Procurorii judecaţi

Jumătate din procurorii care au fost judecaţi în ultimii trei ani şi jumătate, pe numele cărora există sentinţe definitive, au fost achitaţi de către instanţele de judecată. Din cei şase acuzatori de stat judecaţi, trei au fost condamnaţi, doar că, doi dintre ei au primit condamnări mai mult simbolice şi doar unul singur a fost condamnat la închisoare cu executare. Astăzi, conform unui răspuns remis ZdG de către Procuratura Anticorupţie, pe rolul instanţelor de judecată se află alte şapte cauze penale care vizează acuzatori de stat, dar care încă nu au decizii finale.

Începând cu anul 2013, cele şase dosare penale finalizate de instanţele de judecată în care figurează numele unor procurori au un singur reprezentant al capitalei, ceilalţi cinci fiind procurori din raioanele ţării.

CSJ a constatat acţiuni de provocare din partea CNA

Pe 19 aprilie 2016, printr-o decizie irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), pronunţată integral la 2 iunie, au fost casate sentinţa de condamnare a Judecătoriei Floreşti din 14 mai 2015 şi decizia Curţii de Apel (CA) Bălţi din 21 octombrie 2015, fiind dispusă achitarea ex-procurorului în Procuratura r. Floreşti, Adriana Popescu, învinuită de corupere pasivă. Mai exact, în mai 2013, Popescu a fost reţinută în flagrant în biroul său de serviciu după ce a acceptat şi primit 8 mii de lei de la Veronica Rusnac, pe atunci, avocată stagiară. Banii ar fi fost solicitaţi de acuzatoarea de stat care, având în gestiune un dosar penal pe numele soţului Veronicăi, a constatat că aceasta nu întrunea condiţiile de participare în procesul penal ca apărător al soţului. Pentru a nu sesiza Uniunea Avocaţilor cu privire la această încălcare, Popescu ar fi cerut bani. Deşi prima instanţă, dar şi CA Bălţi au decis condamnarea Adrianei Popescu la 7 ani de închisoare cu executare, CSJ a hotărât s-o achite.

Completul de judecători format din Petru Ursache, Petru Moraru, Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti şi Constantin Alerguş au menţionat că „nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii”. Magistraţii au ajuns la concluzia că procurorul a fost provocat la comiterea infracţiunii de către denunţător şi ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA). „Colegiul penal lărgit indică că în speţa dată sunt întrunite… trei condiţii pentru a fi recunoscută instigarea şi provocarea infracţiunii”, fapt reclamat de Adriana Popescu în timpul examinării acestui dosar. „Organul de urmărire penală a depăşit gradul de cercetare pasivă a unei activităţi infracţionale oferind banii. Din materialele cauzei nu rezultă să fi fost prezentate de acuzare probe ce ar demonstra că în lipsa implicării colaboratorilor CNA ar fi fost săvârşită infracţiunea”, se menţionează în decizia CSJ. Unul din cei cinci judecători din complet, Ghenadie Nicolaev, a avut însă o opinie separată, considerând că „nu se confirmă pretinsa provocare şi instigare a inculpatei la săvârşirea infracţiunii de corupere pasivă”.

Adriana Popescu a fost suspendată din funcţie în iunie 2013. În mai 2015, când aceasta era luată sub strajă, direct din sala de judecată, Procuratura Generală (PG) emitea un comunicat de presă la subiect. Achitarea şi eliberarea recentă a Adrianei Popescu din închisoare însă nu s-a regăsit în niciun comunicat de presă al vreunei instituţii de stat.

Alt procuror achitat, acelaşi motiv: Provocare din partea CNA

În august 2013, după ce pe marginea dosarului s-a pronunţat şi CSJ, a devenit irevocabilă achitarea lui Mihail Canţîr, procuror în cadrul Procuraturii Orhei. Acesta a fost reţinut în flagrant în aprilie 2012, fiind acuzat că a estorcat 300 de euro de la un oarecare Igor Răducan pentru emiterea unei ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale pe faptul însuşirii unor bunuri materiale de către Rodica Blajinov de la o altă persoană. Pe 18 decembrie 2012, Judecătoria Botanica, mun. Chişinău, l-a condamnat pe Canţîr la 7 ani de închisoare. Prin decizia Colegiului penal al CA Chişinău din martie 2013 a fost admis apelul declarat de Petru Bobu, avocatul lui Canţîr, iar acesta a fost achitat, pe motiv că „fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii”.

Totodată, la fel ca şi în cazul Adrianei Popescu, completul de la CSJ, format din judecătorii Constantin Gurschi, Andrei Harghel, Constantin Alerguş, Ion Vâlcov şi Valentina Clevadî, a reţinut că judecătorii de la CA Chişinău au interpretat corect faptul că infracţiunea a fost provocată. „Organul de urmărire penală, facilitând şi încurajând acţiunile lui Igor Răducan …, a purces la investigarea cauzei nu într-o manieră pasivă de supraveghere şi investigare a pretinsei activităţi criminale, dar în mod activ l-au sprijinit pe Igor Răducan sub acoperire ca „participant la darea mitei”, determinându-l pe acesta şi inculpat la comiterea pretinsei infracţiuni de corupere pasivă. Pe parcursul judecării cauzei nu au fost prezentate alte date ce ar demonstra că, în lipsa implicării colaboratorilor CNA, ar fi fost comisă infracţiunea”, se menţionează în decizia CSJ. Judecătorii au ajuns la concluzia că procurorii şi ofiţerii CNA nu au adus probe care să demonstreze că procurorul a estorcat mita şi că i-a scris pe o foaie suma cerută, iar faptul că cei 300 de euro au fost găsiţi în portbagajul maşinii procurorului ar demonstrat această ipoteză.

După ce a fost achitat, Mihail Canţîr a revenit în organele procuraturii, activând, până în martie 2014 în cadrul Procuraturii Călăraşi, când a demisionat. Ulterior, el a cerut daune de 570 de mii de lei de la Ministerul Justiţiei pentru acel dosar şi lezarea onoarei şi demnităţii. Instanţa i-a satisfăcut însă pretenţiile parţial, acordându-i 25 de mii de lei. Anul trecut, Canţîr, prin intermediul instanţei de judecată, a obţinut 71 de mii de lei, indemnizaţie unică pentru concediere din organele procuraturii.

Iertată: „A săvârşit acţiuni de trafic de influenţă pentru prima dată”

Al treilea procuror achitat în ultimii trei ani şi jumătate este Marina Novîi, care activa în cadrul Procuraturii sect. Ciocana, mun. Chişinău. Absolventă a Institutului Naţional al Justiţiei, Novîi a fost reţinută, în martie 2012, în flagrant, în timp ce primea 300 de euro de la Vasili Gaţcan, căruia i-a promis scoaterea de sub urmărire penală în două dosare în care figura numele acestuia, aflate în gestiunea altui procuror. Novîi şi Gaţcan au discutat pe marginea dosarelor în care figura numele acestuia încă din decembrie 2011, când acesta a început să fie urmărit penal pentru furt. Prima instanţă, Judecătoria Râşcani, în decembrie 2012 a achitat-o pe inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de corupere pasivă şi a condamnat-o la o amendă de 3 mii de lei în cazul acuzaţiilor de trafic de influenţă.

Procurorii au atacat sentinţa, cerând 7,6 ani de închisoare pentru Novîi, însă Colegiul penal al CA Chişinău a respins apelul, precizând că „în cadrul examinării cauzei, era evidentă lipsa în acţiunile inculpatei a semnelor componenţei de infracţiune imputate prevăzute de art. 324 (corupere pasivă)”. Cu referire la traficul de influenţă, judecătorii au notat că „ţinând cont de faptul că inculpata a fost instigată de a săvârşi acţiuni ilegale, însă a conştientizat pericolul social al acestora, s-a căit sincer şi s-a caracterizat pozitiv la locul de muncă, a săvârşit acţiuni de trafic de influenţă pentru prima dată, asumându-şi obligaţiunea de a nu le mai repeta, instanţa a considerat că prin retrăirile acesteia pentru cele săvârşite deja a fost realizat scopul răspunderii penale”. Judecătorii CSJ Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev şi Vladimir Timofti, în octombrie 2013, au respins recursul procurorului, ca fiind depus peste termen, astfel că Marina Novîi a scăpat practic fără pedeapsă.

În martie 2012, după ce a fost reţinută în flagrant, Marina Novîi a demisionat din organele procuraturii.

7 procurori îşi aşteaptă sentinţele definitive
„În prezent, în instanţele de judecată se află pe rol şapte cauze penale în privinţa a şapte procurori. Dintre acestea, trei cauze penale privind coruperea pasivă se află spre examinare în fond, în Judecătoriile Dubăsari, Comrat şi Străşeni, o cauză penală, privind încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei, se află în examinare în fond la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău. La examinare în ordine de apel, în CA Bălţi se află alte două cauze penale, una privind coruperea pasivă şi alta privind traficul de influenţă. Pe rolul CSJ, în ordine de recurs se află o cauză penală privind coruperea pasivă”, menţionează Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, într-un răspuns remis pe adresa redacţiei. ZdG va reveni, în ediţiile viitoare, cu detalii despre procurorii din dosarele care se află în examinare în instanţele de judecată.

Singurul procuror care stă în puşcărie e de la Glodeni

În februarie 2016, CSJ a menţinut hotărârea CA Bălţi din 30 septembrie 2015 privind condamnarea la 7 ani de închisoare cu executare pe numele lui Ruslan Canila, procuror în cadrul Procuraturii Glodeni. Acesta a fost învinuit că, „activând în funcţia de procuror în Procuratura Glodeni şi participând în calitate de acuzator de stat la examinarea cauzei penale în privinţa lui Grepacevschii Dmitrii în Judecătoria Glodeni, având scopul primirii banilor ce nu i se cuvin, a organizat şi realizat în complicitate cu Nadejda Pasat şi Andrei Vasîlos pretinderea de la Grepacevschii Dmitrii a banilor în sumă de 50 000 Euro pentru a contribui şi realiza cu ajutorul judecătorilor din Judecătoria Glodeni şi altor persoane publice eliberarea de sub arest şi emiterea sentinţei de achitare în cauza penală în privinţa lui Grepacevschii”. La 24 mai 2012, Canila a fost reţinut în flagrant în timp ce primea 5 mii de euro „ca garanţie” a prezentării întregii sume. În octombrie 2013, Judecătoria Făleşti îl achita pe procuror, doar că, ulterior, CA Bălţi şi CSJ l-au condamnat, considerându-l pe acesta vinovat de comiterea infracţiunii.

Astfel, astăzi, Ruslan Canila, care, în iunie 2012, a depus cerere de demisie din organele procuraturii, este singurul procuror prins cu mită care se află în închisoare.

Condamnări simbolice: Amendă şi închisoare cu suspendare

Ceilalţi doi procurori condamnaţi în ultimii trei ani şi jumătate s-au ales, mai degrabă, cu pedepse simbolice. Astfel, în octombrie 2014, prin decizia CSJ a devenit irevocabilă sentinţa de condamnare pentru escrocherie a procurorului Igor Răcilă de la Procuratura Basarabeasca. În mai 2010, acesta a pretins 5 mii de lei de la Alexei Dulghier pentru a înceta urmărirea penală pe numele acestuia, iar ulterior a primit 3 mii de lei, fiind reţinut. Interesant este că, deşi cazul său nu diferă foarte mult, în esenţă, de cele ale altor colegi, procurorul a fost cercetat penal pentru escrocherie şi nu pentru corupere pasivă, articol din Codul Penal care prevede pedepse mai dure. Astfel, în mai 2013, prin sentinţa Judecătoriei Cimişlia, Răcilă a fost condamnat pentru fapta sa la o amendă de 10 mii de lei, cu privarea de a activa în organele procuraturii timp de 1 an. Inclusiv judecătorii de la CSJ au menţinut această condamnare. În perioada când a fost anchetat penal, Igor Răcilă a fost suspendat din funcţia de procuror. Astăzi însă, legal, acesta poate reveni în funcţie.

Al treilea procuror condamnat, de asemenea mai mult simbolic, este Octavian Jalbă, procuror în cadrul Procuraturii Râşcani, reţinut în flagrant în februarie 2012 după ce a primit 1500 de lei şi 400 de euro de la cetăţeanul Grigore Diacenco. Procurorul a solicitat banii pentru a-l scoate pe Diacenco de sub urmărire penală, fapt care s-a şi produs, după primirea banilor, conform sentinţei Judecătoriei Drochia din martie 2013, devenită definitivă. Jalbă a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de un an, fără dreptul de a activa în organele procuraturii pentru o perioadă de trei ani.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. stati olga

    doamne fereste cite prostii mai ies din ziarul vostru…sunteti foarte neinformati…si duceti in eroare lumea…nesimtitilor….procurorul care sta inchis a cerut mita de la un pedofil si o prostituata care isi vinde copiii prin alte tari…si inca 500000 mii.. si inca a fost prins cu mita…doamne fereste cite miniuni…birfe de tot felul…..voi singuri credeti ce scrieti sau asa vi se face comanda……ati gasit tapul ispasitor, ..pursisimplu sa facut un plan..ca trebuie sa incidem numaidecit un procuror…ca sa vada lumea ca coruptia lucreaza..si a nimerit bietul om sub mina prostilor…mai bine prindeti adevaratul CORUPT care nu numai cere dar si ordona sa i se dea bani,bani si iar bani…da aceilati procurori judecati ..printro minune au fost achitati…..cred ca au avut multi bani sa corupa colegiul magistraturii…da asta daca nu are de unde sa dea…sa stea inchis..poate vor creste copiii lui cumva si fara tata, asa pare,…cine cunoaste acest om stie sigur ca niciodata nu a fost corupt…da prosti deal de voi poate sa scrie multe PROSTOLOGII……asa e tara noastra plina de idioti ,mii rusine ca mam nascut in moldova……………

    • Ianina Palkova

      Sa nu-ti fie rusine de tara ta, caci acolo te- ai nascut. Sa nu faci pe nimeni prost, caci daca a fost inchis acest om numit procuror, cu siguranta ca nu in zadar. Nu a fost nici o intelegere, cunosc acea persoana si va asigur ca a fost corupta pe tot parcursul activitatii in calitate de procuror. Ca fosta lui sotie am avut ocazia sa avem in casa zeci de mii de lei adusi de el luati prin mita, dosare penale ascunse in casa, acte sexuale cu persoane retinute de gen feminin in biroul de munca si multe alte incidente. Am activat in sistemul judecatoresc si cunosc bine ce actiuni ilegale sau petrecut, si la timpul actual cu siguranta ca se pertec. Ruslan Canila a fost pedepsit nu degeaba, copii ii vor creste, cu ce cresteau acei copii de la care au fost luati ca mita bani, nu va i trebati. Coruptia in Republica Moldova din pacate aici nu se finisesza cu pedepsirea unor functionari care activeaza in organele de drept.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *