Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   PseudoTransparenţa averii judecătorilor

PseudoTransparenţa averii judecătorilor

222-justit2Deşi sistemul judecătoresc este considerat a fi unul dintre cele mai corupte, majoritatea judecătorilor trăiesc doar din salariu, iar o parte dintre aceştia nu au nici casă, nici maşină. De exemplu, 3 judecători din 6 din oraşul Căuşeni nu au locuinţe, de altfel ca şi Ion Muruianu, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie. Cel puţin aşa au scris în declaraţiile lor pe venit, care din acest an sunt publice şi ar trebui să fie găsite pe pagina electronică a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Astfel, oricine ar putea afla care este venitul şi averea oricărui judecător din R. Moldova.

În iulie 2002, Parlamentul a adoptat „Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere”, cu scopul de a institui măsuri de prevenire şi de combatere a îmbogăţirii fără justă cauză a acestor persoane. Legea prevede ca declaraţiile să fie depuse la Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, în fiecare an, până pe data de 30 ianuarie.

Asigurarea transparenţei sau a eschivării?

Comisia verifică existenţa şi corectitudinea completării declaraţiei, compară datele şi informaţiile cu cele din anul precedent, verifică exactitatea celor declarate şi le confruntă cu datele oferite de către autorităţile publice competente. În cazul depistării încălcărilor sau a infracţiunilor, Comisia trimite materialele spre examinare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Experţii din cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) susţin că această lege are mai multe deficienţe şi că, din lipsa unei voinţe politice, acestea nu au fost înlăturate în decursul a 7 ani, deşi legea a fost supusă mai multor modificări. „Prevederile legii vin în contradicţie cu modelul declaraţiei, inclus în anexa ei, ceea ce duce la confuzie şi interpretări diferite; modelul declaraţiei nu diferenţiază veniturile şi proprietăţile obţinute de către funcţionar de cele obţinute de către familia sa şi nu este posibilă verificarea exactă a averii realizate pe parcursul unui an; nu este argumentată limitarea declarării bunurilor mobile doar la cele a căror valoare depăşeşte 50 de mii de lei; nu este prevăzută nici un fel de răspundere pentru includerea în declaraţie a datelor incomplete, din care motiv sunt depuse declaraţii formale, care cuprind doar date parţiale cu privire la veniturile şi proprietăţile obţinute”, a numit o parte dintre deficienţele legii Cristina Cojocaru, jurist CAPC.

Câţi judecători – atâtea declaraţii

Respectiva lege obligă şi judecătorii să îşi declare veniturile şi proprietăţile, doar că declaraţiile acestora nu puteau fi date publicităţii. În aprilie 2008 a fost completat un articol al Legii, care obliga Comisia centrală de control, în decurs de 10 zile de la depăşirea termenului de prezentare a declaraţiilor, să prezinte CSM-ului copiile declaraţiilor judecătorilor pentru a fi plasate pe site-ul acestuia. Adică, la mijlocul lunii februarie acestea trebuiau deja să fie publicate. În a doua jumătate a lunii martie, când am verificat noi pagina web, erau afişate doar 14 declaraţii, ale judecătorilor recent numiţi, fără a fi indicat când a avut loc aceasta. Nicolae Clima, preşedintele CSM, a declarat că deşi declaraţiile au ajuns la ei în termene legale, nu au reuşit să se încadreze în timp. „Declaraţiile ne-au fost transmise pe suport de hârtie şi acum noi lucrăm la introducerea datelor în format electronic. Pentru că este primul an când facem aceasta, ne-am confruntat cu mai multe probleme, în special tehnice. Plus că mai controlăm şi informaţia introdusă, din punct de vedere tehnic, fiindcă nu se plasează codul personal, anul naşterii, adresele, numerele de înmatriculare ale automobilelor, informaţiile care nemijlocit pot să identifice judecătorul. Din aceste motive a şi fost depăşit termenul de publicare a declaraţiilor”, a mai spus Clima.

Între timp, pe site-ul CSM au mai fost plasate declaraţiile a 284 de judecători din totalul de 434 câţi există, după cum a afirmat Nicolae Clima. „Câţi judecători există, atâtea declaraţii trebuie să fie pe site, dacă sunt mai puţine, este o încălcare. Ceea ce se include în declaraţie, depinde deja de modul în care fiecare interpretează legea. Şi au dreptate toţi, pentru că legea este neclară”, a explicat Cristina Cojocaru.

Pentru completarea în mod corect a formularelor declaraţiilor, CSM a elaborat un ghid, care a fost remis spre informare tuturor instanţelor judecătoreşti. „Există o mulţime de nereguli de interpretare, în lege, dar în ghid explicăm clar cum trebuie să fie completată declaraţia”, a spus Clima. Cu toate acestea, declaraţiile sunt în formate diferite, nu este clar dacă suma indicată conţine şi venitul soţiei, iar unii judecători nu scriu nimic la imobile, fie nu le au, fie interpretează legea diferit decât indicaţiile ghidului.

„Obligaţia plasării declaraţiilor pe site-ul CSM a apărut deoarece se doreşte combaterea corupţiei, iar pentru aceasta este nevoie de transparenţă şi de aplicarea în mod adecvat a sancţiunilor. Publicarea face parte din asigurarea transparenţei. Funcţionarea acestei legi depinde foarte mult de cum va fi implementată”, a declarat Vladislav Gribincea, jurist în cadrul organizaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”.

„Transparenţa informaţiei veniturilor funcţionarilor este o metodă de prevenire a corupţiei. Altceva este că declaraţiile nu oferă un tablou real al veniturilor şi al averii. În multe cazuri, la imobile se indică nişte preţuri simbolice, deşi, normal, ar trebui să fie preţurile de piaţă. Este foarte important ca aceste declaraţii să fie oferite publicului şi foarte important este ca ele să fie întotdeauna în aceeaşi sursă de informaţie, pentru ca populaţia să deprindă cultura de a lucra cu astfel de informaţii, ca să poată compara declaraţiile din diferiţi ani”, a declarat Lilia Carasciuc, director Transparency International Moldova.

Până în prezent, nici un judecător nu a fost tras la răspundere pentru încălcarea acestei legi, a declarat Nicolae Clima, preşedintele CSM. „Dar a fost în general cineva tras la răspundere în baza acestei legi?” ne-a întrebat retoric Clima. Aceasta înseamnă oare că în acest an, ca şi în anii trecuţi, toţi judecătorii şi funcţionarii au prezentat declaraţiile în termenele stabilite şi au indicat datele corecte?

Tatiana Eţco