Separarea Transnistriei: explozia din 2 martie 1992

Scenariul conflictului transnistrean a fost elaborat şi promovat de către forţe influente de la Moscova pentru menţinerea R. Moldova, cu orice preţ, în sfera de influenţă a Rusiei.

La finele anului 1990, a avut loc o întrevedere a lui Mircea Snegur cu preşedintele executiv al URSS, Mihail Gorbaciov, şi cu Anatoli Lukianov, vicepreşedinte al Sovietului Suprem al URSS. Snegur a comunicat atunci că RSSM nu va semna noul Tratat unional. Gorbaciov i-a ripostat că, dacă nu va semna Tratatul, “va avea şi republică transnistreană, şi găgăuză”. Lukianov, care era de faţă, ar fi răspuns că ei “deja au malul stâng”, confirmând astfel implicarea sa în organizarea şi susţinerea separatismului în Moldova.

Citiţi la această temă:

Dosarul Smirnov: Cum un fricos a devenit dictator

Ostatici ai Rusiei cu triplă cetăţenie

Amintiri despre 2 martie 1992

Oameni răpiţi în Transnistria

Cine sunt fruntaşii separatismului?

În februarie 1990, în Sovietul Suprem al URSS, a fost creată fracţiunea “Soiuz” (“Uniunea”) pentru a evita dezmembrarea URSS. “Soiuz” a sprijinit şi Interfrontul moldovenesc. Unul dintre fondatorii şi liderii “Soiuz”-ului a fost deputatul Yuri Blohin, care oferea Tiraspolului un lobby considerabil la Moscova. Anume Blohin asigura legătura echipei lui Igor Smirnov cu preşedintele Sovietului Suprem, Anatoli Lukianov, “părintele” nerecunoscutei republici moldoveneşti nistrene.

În vara anului 1990, a avut loc o întâlnire a grupului condus de I. Smirnov cu A. Lukianov şi M. Gorbaciov. Directorul de atunci al băncii din Tiraspol, I. S. Hvorostovski, discuta, concomitent, la Moscova, despre perspectivele organizării unei bănci separate a Transnistriei. Smirnov, un simplu director de uzină, s-a mai intâlnit şi cu ministrul Apărării al URSS, D. Iazov, cu preşedintele KGB, V. Kriucikov, cu comandantul trupelor Interne, Şatalin. Ulterior, aceştia au participat la organizarea puciului din 18-19 august 1991 de la Moscova.

Peste câteva luni, Şatalin a sosit la Comrat, având sub comanda sa unităţi de trupe interne ale MAI din URSS, sub paza cărora au şi avut loc alegerile în “Republica Găgăuză”. În urma acestei politici a Moscovei, la 19 august 1990, la Comrat, a fost declarată Republica Găgăuză Sovietică Socialistă în componenţa URSS, iar la 2 septembrie 1990 la Tiraspol a fost anunţată crearea Republicii Transnistrene Moldoveneşti Sovietice Socialiste în componenta URSS. Acestea au devenit pârghii de presiune ale Sovietului Suprem al URSS asupra Chişinăului, folosite pentru forţarea conducerii RSS Moldoveneşti să semneze noul Tratat unional.

Actualmente dispunem de o serie de documente ce confirmă adresările liderilor tiraspoleni către Lukianov, cu propuneri de a crea în Transnistria un minister de interne propriu şi alte organe statale, şi de a organiza o legătură directă a structurilor administrative tiraspolene cu cele ale URSS, inclusiv de a transmite armament de la depozitele Armatei a 14-a către Tiraspol. Toate au găsit susţinerea lui A. Lukianov, prin avizele şi indicaţiile sale personale, aplicate pe aceste cereri.

Elita industrială s-a opus riscului de a-şi pierde statutul privilegiat

În aprilie 1992, anchetatorul pentru investigarea crimelor deosebit de grave din oficiul procurorului general al R. Moldova, Pavel Lutenco, actualmente avocat, deplasat oficial la Moscova, a extras un şir de documente din arhiva lui Lukianov, arestat după eşecul puciului din august 1991. Acolo a descoperit adresarea aşa-zisului soviet suprem transnistrean de a lua parte la semnarea noului Tratat unional în calitate de subiect independent. Documentul era însoţit de o rezoluţie cu semnătura lui Lukianov, care spunea: “Tov. Nisanov! E necesar de a studia chestiunea aceasta şi de a elabora o strategie de participare a Republicii Transnistrene la semnarea Tratatului unional”.

Aşa a început secesiunea regiunii transnistrene. Elita industrială din zonă de asemenea s-a opus riscului de a-şi pierde statutul privilegiat în urma subordonării autorităţilor R. Moldova şi a mimat că apără “interesele vorbitorilor de limbă rusă din RSSM”. În curând, la marile întreprinderi s-au format “Comitete muncitoreşti”, O.S.T.K., “în ajutorul miliţiei”, formaţiuni paramilitare, batalioane şi detaşamente de gardişti înarmaţi şi instruiţi de ofiţeri ai Armatei a 14-a.

Vadim Bakatin, fostul presedinte al KGB-ului din URSS, a recunoscut (într-un interviu pentru “Moskovskie Novosti”, octombrie 1993) că, de la finele anilor ’80, KGB a creat în Abhazia şi Osetia de Sud “interfronturi”, pentru a contracara mişcarea naţională a georgienilor. Mai târziu, Bakatin scria că “fronturile internaţionale” în republicile unionale au avut drept scop dezbinarea societăţii din aceste republici în două tabere adverse, generând greve şi punând la îndoială legalitatea organelor puterii alese.

De altfel, la 6 septembrie 1991, aşa-zisul soviet suprem al rmn adoptă o hotărâre care prevedea trecerea necondiţionată a organelor statale ale R. Moldova din stânga Nistrului sub jurisdicţia Tiraspolului şi formarea “gărzii republicane”. În perioada 19 septembrie – 7 decembrie 1991, sub conducerea liderilor separatişti, bandele de gardişti, organizând acte teroriste şi provocări armate, au ocupat secţiile de poliţie din Râbniţa, Camenca, Slobozia, Grigoriopol şi Tiraspol. Singurele care au rezistat multiplelor presiuni şi provocări, refuzând să accepte jurisdicţia administraţiei separatiste, au fost secţiile de poliţie din Dubăsari şi Bender. Ulterior, din Dubăsari, dar şi din satele Cocieri, Corjova, Coşniţa, Doroţcaia, din alte localităţi, dispăreau fără urmă cetăţenii care nu se conformau ordinelor ilegale ale gardiştilor, băştinaşii paşnici erau arestaţi, torturaţi şi ameninţaţi cu moartea, iar asupra acestor localităţi se organizau zilnic atacuri armate cu focuri de mitralieră, tunuri, aruncătoare de mine şi sisteme de rachete “Alazan”.

Galina Andreeva a ridicat armament de la cazarma Armatei a 14-a

De altfel, fărădelegile separatiştilor, soldate cu tot mai multe victime umane, au continuat, sporadic, până la 2 martie 1992, când au luat proporţiile unui război adevărat, în special în această zi, pentru a zădărnici admiterea Moldovei în Organizaţia Naţiunilor Unite.

La 14 martie 1992, Galina Andreeva, lidera organizaţiei separatiste “Asociaţia femeilor”, împreună cu alte 50 de persoane au ridicat din cazarma unităţii militare a Armatei a 14-a din Parcani 1307 automate Kalaşnikov, 255 de pistoale Makarov, 1 200 de grenade F-1, 15 aruncătoare de mine tip ROG 5 şi ROG 7, precum şi 30 de lansatoare de rachete, 1,5 milioane de cartuşe pentru pistoale automate şi mitraliere.

Conform datelor oferite de comandantul militar al Armatei a 14-a, colonelul Bergman, în perioada noiembrie 1991 – august 1992, formaţiunilor militare separatiste le-au fost predate, cu întocmirea actelor de primire-predare (dispunem de copiile acestor acte), de la unităţile militare ale Armatei a 14-a, dislocate în Transnistria: 19 tancuri, 51 de maşini blindate, 242 aruncătoare de mine, 14. 199 unităţi de armament şi 15.564.708 muniţii, 50 de automobile, 31 unităţi de tehnică de geniu, 281 unităţi de tehnică de telecomunicaţie, 15 unităţi de tehnică pentru transportare şi alimentare cu petrol şi altă tehnică militară.

Punctul culminant al acelor acţiuni a urmat, conform amintirilor lui Mircea Snegur, după o indicaţie nemijlocită a ministrului Apărării al Federaţiei Ruse, P. Graciov, adresată, la 19 mai 1992, comandantului Armatei a 14-a, generalul I. Netkaciov, prin care s-a dispus:

“Având în vedere că Transnistria este pământ rusesc şi situaţia de acolo s-a agravat, trebuie să-l apărăm cu toate mijloacele şi pe toate căile. Pentru aceasta vi se cere:

1. Să fie completate din rezervele pentru mobilizare toate unităţile militare ale Armatei a 14-a, dislocate pe teritoriul Transnistriei;

2. Să fie aduse în stare de pregătire deplină de luptă toate unităţile militare;

3. Să fie deblocate toate unităţile militare”, făcând posibilă deplasarea tehnicii de luptă.

Formaţiunile separatiste, înarmate de A. Lebed

La 19 mai 1992, Armata a 14-a a Federaţiei Ruse, dislocată pe teritoriul R. Moldova, se implică direct în conflict, de partea separatiştilor, iar preşedintele Mircea Snegur adresează un mesaj şefilor de state şi guverne, comunicând despre declanşarea acţiunilor militare deschise ale Armatei Ruse împotriva R. Moldova şi solicitând ajutor.

Mai târziu, preşedintele Dumei de Stat, Ghenadi Selezniov, aflându-se în vizită oficială la Chişinău (22 octombrie 2002), a recunoscut implicarea Rusiei în războiul de pe Nistru, motivând că Moscova a dorit prin aceste acţiuni să împiedice unirea R. Moldova cu ţara vecină – România.

Alt exemplu e dezvăluit, în noiembrie 2010, în revista “Исторический альманах приднестровья”. Aici, generalul-colonel în rezervă V. M. Jurbenko, locţiitorul şefului Statului Major al Armatei Ruse, aminteşte că, în timpul acţiunilor militare, A. Lebed, comandantul Armatei a 14-a, a antrenat subdiviziunile subordonate în acţiuni militare contra forţelor armate constituţionale ale R. Moldova, transmiţând armament, muniţii şi tehnică blindată formaţiunilor separatiste.

Şi în decizia CEDO pe cazul lui Ilie Ilaşcu şi ceilalţi vs Moldova şi Rusia, se spune că Rusia a fost găsită responsabilă de abuzarea drepturilor omului comisă de către autorităţile transnistrene, pentru că regiunea secesionistă, citez, “rămâne sub autoritatea efectivă, sau cel puţin sub influenţa decisivă a Federaţiei Ruse”.

Valeriu CERBA,
doctor în drept, colonel de poliţie în rezervă,
prorector la Universitatea de Studii Europene din Moldova

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

7 comentarii

  1. roman pina la moarte

    moscova a facut acest masacru pt a impiedica unirea basarabiei cu patria mama romania ,desteptate romane din somnul cel de moarte ,adevarati dusmani sunt invazori rusi

  2. Voluntarul

    Incepând cu ziua de astazi sa ne rugam zilnic timp de 6 luni de zile pentru sufletele celor câteva sute de români moldoveni – victime ale teroarei ruso-comuniste din Razbouul rusilor contra NOASTRA INCEPUT LA 2 MARTIE 1992.
    ————————————————————————-
    NUMAI RE-UNIREA CU ROMANIA MARE
    NE ESTE IZBAVIREA DE OCUPATIA RUSEASCA
    cu tankurile la NISTRU !

  3. Pelerinul

    O LISTA INCOMPLETA
    / CIRCA 263 DE NUME DIN CELE câyeva sute/
    a eroilor moldoveni martiri căzuţi pe câmpul de luptă pt. “INDEPENDENTA” RM si contra ocupatiei rusesti !
    treeniti.blogsp../
    —————————————————————————————————–
    1. Agatiev Valentin, serg. Maj.
    2. Acriș Vasile, sergent
    3. Andreev Sergiu, plutonier
    4. Antoci Iurie, soldat
    5. Balaban Anatol, loc.inf.
    6. Barabaș Nicolae, soldat
    7. Batrâncea Mihai, soldat
    8. Babinschi Alexei, sergent
    9. Bânzari Ion, sergent
    10. Bâtlan Ion, soldat
    11. Bălțatu Mihai, soldat
    12. Bălănuță Alexei, soldat
    13. Belâi Mihai, soldat
    14. Beregoi Vasile, plutonier
    15. Beșleaga Vasile, soldat
    16. Bordian Valeriu, soldat
    17. Borogea Petru, soldat
    18. Bodiu Iurie, loc. maj.
    19. Boț Mihai, plutonier
    20. Boiarnițchi Vladimir, maior
    21. Borzeac Ion, soldat
    22. Botea Nicolae, soldat
    23. Bratușceac Gheorghe, plutonier
    24. Braga Ghenadie, soldat
    25. Brânza Veaceslav, soldat
    26. Brădescu Tudor, caporal
    27. Briceag Valeriu, ploițist
    28. Buga Tudor, plutonier
    29. Buftic Iurie, caporal
    30. Budurin Anatol, soldat
    31. Bujac Valeriu, soldat
    32. Bunesco Petru, sergent
    33. Burcă Vladimir, soldat
    34. Burcovschi Oleg, soldat
    35. Buruiană Pavel, soldat
    36. Butnaru Vladimir, caporal
    37. Buzu Gheorghe, sergent
    38. Calmaţui Anatol, locotenent maj.
    39. Caloş Dumitru, sergent
    40. Cara Dumitru, soldat
    41. Cara Ion ,soldat
    42. Caracaci Valeriu ,soldat
    43. Caragacian Boris, soldat
    44. Carp Igor, plutonier
    45. Carpov Vitalie, sergent
    46. Caşu Gheorghe, poliţist
    47. Cătană Grigore, sergent
    48. Cătruc Ilie, soldat
    49. Căruntu Grigore, soldat
    50. Ceban Alexei, locotenent
    51. Ceban Constantin, soldat
    52. Ceban Sergiu, soldat
    53. Ceban Valeriu, soldat
    54. Ceban Viorel, soldat
    55. Ceban Vitale, soldat
    56. Cebanu Vasile, sergent
    57. Cebotari Iurie, soldat
    58. Cebotari Valeriu, soldat
    59. Cebotari Vasile, subloc.
    60. Cecati Ion, sergent
    61. Cerempei Octavian, caporal
    62. Cercas Vasile, soldat
    63. Cernei Vasile, soldat
    64. Cernei Dumitru, soldat
    65. Cimbir Dumitru, caporal
    66. Cimpoies Vladimir, caporal
    67. Cioban Ion, soldat
    68. Ciobanu Ion, soldat
    69. Ciorba Igor, sergent
    70. Codiţa Robertino, caporal
    71. Codreanu Iurie, sergent
    72. Codreanu Petru, soldat
    73. Cojocari Ion, soldat
    74. Colnic Ştefan, soldat
    75. Coragău Valeriu, soldat
    76. Cordineanu Valeriu, poliţist
    77. Coşciuc Boris, sergent
    78. Coţoeana Victor, subloc.
    79. Cotuc Gheorghe, plutonier
    80. Craciun Ştefan, plutonier
    81. Cristiuc Ghenadie
    82. Cucuietu Oleg, soldat
    83. Culaţchi Sergiu, sergent
    84. Darii Andrei, sergent
    85. Darda Victor, poliţist
    86. Diaconaş Vasile, sergent
    87. Digori Ion, caporal
    88. Doga Petru, soldat
    89. Donca Alexandru, sergent
    90. Donica Grigorie, sergent
    91. Danuţa Maria, angajat
    92. Doroşenco Sergiu, sergent
    93. Dorul Anatol, soldat
    94. Dovgani Boris, soldat
    95. Dumbrava Valeriu, sergent
    96. Enachi Vladimir, serg. maj.
    97. Eni Mihai, serg. maj.
    98. Fetenea Ion, soldat
    99. Fodor Sergiu, plutonier
    100. Fulga Ion, serg. maj. / impuscat in cap /
    101. Găină Gheorghe, caporal
    102. Gamangi Valentin, soldat
    103. Gargalâc Sergiu, serg. maj.
    104. Gavrilan Ion, soldat
    105. Gavrilovici Ghenadie, soldat
    106. Gazea Alexei, soldat
    107. Gazea Petru, soldat
    108. Gâncota Valeriu, soldat
    109. Glodarenco Vasile, soldat
    110. Glinjeanu Mihai, soldat
    111. Gociu Vasile, soldat
    112. Godiac Ştefan, poliţist
    113. Godoroja Grigore, soldat
    114. Godoroja Ion, soldat
    115. Gojan Vasile, soldat
    116. Gongan Vasile, căpitan
    117. Grama Gheorghe, soldat
    118. Grecul Ion, soldat
    119. Grijev Mihai, sergent
    120. Gruşevschi Grigore, serg. maj.
    121. Gurduială Mihai, sergent
    122. Harcenco Alexandru, soldat
    123. Iablocichin Ghenadie, sergent
    124. Iavorschi Vasile, soldat
    125. liev Sergiu, soldat
    126. Ioncu Vasile, soldat
    127. Isaicu Sergiu, soldat
    128. uraşco Ion, loc. maj.
    129. Izbaş Andrei, plutonier
    130. Juravschi Semion, caporal
    131. Lavrenţov Victor, plutonier
    132. Lecicman Grigore, soldat
    133. Leon Iurie, serg. maj.
    134. Leu Igor, soldat
    135. Lisnic Vitalie, soldat
    136. Lisnic Ion, poliţist
    137. Levandovschi Iurie, soldat
    138. Lucianov Alexandru, plutonier maj.
    139. Lungu Anton, sergent
    140. Lupaşco Filip, sergent
    141. Lupaşco Alexandru, plutonier
    142. Lupu Anatol, sergent
    143. Macheev Alexandru, soldat
    144. Mafteluţa Tudor, soldat
    145. Macariuc Valeriu, căpitan
    146. Marâi Anatol, soldat
    147. Marcov Petru, soldat
    148. Marjanean Valeriu, soldat
    149. Martâniuc Anatol, soldat
    150. Mânăscurtă Igor, soldat
    151. Mereacre Ştefan, soldat
    152. Mereniuc Valentin, sergent
    153. Mereuţă Pantelei, soldat
    154. Migaevschi Petru, soldat
    155. Mihailov Boris, soldat
    156. Mihailov Nicolae, soldat
    157. Mihailachi Ilie, soldat
    158. Mocanu Ion, soldat
    159. Morga Alexei, soldat
    160. Morari Grigore, soldat
    161. Morari Mihai, loc. col.
    162. Moruz Vasile, soldat
    163. Muntean Nicolae, caporal
    166. Munteanu Constantin, soldat
    167. Munteanu Nichifor, soldat
    168. Murzin Boris, sergent
    169. Musteaţă Veniamin, sergent
    170. Nazarenco Valeriu, loc. maj.
    171. Nacu Eugen, sergent
    172. Neagu Petru, soldat
    173. Negara Igor, soldat
    174. Nestor Tudor, soldat
    175. Nicolaev Ion, soldat
    176. Nicolaev Mihai
    177. Noroşean Iurie, sergent
    178. Noup Mihai, sergent
    179. Oglindă Mihai, soldat
    180. Olari Mihai, soldat
    181. Osipov Anatol, soldat
    182. Osipov Ion, soldat
    183. Ostaf Sergiu, serg. maj.
    184. Orbu Eugen, serg. inf.
    185. Panţa Ion, caporal
    186. Pavaluc Vitalie, serg. maj.
    187. Pavlenco Anatol, soldat
    188. Pavlov Sergiu, soldat
    189. Para Ion, soldat
    190. Perju Iurie, maior
    191. Platon Nicolae, soldat
    192. Platonov Alexandru, soldat
    193. Popa Ion, loc. maj.
    194. Popescu Anton, soldat
    195. Popescu Maria, soldat
    196. Popovici Anatol, loc. maj.
    197. Popuşoi Valeriu, serg. maj.
    198. Projica Vasile, poliţist
    199. Pruteanu Constantin, sergent
    200. Purici Vasile, caporal
    201. Purice Vitalie, soldat
    202. Puşcarenco Simeon, soldat
    203. Racoviţă Gheorghe, sergent
    204. Racu Alexei, soldat
    205. Railean Alexei, soldat
    206. Rău Vitalie, sergent
    207. Repida Pavel, soldat
    208. Reutchi Vladimir, sergent
    209. Rogozinschi Alexandru, sergent
    210. Roman Cezar, caporal / inecat in Nistru, veteran al razboiului din Afganistan /
    211. Roman Dumitru, caporal
    212. Roşca Anatol, soldat
    213. Roşca Dumitru, serg. maj.
    214. Roşcovan Grigore, sergent
    215. Rudi Petru, plut. maj.
    216. Rusu Sergiu, sergent
    217. Rusu Valentin, soldat
    218. Savoi Ion, sergent
    219. Sârbu Vladimir, soldat
    210. Sârghii Mihai, soldat
    211. Sârtmaci Gheorghe, sergent
    212. Sinigur Pantelimon, soldat
    213. Siniţin Veaceslav, soldat
    214. Slonov Petru, sergent
    215. Slobozenco Valentin, sergent
    216. Soltuz Andrei, soldat
    217. Sotnicenco Nicolae, plutonier
    218. Stepanov Valentin, soldat
    219. Starşii Mihai, soldat
    220. Stavilă Ion, soldat
    221. Stratan Feodosie, caporal
    222. Sprâncean Mihai, soldat
    223. Suvac Vasile, soldat
    224. Şargu Gheorghe, soldat
    225. Şevcenco Vasile, caporal
    226. Şevciuc Valeriu, caporal
    227. Stâfârţă Valentin, soldat
    228. Tabac Mihai, soldat
    229. Targan Ion, soldat
    230. Tataru Anatol, caporal
    231. Ticot Alexandru, sergent
    232. Tamaşciuc Ion, soldat
    233. Tuchieă Anatol, loc. maj.
    234. Ţurcanu Nicolae, locotenent
    235. Ungurean Simeon, soldat
    236. Ungureanu Oleg, caporal
    237. Ungureanu Eugen, subloc.
    238. Urâtu Ion, soldat
    239. Ursu Victor, loc. maj.
    240. Ursul Victor, soldat
    241. Ursul Grigore, soldat
    242. Usinevici Grigore, soldat
    243. Vareaghin Boris, soldat
    244. Vartic Ion, soldat
    245. Vârlan Mihai, soldat
    246. Vârlan Alexandru, sergent
    247. Vâlcu Gheorghe, plutonier
    248. Vârtos Grigore, soldat
    250. Vâzâi Veaceslav, serg. inf.
    251. Voina Ion, soldat
    252. Vozian Trofim, soldat
    253. Vrabie Nicolae, poliţist
    254. Zaharov Vasile, soldat
    255. Zaiaţ Nicolae, soldat
    256. Zarniţchi Vladimir, plutonier
    257. Zgârcea Vasile, căpitan
    258. Zop Petru, subloc.
    259. Zudin Sergiu, subloc.
    260. Agapii Ion, soldat
    261. Frunză Ion, soldat / Cavaler al ordinului “Ştefan cel Mare” (post mortem)
    262. Şeremet Ovidiu, loc. maj.
    263. Moraru Nicolae, locotenent / ars de viu /
    ———————————————————————————————————————————————
    AMINTIRE VESNICA MUCENICILOR NOSTRI
    SI SA NE RUGAM PIOS PENTRU SUFLETELE LOR DE DINCOLO !

  4. SERGIU

    EI SARMANII AU DECEDAT CU O SPERANTA IN INIMA LASINDU-SI PARINTII, SOTIILE SI COPIII DRAGI!!! DAR OARE SAU GINDIT EI CA PESTE 20 DE ANI PARLAMENTARII NOSTRI VOR DEVENI ATITA DE NESOVISTITI SI FARA DE RUSINE FATA DE POPORUL CARE II VOTEAZA.MA REFER LA TOATE PARTDELE FIINDCA TOATE-S DE O TESPA!!

  5. SERGIU

    CIT E DE BINE SA FII PARLAMENTAR,LA SEDINTE SA NU PARTICIPI,FACILITATI, MASINA SI SALARIU LA TIMP!! SI NICI O RESPONSABILITATE!! OAMENI BUNI, DRAGI ALEGATORI OARE SE GASESTE CINEBAI INTRE DUMNEVOASTRA CA SA NU DOREADCA SA FIE PARLAMENTAR CU ASA CONDITII!??

  6. Mihai

    URSS folosind minciuna comunizmului prin KGB a edificat marea capcana vicleana – Transnisntria stiind ca va veni timpul ca romanii sa-si apere tara de ocupanti.

    A fost incalcata Constitutia URSS si drepturile RSSM ca republica egala in drepturi.Construirea a 80% de industrie si 90% a energeticii R. Moldova peste Nistru este vadit premeditata de a tine in subjugarea ruseasca moldovenii.
    Si astazi Rusia fura R. Moldova mai mult de 100milioane anual folosind oligarhii mafioti producatorii si comercializantii ilegitim de arme.
    Transnistria este un izvor de aur al mafiei KGBiste ruse si principala cauza in tergiversarea rezolvarii conflictului.

    Socot de tradatori ai R. Moldova cei guvernanti care nu folosesc LEGEA internationale pentru a obtinere dreptul R. Moldova la Suveranitate si Independenta.

    Complimente autorului Valeriu Cerba pentru adevar .
    Chind vom avea asa o persoana Presedintele tarii vom si obtine intregirea tarii si condamnarea Rusiei la CPI ONU pentru crimele neoimperiale fasciste.

  7. Anticerba

    Pentru Mihai: DOAMNE fereste sa ai asa o persona presedintele tarii. E fost politist (comunist), un meschin cu litera mare, care prin inselacine si escrocherie si-a obtinut functii, medalii si averi. Adevarul – nu-i a lui.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *