„Principalul suspect” din dosarul Ţurcan, ţinut şapte luni în arest, apoi declarat nevinovat
Ion Agaci, despre care procurorii spuneau că este principalul suspect în cazul asasinării omului de afaceri Igor Ţurcan, a fost scos de sub urmărire penală la sfârşit de octombrie. Din aprilie, procurorii nu le mai ceruseră judecătorilor prelungirea mandatului de arest pe numele lui Agaci. Anterior, însă, acesta fusese privat de libertate timp de 7 luni.
Ion Agaci a fost reţinut de oamenii legii în 2011, la 26 septembrie. Atunci, procurorii îl prezentau drept principalul suspect în cazul morţii omului de afaceri Igor Ţurcan. Peste trei zile, lui Agaci i-a fost adusă şi învinuirea: Omor intenţionat. Borislav Babenco, judecător de instrucţie la Judecătoria Centru, elibera atunci, pe numele lui Agaci, un mandat de arest pentru 30 de zile.
De la „principalul suspect” la sistarea arestului
Borislav Babenco şi-a motivat încheierea ghidându-se de demersul procurorilor. Astfel, Denis Rotaru, procuror în secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale a Procuraturii Generale (PG), în demersul său de eliberare a mandatului de arest, făcea referire la faptul că „în privinţa învinuitului există bănuieli rezonabile şi verosimile de comitere a infracţiunii imputate… Caracterul verosimil al învinuirii se probează prin următoarele circumstanţe de fapt constatate: rezultatele acţiunilor de urmărire penală efectuate, audierile martorilor, concluziile rapoartelor de expertiză, etc… Actualmente, organul de urmărire penală are suspiciuni că învinuitul ar putea să se ascundă…, să împiedice stabilirea adevărului, prin diferite metode ilegale să influenţeze organul de urmărire penală în vederea tărăgănării şi examinării injuste a cazului…”.
Aceleaşi argumente au fost expuse şi de judecătorul de instrucţie în motivarea încheierii de eliberare a mandatului de arest. În mai multe expresii folosite pentru motivare de Borislav Babenco am depistat fraze extrase din demersul procurorilor.
Demersuri şi încheieri similare din partea procurorilor şi a judecătorilor au fost mai multe în decurs de aproape 7 luni, cât Ion Agaci s-a aflat în arest. Până pe 2 februarie 2012, Babenco a prelungit mandatul, invocând aceleaşi motive ca şi atunci când a eliberat mandatul de arest, de nu mai puţin de patru ori.
Deşi, anterior, magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău respingeau recursurile avocatului lui Agaci, la 2 februarie, aceştia l-au admis, Agaci fiind trimis în arest la domiciliu. Arestul la domiciliu a fost prelungit pentru încă 30 de zile la sfârşit de februarie de către Ion Ţurcan, care l-a înlocuit pe Babenco, aflat în concediu. În martie 2012, mandatul de arest pe numele lui Agaci a fost prelungit la cererea procurorilor pentru ultima dată, după care, din aprilie, aceştia nu s-au mai adresat în instanţă, Agaci ajungând în libertate.
„Procurorii nu au prezentat probe”
În toată această perioadă, Gheorghe Cobzac, avocatul lui Ion Agaci, a depus cereri pe adresa procurorului general, Valeriu Zubco, prin care solicita eliberarea din arest a clientului său. Ca şi în recursuri, Cobzac menţiona că învinuirea lui Agaci este bazată pe bănuieli şi presupuneri, pentru că procurorii nu au prezentat niciodată în judecată probele despre care vorbeau, declaraţiile martorilor sau imaginile video, că temeiurile de reţinere au lipsit la momentul arestului şi că Agaci nu a încercat vreodată să se ascundă, având un loc permanent de trai.
Cobzac preciza că procurorii nu au prezentat probe care să confirme temeinicia demersului privind privarea de libertate a lui Agaci şi că, de când a fost reţinut, cu acesta nu au fost efectuate acţiuni de urmărire penală. În recursul din ianuarie 2012, admis până la urmă de magistraţii de la CAC, Cobzac menţiona că în privnţa clientului său a fost încălcat art. 5 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, „dreptul la libertate”, amintind că Ion Agaci nu a încercat niciodată să se eschiveze de la urmărirea penală, colaborând cu oamenii legii, fapt demonstrat şi prin acceptarea verificării declaraţiilor sale cu ajutorul poligrafului.
Scos de sub urmărire fără ştirea lui Bratunov?
În august 2012, dat fiind că oamenii legii nu întreprindeau niciun fel de acţiuni cu învinuitul Agaci, Cobzac s-a adresat cu o cerere către judecătorul de instrucţie Babenco, solicitând stabilirea unui termen rezonabil pentru urmărirea penală a lui Agaci. Babenco a acceptat cererea şi a stabilit termenul rezonabil de două luni. Astfel, la 24 octombrie 2012, termenul rezonabil avea să expire, Agaci urmând a fi scos de sub urmărire penală.
„La această dată, am fost informat prin telefon de procurorul Lilian Cociu, ulterior şi de către procurorul Denis Rotaru că s-a emis ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală, din lipsa elementelor infracţiunii în privinţa lui Agaci”, spune Cobzac.
Acesta îi atenţiona încă în decembrie 2011 pe procurori, explicându-le că merg pe o pistă greşită în dosarul Ţurcan. Corneliu Bratunov, şeful secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, spunea atunci că nu doreşte să comenteze „aberaţiile avocatului”.
Acum, Bratunov zice că nu ştie despre existenţa unei asemenea ordonanţe. „Nu cred. Eu nu am văzut o astfel de ordonanţă. Voi verifica”, ne-a spus Bratunov, care ne-a cerut să revenim joi, 15 noiembrie, pentru a putea verifica dosarul. Nici Lilian Cociu şi nici Denis Rotaru nu au răspuns la apelurile ZdG. La telefonul lui Cociu a răspuns cineva, care ne-a spus că procurorul este în şedinţă, întrebându-ne însă cine suntem. Ulterior, nu a mai răspuns.
Până la închiderea ediţiei, nici Serviciul de presă al PG nu a putut să ne ofere mai multe informaţii. Ni s-a spus doar că Bratunov, care poate verifica materialele dosarului, nu este pe loc, aşa că va trebui să revenim.
Contactat între timp de ZdG, Gheorghe Cobzac ne-a spus că a primit de la PG ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală a lui Ion Agaci.
Despre ne(motivarea) judecătorilor
„Consider că, absolut neîntemeiat, un cetăţean al R. Moldova, considerat stat democratic, s-a aflat total ilegal sub urmărire penală şi în stare de arest, fiind limitat în drepturi timp de 7 luni”, afirmă Gheorghe Cobzac. „Încheierile judecătorului de instrucţie au fost aceleaşi de fiecare dată. Şi la CAC există deja o practică, or, acolo, judecătorii nu doresc să intre în esenţa probelor. Până într-un moment, luau în calcul doar ce spuneau procurorii”, zice Cobzac.
Juristul Ion Guzun, de la Centrul de Resurse Juridice, studiind motivarea unei încheieri emise de Babenco, spune că „nu pune la îndoială faptul că infracţiunea de care este învinuit Agaci este una excepţional de gravă, respectiv acordă judecătorului dreptul de a aplica măsura de arest preventiv, dar că judecătorul de instrucţie nu a motivat care sunt circumstanţele care l-au determinat să considere că învinuitul se va ascunde de urmarirea penală sau că va comite noi infracţiuni…”, afirmă Guzun.
„Să vă dea interviu avocatul. Asta e misiunea d-lui”, aşa a reacţionat judecătorul Babenco, atunci când i-am solicitat opinia vis-a-vis de declaraţiile lui Cobzac, precum că procurorii nu au prezentant vreodată probe care ar fi justificat arestul lui Agaci. „Tot ce am avut de scris, am scris în încheieri. Dacă avocatul, care-i fost procuror, afirmă aşa ceva, el are încheieri, are tot. El ştie cum să facă. Nu am dreptul de a divulga informaţii din cadrul urmăririi penale. Dacă avocatul ştie ceva, să vă spună. Eu nu ştiu nimic”, a mai spus Babenco.
„Odată cu scoaterea lui Agaci de sub urmărire penală, el capătă dreptul de a-şi recupera paguba materială şi morală în legătură cu supunerea lui neîntemeiată la urmărirea penală şi ţinerea sub arest. Neapărat, apărarea va acţiona statul în judecată, în vederea despăgubirilor”, precizează Gheorghe Cobzac.
Amintim că, în iunie 2011, o maşină de tip „Lada”, cu numere de înmatriculare ruseşti false, a explodat pe str. Columna din Chişinău, în apropierea Federaţiei de Tenis din Moldova, chiar în momentul în care Igor Ţurcan, preşedintele forului, ieşea din sediu. În urma exploziei, acesta a fost grav rănit, iar după aproape trei ore a decedat.
