţia Naţiunilor Unite.
La 14 martie 1992, Galina Andreeva, lidera organizaţiei separatiste “Asociaţia femeilor”, împreună cu alte 50 de persoane au ridicat din cazarma unităţii militare a Armatei a 14-a din Parcani 1307 automate Kalaşnikov, 255 de pistoale Makarov, 1 200 de grenade F-1, 15 aruncătoare de mine tip ROG 5 şi ROG 7, precum şi 30 de lansatoare de rachete, 1,5 milioane de cartuşe pentru pistoale automate şi mitraliere.
Conform datelor oferite de comandantul militar al Armatei a 14-a, colonelul Bergman, în perioada noiembrie 1991 – august 1992, formaţiunilor militare separatiste le-au fost predate, cu întocmirea actelor de primire-predare (dispunem de copiile acestor acte), de la unităţile militare ale Armatei a 14-a, dislocate în Transnistria: 19 tancuri, 51 de maşini blindate, 242 aruncătoare de mine, 14. 199 unităţi de armament şi 15.564.708 muniţii, 50 de automobile, 31 unităţi de tehnică de geniu, 281 unităţi de tehnică de telecomunicaţie, 15 unităţi de tehnică pentru transportare şi alimentare cu petrol şi altă tehnică militară.
Punctul culminant al acelor acţiuni a urmat, conform amintirilor lui Mircea Snegur, după o indicaţie nemijlocită a ministrului Apărării al Federaţiei Ruse, P. Graciov, adresată, la 19 mai 1992, comandantului Armatei a 14-a, generalul I. Netkaciov, prin care s-a dispus:
“Având în vedere că Transnistria este pământ rusesc şi situaţia de acolo s-a agravat, trebuie să-l apărăm cu toate mijloacele şi pe toate căile. Pentru aceasta vi se cere:
1. Să fie completate din rezervele pentru mobilizare toate unităţile militare ale Armatei a 14-a, dislocate pe teritoriul Transnistriei;
2. Să fie aduse în stare de pregătire deplină de luptă toate unităţile militare;
3. Să fie deblocate toate unităţile militare”, făcând posibilă deplasarea tehnicii de luptă.
Formaţiunile separatiste, înarmate de A. Lebed
La 19 mai 1992, Armata a 14-a a Federaţiei Ruse, dislocată pe teritoriul R. Moldova, se implică direct în conflict, de partea separatiştilor, iar preşedintele Mircea Snegur adresează un mesaj şefilor de state şi guverne, comunicând despre declanşarea acţiunilor militare deschise ale Armatei Ruse împotriva R. Moldova şi solicitând ajutor.
Mai târziu, preşedintele Dumei de Stat, Ghenadi Selezniov, aflându-se în vizită oficială la Chişinău (22 octombrie 2002), a recunoscut implicarea Rusiei în războiul de pe Nistru, motivând că Moscova a dorit prin aceste acţiuni să împiedice unirea R. Moldova cu ţara vecină – România.
Alt exemplu e dezvăluit, în noiembrie 2010, în revista “Исторический альманах приднестровья”. Aici, generalul-colonel în rezervă V. M. Jurbenko, locţiitorul şefului Statului Major al Armatei Ruse, aminteşte că, în timpul acţiunilor militare, A. Lebed, comandantul Armatei a 14-a, a antrenat subdiviziunile subordonate în acţiuni militare contra forţelor armate constituţionale ale R. Moldova, transmiţând armament, muniţii şi tehnică blindată formaţiunilor separatiste.
Şi în decizia CEDO pe cazul lui Ilie Ilaşcu şi ceilalţi vs Moldova şi Rusia, se spune că Rusia a fost găsită responsabilă de abuzarea drepturilor omului comisă de către autorităţile transnistrene, pentru că regiunea secesionistă, citez, “rămâne sub autoritatea efectivă, sau cel puţin sub influenţa decisivă a Federaţiei Ruse”.
Valeriu CERBA, doctor în drept, colonel de poliţie în rezervă, prorector la Universitatea de Studii Europene din Moldova
roman pina la moarte
moscova a facut acest masacru pt a impiedica unirea basarabiei cu patria mama romania ,desteptate romane din somnul cel de moarte ,adevarati dusmani sunt invazori rusi
Voluntarul
Incepând cu ziua de astazi sa ne rugam zilnic timp de 6 luni de zile pentru sufletele celor câteva sute de români moldoveni – victime ale teroarei ruso-comuniste din Razbouul rusilor contra NOASTRA INCEPUT LA 2 MARTIE 1992.
————————————————————————-
NUMAI RE-UNIREA CU ROMANIA MARE
NE ESTE IZBAVIREA DE OCUPATIA RUSEASCA
cu tankurile la NISTRU !
Pelerinul
O LISTA INCOMPLETA
/ CIRCA 263 DE NUME DIN CELE câyeva sute/
a eroilor moldoveni martiri căzuţi pe câmpul de luptă pt. “INDEPENDENTA” RM si contra ocupatiei rusesti !
treeniti.blogsp../
—————————————————————————————————–
1. Agatiev Valentin, serg. Maj.
2. Acriș Vasile, sergent
3. Andreev Sergiu, plutonier
4. Antoci Iurie, soldat
5. Balaban Anatol, loc.inf.
6. Barabaș Nicolae, soldat
7. Batrâncea Mihai, soldat
8. Babinschi Alexei, sergent
9. Bânzari Ion, sergent
10. Bâtlan Ion, soldat
11. Bălțatu Mihai, soldat
12. Bălănuță Alexei, soldat
13. Belâi Mihai, soldat
14. Beregoi Vasile, plutonier
15. Beșleaga Vasile, soldat
16. Bordian Valeriu, soldat
17. Borogea Petru, soldat
18. Bodiu Iurie, loc. maj.
19. Boț Mihai, plutonier
20. Boiarnițchi Vladimir, maior
21. Borzeac Ion, soldat
22. Botea Nicolae, soldat
23. Bratușceac Gheorghe, plutonier
24. Braga Ghenadie, soldat
25. Brânza Veaceslav, soldat
26. Brădescu Tudor, caporal
27. Briceag Valeriu, ploițist
28. Buga Tudor, plutonier
29. Buftic Iurie, caporal
30. Budurin Anatol, soldat
31. Bujac Valeriu, soldat
32. Bunesco Petru, sergent
33. Burcă Vladimir, soldat
34. Burcovschi Oleg, soldat
35. Buruiană Pavel, soldat
36. Butnaru Vladimir, caporal
37. Buzu Gheorghe, sergent
38. Calmaţui Anatol, locotenent maj.
39. Caloş Dumitru, sergent
40. Cara Dumitru, soldat
41. Cara Ion ,soldat
42. Caracaci Valeriu ,soldat
43. Caragacian Boris, soldat
44. Carp Igor, plutonier
45. Carpov Vitalie, sergent
46. Caşu Gheorghe, poliţist
47. Cătană Grigore, sergent
48. Cătruc Ilie, soldat
49. Căruntu Grigore, soldat
50. Ceban Alexei, locotenent
51. Ceban Constantin, soldat
52. Ceban Sergiu, soldat
53. Ceban Valeriu, soldat
54. Ceban Viorel, soldat
55. Ceban Vitale, soldat
56. Cebanu Vasile, sergent
57. Cebotari Iurie, soldat
58. Cebotari Valeriu, soldat
59. Cebotari Vasile, subloc.
60. Cecati Ion, sergent
61. Cerempei Octavian, caporal
62. Cercas Vasile, soldat
63. Cernei Vasile, soldat
64. Cernei Dumitru, soldat
65. Cimbir Dumitru, caporal
66. Cimpoies Vladimir, caporal
67. Cioban Ion, soldat
68. Ciobanu Ion, soldat
69. Ciorba Igor, sergent
70. Codiţa Robertino, caporal
71. Codreanu Iurie, sergent
72. Codreanu Petru, soldat
73. Cojocari Ion, soldat
74. Colnic Ştefan, soldat
75. Coragău Valeriu, soldat
76. Cordineanu Valeriu, poliţist
77. Coşciuc Boris, sergent
78. Coţoeana Victor, subloc.
79. Cotuc Gheorghe, plutonier
80. Craciun Ştefan, plutonier
81. Cristiuc Ghenadie
82. Cucuietu Oleg, soldat
83. Culaţchi Sergiu, sergent
84. Darii Andrei, sergent
85. Darda Victor, poliţist
86. Diaconaş Vasile, sergent
87. Digori Ion, caporal
88. Doga Petru, soldat
89. Donca Alexandru, sergent
90. Donica Grigorie, sergent
91. Danuţa Maria, angajat
92. Doroşenco Sergiu, sergent
93. Dorul Anatol, soldat
94. Dovgani Boris, soldat
95. Dumbrava Valeriu, sergent
96. Enachi Vladimir, serg. maj.
97. Eni Mihai, serg. maj.
98. Fetenea Ion, soldat
99. Fodor Sergiu, plutonier
100. Fulga Ion, serg. maj. / impuscat in cap /
101. Găină Gheorghe, caporal
102. Gamangi Valentin, soldat
103. Gargalâc Sergiu, serg. maj.
104. Gavrilan Ion, soldat
105. Gavrilovici Ghenadie, soldat
106. Gazea Alexei, soldat
107. Gazea Petru, soldat
108. Gâncota Valeriu, soldat
109. Glodarenco Vasile, soldat
110. Glinjeanu Mihai, soldat
111. Gociu Vasile, soldat
112. Godiac Ştefan, poliţist
113. Godoroja Grigore, soldat
114. Godoroja Ion, soldat
115. Gojan Vasile, soldat
116. Gongan Vasile, căpitan
117. Grama Gheorghe, soldat
118. Grecul Ion, soldat
119. Grijev Mihai, sergent
120. Gruşevschi Grigore, serg. maj.
121. Gurduială Mihai, sergent
122. Harcenco Alexandru, soldat
123. Iablocichin Ghenadie, sergent
124. Iavorschi Vasile, soldat
125. liev Sergiu, soldat
126. Ioncu Vasile, soldat
127. Isaicu Sergiu, soldat
128. uraşco Ion, loc. maj.
129. Izbaş Andrei, plutonier
130. Juravschi Semion, caporal
131. Lavrenţov Victor, plutonier
132. Lecicman Grigore, soldat
133. Leon Iurie, serg. maj.
134. Leu Igor, soldat
135. Lisnic Vitalie, soldat
136. Lisnic Ion, poliţist
137. Levandovschi Iurie, soldat
138. Lucianov Alexandru, plutonier maj.
139. Lungu Anton, sergent
140. Lupaşco Filip, sergent
141. Lupaşco Alexandru, plutonier
142. Lupu Anatol, sergent
143. Macheev Alexandru, soldat
144. Mafteluţa Tudor, soldat
145. Macariuc Valeriu, căpitan
146. Marâi Anatol, soldat
147. Marcov Petru, soldat
148. Marjanean Valeriu, soldat
149. Martâniuc Anatol, soldat
150. Mânăscurtă Igor, soldat
151. Mereacre Ştefan, soldat
152. Mereniuc Valentin, sergent
153. Mereuţă Pantelei, soldat
154. Migaevschi Petru, soldat
155. Mihailov Boris, soldat
156. Mihailov Nicolae, soldat
157. Mihailachi Ilie, soldat
158. Mocanu Ion, soldat
159. Morga Alexei, soldat
160. Morari Grigore, soldat
161. Morari Mihai, loc. col.
162. Moruz Vasile, soldat
163. Muntean Nicolae, caporal
166. Munteanu Constantin, soldat
167. Munteanu Nichifor, soldat
168. Murzin Boris, sergent
169. Musteaţă Veniamin, sergent
170. Nazarenco Valeriu, loc. maj.
171. Nacu Eugen, sergent
172. Neagu Petru, soldat
173. Negara Igor, soldat
174. Nestor Tudor, soldat
175. Nicolaev Ion, soldat
176. Nicolaev Mihai
177. Noroşean Iurie, sergent
178. Noup Mihai, sergent
179. Oglindă Mihai, soldat
180. Olari Mihai, soldat
181. Osipov Anatol, soldat
182. Osipov Ion, soldat
183. Ostaf Sergiu, serg. maj.
184. Orbu Eugen, serg. inf.
185. Panţa Ion, caporal
186. Pavaluc Vitalie, serg. maj.
187. Pavlenco Anatol, soldat
188. Pavlov Sergiu, soldat
189. Para Ion, soldat
190. Perju Iurie, maior
191. Platon Nicolae, soldat
192. Platonov Alexandru, soldat
193. Popa Ion, loc. maj.
194. Popescu Anton, soldat
195. Popescu Maria, soldat
196. Popovici Anatol, loc. maj.
197. Popuşoi Valeriu, serg. maj.
198. Projica Vasile, poliţist
199. Pruteanu Constantin, sergent
200. Purici Vasile, caporal
201. Purice Vitalie, soldat
202. Puşcarenco Simeon, soldat
203. Racoviţă Gheorghe, sergent
204. Racu Alexei, soldat
205. Railean Alexei, soldat
206. Rău Vitalie, sergent
207. Repida Pavel, soldat
208. Reutchi Vladimir, sergent
209. Rogozinschi Alexandru, sergent
210. Roman Cezar, caporal / inecat in Nistru, veteran al razboiului din Afganistan /
211. Roman Dumitru, caporal
212. Roşca Anatol, soldat
213. Roşca Dumitru, serg. maj.
214. Roşcovan Grigore, sergent
215. Rudi Petru, plut. maj.
216. Rusu Sergiu, sergent
217. Rusu Valentin, soldat
218. Savoi Ion, sergent
219. Sârbu Vladimir, soldat
210. Sârghii Mihai, soldat
211. Sârtmaci Gheorghe, sergent
212. Sinigur Pantelimon, soldat
213. Siniţin Veaceslav, soldat
214. Slonov Petru, sergent
215. Slobozenco Valentin, sergent
216. Soltuz Andrei, soldat
217. Sotnicenco Nicolae, plutonier
218. Stepanov Valentin, soldat
219. Starşii Mihai, soldat
220. Stavilă Ion, soldat
221. Stratan Feodosie, caporal
222. Sprâncean Mihai, soldat
223. Suvac Vasile, soldat
224. Şargu Gheorghe, soldat
225. Şevcenco Vasile, caporal
226. Şevciuc Valeriu, caporal
227. Stâfârţă Valentin, soldat
228. Tabac Mihai, soldat
229. Targan Ion, soldat
230. Tataru Anatol, caporal
231. Ticot Alexandru, sergent
232. Tamaşciuc Ion, soldat
233. Tuchieă Anatol, loc. maj.
234. Ţurcanu Nicolae, locotenent
235. Ungurean Simeon, soldat
236. Ungureanu Oleg, caporal
237. Ungureanu Eugen, subloc.
238. Urâtu Ion, soldat
239. Ursu Victor, loc. maj.
240. Ursul Victor, soldat
241. Ursul Grigore, soldat
242. Usinevici Grigore, soldat
243. Vareaghin Boris, soldat
244. Vartic Ion, soldat
245. Vârlan Mihai, soldat
246. Vârlan Alexandru, sergent
247. Vâlcu Gheorghe, plutonier
248. Vârtos Grigore, soldat
250. Vâzâi Veaceslav, serg. inf.
251. Voina Ion, soldat
252. Vozian Trofim, soldat
253. Vrabie Nicolae, poliţist
254. Zaharov Vasile, soldat
255. Zaiaţ Nicolae, soldat
256. Zarniţchi Vladimir, plutonier
257. Zgârcea Vasile, căpitan
258. Zop Petru, subloc.
259. Zudin Sergiu, subloc.
260. Agapii Ion, soldat
261. Frunză Ion, soldat / Cavaler al ordinului “Ştefan cel Mare” (post mortem)
262. Şeremet Ovidiu, loc. maj.
263. Moraru Nicolae, locotenent / ars de viu /
———————————————————————————————————————————————
AMINTIRE VESNICA MUCENICILOR NOSTRI
SI SA NE RUGAM PIOS PENTRU SUFLETELE LOR DE DINCOLO !
SERGIU
EI SARMANII AU DECEDAT CU O SPERANTA IN INIMA LASINDU-SI PARINTII, SOTIILE SI COPIII DRAGI!!! DAR OARE SAU GINDIT EI CA PESTE 20 DE ANI PARLAMENTARII NOSTRI VOR DEVENI ATITA DE NESOVISTITI SI FARA DE RUSINE FATA DE POPORUL CARE II VOTEAZA.MA REFER LA TOATE PARTDELE FIINDCA TOATE-S DE O TESPA!!
SERGIU
CIT E DE BINE SA FII PARLAMENTAR,LA SEDINTE SA NU PARTICIPI,FACILITATI, MASINA SI SALARIU LA TIMP!! SI NICI O RESPONSABILITATE!! OAMENI BUNI, DRAGI ALEGATORI OARE SE GASESTE CINEBAI INTRE DUMNEVOASTRA CA SA NU DOREADCA SA FIE PARLAMENTAR CU ASA CONDITII!??
Mihai
URSS folosind minciuna comunizmului prin KGB a edificat marea capcana vicleana – Transnisntria stiind ca va veni timpul ca romanii sa-si apere tara de ocupanti.
A fost incalcata Constitutia URSS si drepturile RSSM ca republica egala in drepturi.Construirea a 80% de industrie si 90% a energeticii R. Moldova peste Nistru este vadit premeditata de a tine in subjugarea ruseasca moldovenii.
Si astazi Rusia fura R. Moldova mai mult de 100milioane anual folosind oligarhii mafioti producatorii si comercializantii ilegitim de arme.
Transnistria este un izvor de aur al mafiei KGBiste ruse si principala cauza in tergiversarea rezolvarii conflictului.
Socot de tradatori ai R. Moldova cei guvernanti care nu folosesc LEGEA internationale pentru a obtinere dreptul R. Moldova la Suveranitate si Independenta.
Complimente autorului Valeriu Cerba pentru adevar .
Chind vom avea asa o persoana Presedintele tarii vom si obtine intregirea tarii si condamnarea Rusiei la CPI ONU pentru crimele neoimperiale fasciste.
Anticerba
Pentru Mihai: DOAMNE fereste sa ai asa o persona presedintele tarii. E fost politist (comunist), un meschin cu litera mare, care prin inselacine si escrocherie si-a obtinut functii, medalii si averi. Adevarul – nu-i a lui.