Primarii pe “ruta” flagrantului

Potrivit unui raport al Procuraturii Generale, în primele 10 luni ale anului 2008,  instanţele de judecată au pronunţat peste 220 de sentinţe referitoare la flagelul corupţiei. Cea de-a cincea parte dintre acestea se referă la “oficialii publici” – primari, profesori sau colaboratori ai ofciului cadastral. 11 din cei peste 40 de oficiali sunt primari din diverse localităţi ale R. Moldova.

Câţiva ani, primarii sunt victime ale unuia şi aceluiaşi scenariu: ruta Chişinău – Bumbăta, Chişinău – Buşila, Chişinău – Fazauca, Moara de Piatră – Bălţi, etc. Mai mulţi aleşi locali recunosc faptul că satele pe care le administrează au nevoie de rute care ar face conexiunea cu or. Chişinău sau cu alte localităţi. Dar, după ce edilii îşi pun semnătura pe certificatele necesare, aceştia se pomenesc cu organele de urmărire penală peste ei, imediat ce pretinşii agenţi economici le aruncă pe birou câteva sute de dolari.

Chişinău—Buşila

Acum câteva luni, Ziarul de Gardă a publicat articolul “Operaţiunea “Primar în flagrant”” despre felul în care Valeriu Toderica, primarul satului Buşila, r. Ungheni, s-a pricopsit cu un dosar penal după ce, în noiembrie 2007, oamenii legii “l-au prins în flagrant”. Potrivit acestora, Toderica se obliga să elibereze un aviz ce ar confirma oportunitatea deschiderii unei rute interurbane de transportare a călătorilor Buşila-Chişinău, pentru care şi-ar fi însuşit 200 USD. “La sfârşitul lunii noiembrie 2007, la Primărie a venit un oarecare Ion, care spunea că intenţionează să deschidă ruta Buşila-Chişinău”. “De obicei, şedinţa Consiliului local are loc joi, aşa că i-am spus să vină cu o cerere în scris până la cea mai apropiată sedinţă. Joi, după ce a fost discutată prima întrebare, pe la mijlocul şedinţei, deschide uşa acest Ion, care spune că a adus cererea. Tot atunci mi-a pus-o pe masă. La sfârşitul şedinţei, am propus spre discuţie şi problema deschiderii unei rute Buşila-Chişinău, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de deplasare a sătenilor. Îmi amintesc, unul dintre consilieri s-a cam mirat că cineva şi-ar dori să deschidă o rută de la Buşila, deoarece satul se află chiar pe traseu, şi se întreba care ar fi profitul celor care intenţionează să deschidă o astfel de rută. “E problema mea”, i-a asigurat pe toţi acest Ion. Aşa s-a hotărât eliberarea avizului”.

Ion nu există

La 19 decembrie 2007, de Sf. Nicolae, Ion a telefonat din nou primarului. “Era ziua în care adunam fonduri destinate cadourilor pentru elevii din clasele primare”, spune primarul Toderică despre surpriza pe care vroia să le-o facă micuţilor. “Îmi amintesc că, în acea zi, Ion mi-a telefonat pe la orele 12, anunţându-mă că va veni la Buşila în câteva ore. Deoarece condiţiile climaterice erau nefavorabile şi pentru că nu aveam un mijloc de transport ca să ne deplasăm prin sat după donaţiile pentru cadouri, l-am rugat pe Ion, care venise cu un jeep alb, să mă însoţească pe la casele oamenilor, iar el s-a oferit să ne ajute atunci când va sosi în sat să-şi ia avizul”. “Ion a venit pe la 13.30”, continuă Toderica. “I-am dat avizul, iar el scoase 100 USD, să mi-i dea. Nu înţelegeam de ce ar face asta. M-a asigurat că aşa se procedează peste tot, chiar şi la vamă…”

Când porni după donaţiile pentru cadouri, la intrarea în sat, primarul observă maşina organelor de drept, dar nu bănui că, peste câteva ore, chiar el urma să devină subiectul flagrantului cu camere de luat vederi. În scurt timp peste primarul Toderica intrase mai mulţi care susţineau: “V-am prins în flagrant”.

Ion – cel care îşi dorea să deschidă ruta şi i-a oferit primarului 100 USD a depus o cerere la Procuratură. De fapt, de-a lungul celor 10 şedinţe de judecată care au avut loc de la sfârşitul anului 2007 până în prezent, presupusa victimă nu s-a prezentat la niciuna. “De obicei, la şedinţe vin eu, procurorul şi judecătorul”, spune Valeriu Toderica. La 21 noiembrie, primarul urmează să asiste la cea de-a 11-a şedinţă.

“Chişinău—Bumbăta” la Curtea Supremă de Justiţie pentru a 2-a oară

Nicolae Pânzaru, fost primar de Bumbăta, localitate din acelaşi raion, a ajuns la Curtea Supremă de Justiţie pentru a doua oară pentru că organele de drept l-au bănuit că ar fi încercat să îşi însuşească 1 200 de lei pentru că a dat acordul deschiderii unei rute Chişinău – Bumbăta. “Un oarecare Veaceslav a solicitat deschiderea unei rute ce ar ajuta oamenii din sat să se deplaseze spre Chişinău”, ne povesteşte fostul primar. “A încercat să mă convingă că a pus totul la punct. Mi-a spus că a mai avut o rută Bucureşti-Chişinău. Am acceptat. În ziua în care a venit după aviz, mi-a strâns mâna şi mi-a strecurat 1 200 lei. A spus cu voce tare: “Aici sunt 1 200 lei”. S-a întors şi a plecat. Mi-am dat seama că ceva nu e în regulă. În timp ce coboram pe scari ca să merg la poliţie şi să declar aceşti bani, am văzut două automobile ale organelor de drept. A început filmarea şi avertizarea că am fost prins în flagrant”, ne mai spune fostul primar, care se miră de faptul că, în dosar, lipseşte partea vătămată, ceea ce contravine procedurii. Veceaslav Galoi este numele celui care a depus o plângere la Procuratură. Chiar dacă baza de date a Ministerului Dezvoltării Informaţionale susţine că persoane cu acest nume nu există în R. Moldova, Nicolae Pânzaru afirmă că l-a văzut o singură dată – atunci când a fost adus cu forţa la judecată. Pentru că partea vătămată lipseşte, Curtea Supremă de Justiţie a decis să remită dosarul spre rejudecare în instanţa de apel. Aceasta însă a hotărât să menţină decizia chiar dacă lipsa victimei presupune ignorarea unui act de justiţie echitabil.

“Bălţi—Moara de Piatră” în aceeaşi instanţă

Şi locuitorii satului Moara de Piatră se aşteptau la o rută Bălţi-Moara de Piatră. Speranţa acestora însă a durat până în momentul în care primarul Iurie Gnaciuc a ajuns personajul central al unui flagrant organizat de organele de drept. “Eram în concediu, atunci când un domn venise la Primărie pentru a propune deschiderea unei rute Bălţi-Moara de Piatră”, îşi aminteşte primarul de flagrantul din vara 2008. “Am lucrat în Bălţi timp de 22 de ani şi înţelegeam cât de importantă este această rută pentru sat. Am acceptat şi am pus semnătura pe un certificat. A venit la Primărie imediat ce ieşisem din concediu şi mi-a întins 100 USD, drept “mulţumire””, mai spune Iurie Gnaciuc. Primarul a ajuns la cea de-a treia şedinţă în instanţa de fond, dar este sigur că vor urma mult mai multe, mai ales că victima care s-a plâns pe el la Procuratură, Ion Rotaru, nu se prezintă în instanţa judecătorească.

Expertul CAPC, Corneliu Gurin, susţine că, s-ar putea ca, în cazurile respective, părţile vătămate să fie incluse în “programe de protecţie” a celor care acordă asistenţă în procesul penal şi de aceea, respectivii nu se prezintă în şedinţele de judecată. Totuşi, legislaţia prevede posibilitatea audierii securizate a respectivelor persoane de către judecător. Deoarece aceste audieri au importanţă majoră, ele trebuie să se producă, la primele etape ale procesului. Dacă acuzarea nu reuşeşte să prezinte respectivele probe (martori, părţi vătămate), poziţia judecătorului nu poate fi prea mult timp pro-activă şi ar putea să rezulte în neadmiterea probelor ce nu pot fi confirmate. În cazurile descrise mai sus, însă, se pare că judecătorii nu doresc să procedeze cu maximă celeritate, considerând, probabil, că dacă inculpaţii nu sunt arestaţi ori limitaţi în anumite drepturi, se mai poate aştepta cu luarea deciziei finale. Dar, asemenea tărăgănări şi “hărţuiri judiciare”, evitarea adoptării deciziilor de achitare pentru lipsă de probe concludente sau încălcări procedurale afectează considerabil situaţia persoanelor vizate, a apropiaţilor acestora şi prejudiciază chiar interesele justiţiei.

Notăm iarăşi, că problema documentării şi examinării dosarelor de corupţie în R. Moldova este una “specială”: examinarea durează în timp, procesele sunt tergiversate, iar hotărârile emise de instanţele judecătoreşti, în marea majoritate a cazurilor, nu sunt foarte dure. Organele de urmărire penală (CCCEC, Procuratura, MAI) preferă să afirme că judecătorii “nu ţin pasul” cu ele, iar magistraţii au explicaţii proprii, obiective ori subiective: aşa a fost materialul probator; asta a fost prestaţia acuzării; au fost comise vicii de procedură şi legislaţia obligă judecătorul să nu ia în consideraţie probele acumulate sau administrate cu încălcări. Fiecare cu argumentele sale, numai că toată această vânzoleală şi statistică descurajatoare nu contribuie la prevenirea şi combaterea corupţiei, cetăţenii simt că anumite acţiuni sunt mimate de organele de drept, iar în vizorul lor nimeresc mai mult persoane fără acoperire politică sau jertfe ale unor intrigi şi interese economice sau administrative. Una din problemele esenţiale o reprezintă şi publicitatea pe cazurile respective, difuzarea comunicatelor mass-media despre condamnări sau achitări. Constatăm aici şi o situaţie de neexecutare evidentă a Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, care stabileşte expres, că “hotărârile pronunţate de instanţa de judecată în cauze penale şi contravenţionale ce ţin de corupţie se publică în termen de 30 de zile pe pagina web oficială a instanţei judecătoreşti”.

Anastasia NANI
Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului “Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţiei“, implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. Ruslan

    Bun articol, bravo Ziarul de garda. Intradevar judecatorii taraganeaza cazurile, iar aomenii nevonovati imbla prin instante. mai trist e ca cei vinovati scapa,mai repede si mai usor, atunci judecatorii si procurorii sint de o parte impreuna, gasesc limba comuna.

  2. J_K_

    Da ideia e interesanta, totii pimarii, saracii de ei, li se dau bani pe degeaba, si ei toti, cinstit se duc sa spuie la politie… Numai sa rizi…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *