Rapoarte financiare distruse la MAI

Din 2004 până în 2011, volumul asistenţei externe acordate R. Moldova, potrivit datelor oficiale, a crescut de 4 ori, adică de la 118 până la 450 milioane USD. Peste 40% din asistenţa externă acordată R. Moldova revine granturilor nerambursabile, potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor. Cele mai multe granturi au fost acordate pentru îmbunătăţirea sistemelor de Justiţie, al Afacerilor Interne şi al Dezvoltării Regionale. Experţi IDIS Viitorul susţin, în acest context, că “deşi R. Moldova beneficiază pe an ce trece de fonduri din ce în ce mai generoase alocate pentru dezvoltarea sa, eficienţa utilizării acestora poate fi uşor pusă la îndoială”, unul dintre motivele acestei ineficienţe fiind faptul că rapoartele de evaluare a proiectelor, atât cele elaborate de donatori, cât şi de Guvern, cu rare excepţii, nu sunt făcute publice.

Deşi, în ultimii 20 de ani, Afacerile Interne au fost finanţate generos din fonduri acordate din străinătate, astăzi beneficiarii nu reuşesc să ofere o cifră exactă a sumelor recepţionate, dar şi date despre impactul acestor finanţări asupra activităţii subdiviziunilor MAI. Responsabili de la Direcţia Generală Economie şi Finanţe din cadrul MAI au recunoscut, la solicitarea ZdG, că nu deţin astfel de date şi că, după ultima verificare a Curţii de Conturi, cea din 2009, toate materialele au fost distruse. “Tot ce are mai mult de 3 ani – distrugem”, au precizat funcţionari ai direcţiei respective, făcând trimitere la “Indicatorul documentelor tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, pentru instituţiile, organizaţiile şi întreprinderile din R. Moldova”, care ar permite distrugerea documentelor financiare la expirarea a 5 ani de la efectuarea unor revizii sau verificări de audit.

Funcţionari ai Direcţiei Generale Economie şi Finanţe din cadrul MAI au mai explicat că, de fapt, donatorii străini ar fi cei care verifică şi gestionează fondurile. “MAI nu participă cu nimic. Donaţie înseamnă că ei semnează contracte separat, ca persoane independente, şi tot ei verifică”, ne-au comunicat responsabili de la Economie şi Finanţe din cadrul MAI.

2 mil. lei pentru sanatorii, “contrar destinaţiei”

Funcţionarul MAI se referea la un raport de audit al Curţii de Conturi privind utilizarea, în 2008, a mijloacelor financiare în cadrul MAI şi al instituţiilor subordonate ministerului, făcut public în septembrie 2009. Principala concluzie a raportorilor a fost cea potrivit căreia managementul valorificării mijloacelor publice la MAI şi la unele instituţii din subordine ar trebui îmbunătăţit.

Atunci, au fost supuse auditului alocaţiile în sumă de 544,8 mil. lei, care reprezentau 71,5% din alocaţiile totale făcute pentru MAI. “Testările efectuate integral pe minister arată că cheltuielile efective raportate le depăşesc pe cele precizate: la retribuirea muncii – cu 2,9 mil. lei şi la calcularea compensaţiilor băneşti în schimbul biletelor de tratament sanatorial – cu 3,5 mil. lei. Aceste depăşiri au fost cauzate de faptul că au fost efectuate cheltuieli în lipsa mijloacelor financiare”, au constatat raportorii.

În cadrul auditului fuseseră descoperite şi alte probleme dubioase. Bunăoară, Curtea de Conturi constata că MAI nu a elaborat modul şi direcţiile de utilizare a mijloacelor încasate în urma redistribuirii cotei de 10% din venitul obţinut de la prestarea de către organele Afacerilor Interne a serviciilor contra plată; din contul compensaţiilor, în schimbul echipamentelor alocate, în mărime de 651,4 mii lei, colaboratorii aparatului central al MAI au beneficiat, neregulamentar, de mijloace în sumă de 181,2 mii lei, sau de 27,8% din cheltuielile totale ale subdiviziunilor; MAI nu a efectuat o evidenţă adecvată a mijloacelor utilizate pentru achitarea pensiilor, alocaţiilor şi indemnizaţiilor nominative, 366 de bilete de tratament, în sumă de 1,8 mil. lei, fiind utilizate contrar destinaţiei.

Şirul abaterilor financiare depistate de Curtea de Conturi a continuat. Acum, însă, alte dovezi despre neregulile financiare comise la MAI nu există, căci actele financiare originale au fost distruse.

Doar patru linii de finanţare?

La solicitarea ZdG, colonelul Sergiu Ţurcanu, şeful Direcţiei generale economie şi finanţe, s-a referit într-un răspuns oficial la finanţările străine obţinute de MAI în perioada 2000—2011. Potrivit lui Ţurcanu, ar fi existat doar patru linii de finanţare străină în cei 11 ani de referinţă.

În baza Angajamentului Administrativ semnat de Consiliul Europei şi MAI privind Renovarea izolatorului de detenţie provizorie al Comisariatului General de Poliţie (CGP) al mun. Chişinău, care se efectuează în cadrul programului “Susţinerea democraţiei în R. Moldova”, în anii 2010—2011 pentru lucrările de proiectare a fost alocată suma de 4900 euro, iar pentru lucrările de reparaţie capitală a izolatorului – suma de 211 500 euro. În total, în cadrul proiectului respectiv MAI a beneficiat de 216 400 euro.

Amintim că, după 7 aprilie 2009, când mai mulţi funcţionari europeni au vizitat “coridoarele morţii” de la CGP, Consiliul Europei a decis asupra finanţării reconstrucţiei izolatorului de detenţie preventivă.

Reconstrucţia izolatorului de detenţie provizorie din cadrul CGP a fost confirmată de angajaţii acestei instituţii. “Va fi un izolator modern, cu secţii pentru duş, paturi noi, condiţii omeneşti de detenţie provizorie. Aşa, însă, cum renovarea continuă, presa nu are acces acolo. Din cauza reconstrucţiei, persoanele reţinute sunt transportate la izolatorul de detenţie provizorie de la Comisariatul de Poliţie Anenii Noi”, ne-a spus Adrian Jovmir, responsabil pentru relaţiile cu mass-media.

În acelaşi răspuns de la MAI se spune că şi Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a beneficiat de asistenţă în perioada amintită:

Anul 2004: Organizarea seminarului Comitetului Protecţie Civilă NATO “Cooperare cu alte organizaţii internaţionale”, desfăşurat în R. Moldova în cadrul programului de lucru al Comitetului Protecţie Civilă pentru anii 2005-2006, suma alocată fiind de 11200 euro.

Anul 2009: Organizarea seminarului de sprijin psiho-social în situaţii excepţionale cu suportul UNICEF Moldova în cadrul Planului anual de lucru pentru anul 2009 semnat de UNICEF şi Guvernul R. Moldova, suma alocată fiind de 114400 lei.

Anul 2011: Organizarea şi desfăşurarea exerciţiului internaţional CODRII–2011 cu suportul NATO, suma alocată fiind de aproximativ 98200 euro.

Revenind la acelaşi răspuns al MAI, constatăm că în document lipsesc date despre trainingurile sau vizitele de studiu la care au participat angajaţii instituţiei, despre dotările tehnice ale subdiviziunilor MAI, despre suportul acordat Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane din cadrul MAI, etc.

“Provocările Mileniului” – uitate de MAI

De asemenea, în răspunsul oferit de Direcţia generală economie şi finanţe a MAI lipsesc date despre asistenţa acordată în cadrul Programului Provocările Mileniului, orientată spre combaterea corupţiei în sectorul public prin reformarea inclusiv a organelor de poliţie. Amintim că în decembrie 2006 a fost semnat Acordul de Subvenţionare a Obiectivului Strategic între Guvernul SUA şi Guvernul R. Moldova pentru Programul de Control al Corupţiei (Programul Preliminar de Ţară). Volumul asistenţei din partea Corporaţiei pentru anii 2008 şi 2009, prevăzut în Program, a fost de 24,7 mil. USD şi a fost realizat prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Într-un comunicat al Ambasadei SUA în R. Moldova se aminteşte că, la 15 septembrie 2009, a avut loc Conferinţa de celebrare a realizărilor Programului Preliminar de Ţară al Fondului Provocările Mileniului, prevăzut pentru o perioadă de doi ani. În comunicat se mai spune că “au fost înregistrate importante realizări în sistemul judiciar, sectorul fiscal, sectorul ocrotirii sănătăţii, precum şi în reforma administraţiei Serviciului Vamal şi a Poliţiei”. Cu toate acestea, MAI nu a inclus aceste date în informaţiile acordate redacţiei cu privire la problemele soluţionate cu sprijinul financiar al “Provocărilor Mileniului”.

Granturi noi pentru MAI

Deşi MAI nu deţine o evidenţă contabilă complexă a fondurilor străine investite în activitatea structurilor sale şi nu poate estima impactul acestor finanţări, donatorii străini  continuă să sprijine organele de poliţie. În septembrie 2011, SUA a anunţat despre acordarea unui grant de 3,85 mil. USD, bani destinaţi, inclusiv, promovării reformelor în MAI, în sistemul judecătoresc şi pentru combaterea traficului de fiinţe umane.

Totodată, în aprilie 2011, R. Moldova şi Republica Populară Chineză au semnat un acord potrivit căruia, în Chişinău, vor fi instalate circa 500 de camere video pentru supravegherea traficului. Proiectul este susținut de China în baza unui grant în valoare de 2,7 mil. USD. În cadrul aceluiaşi proiect, la Direcția poliției rutiere urmează să fie creat un centru performant de monitorizare a traficului rutier. Ministrul de Interne, Alexei Roibu, crede că implementarea sistemului respectiv se înscrie în procesul de reformare a MAI,  are drept scop eficientizarea activităţii Poliţiei Rutiere, diminuând şi cazurile de corupţie.

Responsabili de la MAI susţin că, deocamdată, finanţările promise în 2011 nu au ajuns la destinaţie, astfel încât nu au cum să comenteze gestionarea şi impactul lor.

Acest articol a fost realizat în baza unui proiect susţinut de Ambasada SUA. Constatările şi opiniile autorului nu reflectă opinia Guvernului American.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. Alexei

    Oficialul de la MAI minte, in perioada invocata, MAI a bineficiat de foarte multe proiecte si surse financiare externe. Insa foarte multe mijloace financiare nu au fost folosite conform destinatiei. Auditul intern in MAI a fost si este subordonat dlui Turcan sef al Directiei Generale Economie si Finante, respectiv dumnealui cunoaste toate mijloacele financiare si bunurile primite din proiecte, inclusiv si deoarece acestea obligatoriu urmau sa fie luate la evidenta contabila in fiecare structura a MAI, care era bineficiara de proiect. Daca dl Turcan nu a dorit sa raspunda si va prezentat un raspuns formal, atunci este clar de ce. Solicitati informatia de la reprezentanta comisiei Europene in RM si o sa vedeti care este diferenta dintre raspunsul lui Turcan si adevarul. Solicitati CCCEC sa efectuieze un control pe deferenta respectiva si veti vedea la ce o sa ajunga dl Turcan (ministrul de interne nici nu isi da seama care este situatia reala) .

  2. Alexei

    Daca ne referim la raportul Curtii de Conturi din anul 2009, atunci toata raspunderea ar trebui sa ii revina sefului Directiei Generale Economie si Finante a MAI, dl S. Turcan. Dearece dumnealui este nemijlocit responsabil in MAI de evidenta contabila si tot ce este legat de finante si economii. Dumnealui ca conducator ierarhic superior al Directiei Audit intern, urma sa raporteze ministrului despre toate problemele financiare aparute in sistem si sa inainteze propuneri pentru lichidarea acestora. Iar daca ministru nu reactiona, conform Statutului disciplinar al MAI, dl Turcan era obligat sa raporteze sefului ierarhic superior, care este prim-ministru. Turcan nici o data nu a raportat la nici un ministru despre problemele reale din domeniu sau. Iar cind Curtea de Conturi stabilea careva probleme, dl Turcan dadea vina pe fostii ministri. Deaceia a supravetuit in functie la 4 ministri.

  3. AVRAAM

    Colonelul S.Țurcan de la DGEF a MAI este doar o marionetă subordonată altei maroinete,lui generalul de KGB/MGB/SIS Roibu,care nici în clin nici în mînecă nu are nimic comun cu MAI și poliția națională,la rîndul său Roibu,cu Armașu S. din poliția rublieră și toți barosanii capii direcțiilor MAI sint la unghia secretarului general de Guvern d-l Bodiu Victor,ortacul lui Filat,care și trebuia sa fie ministru MAI dar a hotarat cu Filat sa fie cardinalul din umbră a MAI.Toți banii din MAI cu Roibu,vama cu Balițkii,penitenciare cu Ciobanu și graniceri cu Revenco(netot,pardon nepotul lui Roibu),care in scurt timp va fi deja general de poliție frontieră-formează *OBSCEACUL* PLDM,casier fiind alt ortac de a lui Filat-Victor Barbaneagra,vice de finanțe.Banii PLDM sunt agonisiți de aceste structure a a statului și spălate/legalizate la MAI/vama/penitenciare/graniceri.Și renovarea sediului MAI și reforma MAI este Planul lui Filat/Barbaneagră/Bodiu,Roibu fiind in acesta schemă un simplu zugrav,menit după evenimentele din 07/04/09 să distrugă poliția națională,pentru că acesată poliție a bătut in simpatizanții PLDM.Iar călăilor bani nu li se cuvine…P.S. Roibu este huiduit și blestemat crănen de invalizii,veteranii și văduvele celor căzuți la datorie în OAI.Nu este ministrul nostru,e sluga lui Filat,posibil va fi și tovarășul de celulă a lui Filat cănd va cădea AIE.

  4. Actorul Vasile Butnaru

    “Bogat si sarac” Mana intinsa a saracului este de fapt Mana Lui Hristos care te cheama la Milostenie.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *