Procurori (ne)atestaţi

În ultimii doi ani şi jumătate, 22 de procurori au primit calificativul „neatestat” în urma evaluării ordinare la care au fost supuşi. La atestarea repetată, care a fost programată peste trei sau şase luni, toţi au reuşit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţinut dreptul de a rămâne în organele procuraturii pentru a face dreptate. Este adevărat că unii, la scurt timp după ce au fost atestaţi, au ales să plece benevol din funcţie, însă cu o indemnizaţie unică de câteva zeci de mii de lei.

Legea cu privire la Procuratură şi Regulamentul cu privire la atestarea procurorilor prevăd ca toţi procurorii să treacă prin această procedură. Cei numiţi în funcţie urmează să fie atestaţi după maximum doi ani de la accederea în profesie, iar ceilalţi, o dată la cinci ani. Atestarea unui procuror este efectuată de către Colegiul de Calificare (CC), care poate da două soluţii: „atestat” sau „neatestat”. În cazul în care un procuror primeşte calificativul „neatestat”, atunci CC propune procurorului supus atestării repetarea procedurii de atestare în termene care pot varia de la trei la şase luni, după lichidarea neajunsurilor constatate în activitatea profesională, sau, după caz, poate recomanda procurorului general retrogradarea persoanei supuse atestării sau chiar eliberarea ei din funcţie. Conform unui răspuns oferit de Viorel Morari, preşedintele CC, în ultimii doi ani şi jumătate, 22 de procurori au picat testul după prima încercare de a fi atestaţi.

Neatestat, atestat, demis

Prima din acest şir a fost procurora Olga Bradu, din cadrul Procuraturii Ciocana, neatestată în mai 2014. Deşi urma să fie atestată suplimentar, peste trei luni, acest lucru nu a mai avut loc, pentru că în noiembrie 2014 Bradu a solicitat acordarea de concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului, iar la scurt timp, CSP i-a acordat concediu până în octombrie 2017. În iulie 2014, şi Oleg Oală, procuror în Procuratura sect. Râşcani, primea calificativul „neatestat” şi un termen de patru luni de pregătiri pentru o atestare repetată. Ce a urmat? Oală a continuat să activeze în funcţia de procuror până în toamna anului 2015, când a fost demis după ce pe numele său a fost iniţiată o procedură disciplinară, acuzatorul de stat fiind găsit vinovat pentru faptul că ar fi încercat să influenţeze, din poziţia sa de procuror, asupra administraţiei „Autogara Nord” să favorizeze circulaţia a două microbuze de pe ruta Chişinău – Bălţi, deţinute de soţia sa.

Tot în iulie 2014, a fost „neatestat” şi procurorul Vitalie Crigan, din cadrul Procuraturii r. Sângerei. În februarie 2015, la reevaluare, procurorul a reuşit să obţină calificatul „atestat” şi, respectiv, a obţinut şansa să rămână în organele procuraturii. La scurt timp, în luna aprilie 2015, acesta a depus cerere de demisie, solicitând şi achitarea indemnizaţiei unice de concediere. CSP a acceptat cererea procurorului. În luna octombrie 2014, şi Valerian Babilev, procuror în cadrul Procuraturii r. Anenii Noi, era „neatestat”. La fel ca şi în cazul lui Vitalie Crigan, la reevaluarea din februarie 2015, acesta a fost „atestat”. Babilev este şi astăzi procuror la Anenii Noi. Prin situaţii similare au trecut şi procurorii Veaceslav Balan, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, Oleg Baciu, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, Alexandru Gordilă, procuror în cadrul Procuraturii mun. Bălţi, sau Constantin Popa, din cadrul Procuraturii Anticorupţie (PA). Aceştia au fost atestaţi la câteva luni după ce au picat testul, la prima evaluare.

„Neatestaţi” cu plecare din sistem sau în concediu

De fapt, istoria se repetă practic cu fiecare procuror care a fost evaluat cu „neatestat”. La reevaluarea de peste trei sau şase luni, toţi au fost declaraţi apţi pentru a-şi continua activitatea în organele procuraturii. Lucreţia Zaharia, procuror în Secţia control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, era neatestată în luna decembrie 2014, iar în luna mai, aceasta primea calificativul „atestat”. Zaharia este procurora care s-a ocupat inclusiv de dosarul „clonării” a două ziare, ZdG şi Timpul, urmărire penală care nu a avut o finalitate. Olga Bolocan, pe atunci procuroră în cadrul Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, era şi ea neatestată în octombrie 2014. În cazul ei se decidea retrogradarea din funcţia deţinută. Bolocan a contestat hotărârea, iar la scurt timp, în luna noiembrie, CSP decidea s-o anuleze, cu dispunerea atestării repetate a procurorei. O altă procuroră cu nume similar, Olga Bolocan, din cadrul Procuraturii mun. Chişinău, a fost şi ea sancţionată cu retrogradarea din funcţie. Deşi ulterior CSP a anulat neatestarea, în luna octombrie 2015, Bolocan decidea să părăsească funcţia de procuror.

Igor Balmuş, fost procuror în cadrul Secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie din cadrul Direcţiei investigaţii generale a PG, era neatestat în mai 2015. La reatestarea din octombrie, acesta a primit calificativul „atestat”. În martie 2016, Balmuş, care este ginerele judecătoarei Dina Rotarciuc, a plecat benevol din cadrul PG, candidând ulterior pentru o funcţie de judecător. Liliana Bugăescu, procuroră în cadrul Procuraturii sect. Râşcani, Chişinău, a primit calificativul „neatestat” în mai 2015. Ulterior, aceasta a continuat însă să activeze în Procuratură, iar recent, în luna mai 2016, a plecat în concediu de îngrijire a copilului până în februarie 2019.

Doi procurori neatestaţi în mai 2016

Eugeniu Novac, procuror militar în Procuratura militară, era neatestat în mai 2015. Peste jumătate de an însă, şi acesta primea calificativul „atestat”. Imediat, a plecat în concediu pentru îngrijirea copilului. A revenit în funcţie în luna februarie 2016. Şi Aurelia Guţu, procuroră la Procuratura Botanica, neatestată în martie 2015, a primit calificativul „atestat” în luna octombrie a anului trecut. La fel s-a întâmplat şi cu procurorul Igor Gherasim, din Procuratura r. Râşcani, neatestat în iulie 2015 şi atestat în luna octombrie, cu procurorul Vitalie Călugăreanu, care activează în cadrul Procuraturii de nivelul Curţii de Apel Chişinău, neatestat din cauza „calificării insuficiente” în noiembrie 2015, dar atestat în aprilie 2016, precum şi cu Mirandolina Suşiţcaia, procuroră în cadrul Procuraturii Anticorupţie, neatestată în noiembrie 2015, dar atestată în aprilie 2016. Un caz asemănător este şi cel al procurorului Marcel Caras de la Criuleni. Neatestat în noiembrie 2015, la evaluarea repetată, din luna mai 2016, acesta este atestat. La mai puţin de o săptămână, pleacă din organele procuraturii, cerând şi indemnizaţia unică, care, la fel ca şi în cazul judecătorilor, se calculează din produsul înmulţirii salariului lor mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţie. Andrei Salcuţan a fost procuror la Criuleni. În luna aprilie 2015, acesta a fost neatestat şi urma să fie evaluat peste şase luni. Între timp însă, pe numele acuzatorului de stat a fost iniţiată o procedură disciplinară, astfel că, în luna noiembrie, Salcuţan a depus cerere de demisie din organele procuraturii.

Recent, alţi doi procurori au primit calificativul „neatestat”, Vasile Gherasimenco, fostul adjunct al procurorului mun. Chişinău, şi Vladimir Lupu, procuror în Secţia control al activităţii operative de investigaţii şi asigurare a regimului secret a PG, ambii evaluaţi în luna mai 2016. Cei doi urmează să fie evaluaţi repetat peste trei luni.

Explicaţiile membrilor CC: „Procurorii vin mai pregătiţi”

„A doua oară, procurorii vin cu mult mai pregătiţi şi răspund mai bine la întrebările adresate de membrii Colegiului. După volumul de lucru, noi nu am constatat necorespunderea funcţiei deţinute, pentru că fiecare lucrează într-un domeniu al său şi, plus-minus, corespunde, chiar dacă indicii pot fi diminuaţi. Probleme erau la răspunsurile acordate la întrebări. Nu există cazuri când membrii Colegiului închid ochii la a doua evaluare”, susţine Viorel Morari, preşedintele CC, tot el, şeful PA.

Adriana Eşanu, membru al CC din partea societăţii civile, susţine şi ea că explicaţia rezultatelor atestării procurorilor ţine de pregătirea acestora. „Procurorii conştientizează că, din moment ce nu au fost atestaţi prima dată, trebuie să se pregătească mai bine la o atestare repetată. Nu porniţi de la ideea preconcepută că ar fi careva influenţe exercitate asupra membrilor Colegiului. Am remarcat în aceşti doi ani şi jumătate că au fost situaţii când la prima atestare unii procurori nu au fost atestaţi. De ce? Pentru că au avut o prestaţie proastă. Asta a putut fi influenţată de atmosfera stresantă, pentru că procurorii tot sunt oameni. De cele mai multe ori, la unele întrebări foarte simple, ei nu au putut să răspundă, iar eu cred că asta a fost din cauza emoţiilor, pentru că sunt lucruri chiar simple. La atestarea repetată, lucrurile se schimbă, iar procurorii am avut impresia că s-au pregătit. Vă asigur că o influenţă asupra membrilor nu a fost”, menţionează Eşanu.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Simion

    Dupa cum arata mafiotii justitiei, nici nu este de mirare. I-ai pe rand, citeste-le CV-urile. N-au citit decat coperta Codului civil/penal etc. Penali analfabeti, sabotori inraiti imbogstiti ptin nemunca, nulitati vandute, moaste imputite, escroci imorali. Nici mediocritati nu le poti spune. O mediocritate mai poate face umbra pamantului, pe cand o nulitate ce face parte dintr-o retea de scoala veche sovietica poate sa faca numai tampenii, gainarii, potlogarii. Cu acesti tembeli tupeisti in frunte, justitia nu este numai proasta, este si Gluma proasta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *