Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Procurorii implicaţi în dosarul Caramalac

Procurorii implicaţi în dosarul Caramalac

La trei ani de la comiterea faptei, Procuratura Anticorupţie l-a reţinut, în dimineaţa zilei de marţi, 11 octombrie, pe Andrei Pântea, fost prim-adjunct al procurorului general. Procurorii au constatat în acţiunile ex-procurorului „depăşirea atribuţiilor de serviciu”, după ce Pântea a dispus trimiterea dosarelor penale de pe numele „hoţului în lege” Grigore Caramalac, deschise în R. Moldova, în adresa organelor de drept din Federaţia Rusă, care, în februarie 2015, le-au clasat. Andrei Pântea nu este însă singurul procuror care a participat la salvarea lui Caramalac.

ZdG a fost prima instituţie de presă care a scris, în ianuarie 2014, despre faptul că prin semnătura lui Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, s-a dispus trimiterea dosarelor penale pe care „hoţul în lege” Grigore Caramalac le avea în R. Moldova, în adresa Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse. Menţionam atunci că cele două dosare penale, deschise la Chişinău pentru şantaj, banditism şi organizare a unor tentative de omor la comandă, comasate ulterior în cadrul unei singure cauze, au fost trimise în Rusia în iulie 2013, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, după ce toate actele fuseseră traduse în limba rusă.

Pântea în 2014: „Cred că a fost adoptată o decizie corectă. Să nu inventăm”

În 2014, ne-am întâlnit cu Andrei Pântea, cel care şi-a pus semnătura finală pe actul de trimitere a dosarelor, în biroul său de serviciu de la Procuratura Generală (PG), acesta a încercat să ne convingă că a procedat corect, făcând referire la expirarea termenului de prescripţie în cazul infracţiunilor imputate lui Caramalac, dar şi a solicitărilor insistente venite din partea organelor de drept din Rusia. „S-a efectuat o procedură legală de transfer a unei urmăriri penale. Cauza a fost expediată nu în adresa unui SRL sau a unui ONG, ci în adresa Procuraturii Generale a Federaţiei Ruse, conform legii. Corespondenţa dintre instituţii durează din 2004. S-a refuzat de mai multe ori extrădarea cetăţeanului respectiv. Mă întreb: Trebuie să recurgem la nişte trucuri ilegale pentru a declara că noi combatem criminalitatea? Să inventăm motive de refuz a extrădării? Trebuie să admitem expirarea termenului de prescripţie pentru ca ulterior să răspund de ce am admis asta? În 2016, acest termen avea să expire. Cred că a fost adoptată o decizie corectă. Să nu inventăm. De fapt, pe cetăţeanul respectiv tot noi l-am ridicat la rang de erou, între ghilimele vorbind”, ne spunea Pântea, care se află astăzi în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie, fiind reţinut pentru 72 de ore.

În procesul de „salvare” a lui Caramalac au fost însă implicaţi şi alţi procurori, care nu au ajuns să fie reţinuţi. Astfel, la început de 2013, după ce Andrei Pântea i-a luat locul lui Valeriu Zubco, dosarele lui Caramalac, împreună cu alte dosare care vizau grupări criminale, au fost atribuite unei secţii formate atunci prin ordinul procurorului general interimar: Secţia Control şi Investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată, şeful acesteia devenind procurorul Vasile Godoroja. Anume acesta a venit, câteva luni mai târziu, oficial, cu propunerea ca dosarele lui Caramalac să fie conexate şi trimise la Moscova. „Am luat dosarul, am reluat urmărirea penală, am constatat că se apropie termenul de prescripţie şi, pentru că a venit o solicitare din Rusia, am decis să-l trimitem acolo”, ne zicea atunci Godoroja. Între timp, Godoroja a activat în funcţia de şef interimar al Secţiei Analitică şi Asistenţă Metodică din cadrul Direcţiei Control a Urmăririi Penale şi Asistenţă Metodică a PG. În iulie 2016, acesta a depus cerere de demisie, acceptată de Consiliul Superior al Procurorilor şi a plecat onorabil din sistem. A revenit însă la scurt timp, fiind angajat recent în funcţia de inspector în cadrul Inspecţiei Procurorilor, entitate creată după reformarea PG.

Foştii subalterni au dat depoziţii împotriva lui Pântea?

Secția Asistență Juridică Internațională, condusă de Anatolie Pârnău
Secția Asistență Juridică Internațională, condusă de Anatolie Pârnău

Un alt „artizan” al expedierii dosarului lui Caramalac la Moscova este Anatolie Pârnău, pe atunci şeful Secţiei Asistenţă Juridică Internaţională şi Integrare Europeană din cadrul PG. „Am trimis dosarul, deoarece au venit procurorii cu propunerea. Am examinat-o şi am decis că sunt temeiuri. Procurorul Vasile Godoroja a prezentat actele, noi am verificat. Cazul a fost examinat la fel ca şi alte cazuri de extrădare”, spunea atunci, Pârnău. Liliana Nani a fost procurora responsabilă de caz. Astăzi, Pârnău şi Nani sunt ambii procurori în secţia asistenţă juridică internaţională din cadrul direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană a PG.

Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a precizat că, în acest moment „doar cetăţeanul Pântea figurează în acest dosar”, subliniind, cu referire la ceilalţi procurori care au pus umărul la trimiterea dosarelor lui Caramalac la Moscova că „urmărirea penală e în desfăşurare”. Morari a admis că unii procurori implicaţi în acest proces au dat depoziţii în cadrul dosarului împotriva fostului adjunct al procurorului general. Informaţia poate fi dedusă şi din comunicatul PG, în care se menţionează că „temei pentru reţinerea fostului prim-adjunct al procurorului general, Andrei Pântea, au servit probele acumulate în acest caz, inclusiv, declaraţiile mai multor martori potrivit cărora rezultă primirea indicaţiilor privind transferul procedurii penale în privinţa lui Caramalac, precum şi identificarea la domiciliul persoanei reţinute, în urma percheziţiei, a unor acte referitoare la cazul Caramalac”. L-am întrebat pe Morari de ce reţinerea lui Pântea a survenit abia la 3 ani de la comiterea faptei. „De ce acum? Pentru că eu sunt procuror anticorupţie şi mi-am asumat lupta cu corupţia”, ne-a replicat acesta.

PG a refuzat să ne ofere datele de contact ale celorlalţi procurori implicaţi în dosarul Caramalac şi a refuzat să ofere comentarii pe marginea cazului, pe motiv că ancheta penală încă este în desfăşurare.

Pântea, un fost procuror milionar

Potrivit actului de acuzare înocmit de procurorii anticorupţie, pe 6 şi 7 martie 2013, Andrei Pântea a dispus, „neîntemeiat şi nemotivat, reluarea urmăririi penale în două cauze în privinţa lui Grigore Caramalac cu retragerea cauzelor penale de la DGUP al MAI şi, respectiv, Secţia pentru Cauze Excepţionale a PG, cu transmiterea acestora pentru efectuarea urmăririi penale altei subdiviziuni. În cadrul cauzelor penale, care au fost conexate într-o singură procedură, din momentul reluării până la transferul în Rusia, nu a fost efectuată nicio acţiune de urmărire penală, fapt ce denotă netemeinicia reluării urmăririi penale, care a fost făcută doar în scopul transferului cauzei. Ulterior, cauza penală, fiind transferată în Federaţia Rusă, a fost clasată de autorităţile competente ale acestui stat pe motiv că „materialele cauzei penale nu au fost autentificate de o persoană oficială, nu s-a aplicat ştampila oficială a PG şi au fost cusute parţial, fapt ce denotă dubii asupra valabilităţii actelor examinate”.

Andrei Pântea a fost şeful Procuraturii din Anenii Noi, iar în 2011 a fost promovat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general. În 2013, după demisia lui Valeriu Zubco în urma vânătorii din Pădurea Domnească, Pântea a deţinut interimatul funcţiei de procuror general timp de 3 luni. În 2015, pentru alte alte câteva luni a fost adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, plecând şi din această funcţie în septembrie 2015, după mai multe acuzaţii aduse de fostul şef al instituţiei, Ion Diacov. ZdG a scris că familia Pântea, deşi nu deţine afaceri, are o avere de invidiat. Soţii Pântea şi-au înălţat o casă modernă cu două niveluri pe o stradelă din oraşul Codru din Chişinău. În declaraţia de venit pentru anul 2013, Pântea indica faptul că şi-a cumpărat un lot pentru care a plătit aproape 44.000 de lei. Reiese că omul legii a avut nevoie de doar doi ani pentru a-şi înălţa casa. Pe lângă casă, Andrei Pântea mai are câteva apartamente şi cel puţin trei automobile, printre care un BMW X5, fabricat în 2006 şi cumpărat în 2013 cu 150.000 de lei. „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc? Să-şi ridice acolo o colibă? Să umble încălţat în cizme de chirză? Luaţi în calcul anii lucraţi în Procuratură”, ne-a zis Pântea, justificându-şi averea.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.