Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Pretendenții la funcția de director…

Pretendenții la funcția de director al Serviciului Vamal: Avere și interese

customs.gov.md

Cinci candidați au rămas în cursa pentru funcția de director al Serviciul Vamal: un actual și trei foști angajați ai instituției, dar și un șef de direcție de la Curtea de Conturi. ZdG vă prezintă detalii despre cei cinci pretendenți, după ce le-a analizat trecutul, relațiile și averea.

Natalia Calenic

Este vicepreședintă la Camera de Comerț și Industrie (CCI). Anterior, în anii 2007-2017, a activat în cadrul Serviciului Vamal (SV), fiind inclusiv șefă de direcție. Conform informațiilor publice, în perioada în care la conducerea SV s-a aflat Tudor Balițchi, reprezentantul PLDM, de exemplu, Calenic a fost, printre altele, șefa Direcției Management Strategic și Relații Internaționale și șefă adjunctă a Departamentului venituri control vamal. În perioada 2015-2016, a activat la Bruxelles, în cadrul secretariatului Organizației Mondiale a Vămilor. Ulterior, în perioada în care instituția a fost preluată de către Vitalie Vrabie, exponentul PDM, Calenic a fost numită șefă a Direcției Management Strategic și Cooperare Vamală. A plecat din cadrul SV în august 2017, când a fost numită vicepreședintă la CCI.

Natalia Calenic: „Eu am activat la SV în perioada în care la conducerea SV au fost cinci directori. Am lucrat și cu dna Furculiță, și cu dl Melnic și cu dl Stratan. Am fost angajată când era dl Stratan în funcția de director. Am plecat în 2017, pentru că am primit propunerea să activez la CCI. Propunerea a venit de la președintele Camerei, dl Harea”.

Declarațiile de avere depuse de candidată în perioada în care a activat în cadrul SV (anii 2012, 2014, 2015 și 2016) arată că Natalia Calenic nu deținea în acea perioadă o locuință proprie, ci doar un lot de pământ pomicol dobândit în 1995 și un automobil vechi, Rover 200, fabricat în 1999 și cumpărat în 2009.

Natalia Calenic: „Nu dețin în proprietate o locuință. Stau cu părinții”.

Într-un mesaj pe care l-am primit pe adresa redacției se menționează că Natalia Calenic ar fi „o persoană apropiată ministrei Finanțelor, Natalia Gavriliță”, minister care are în subordine și SV.

Natalia Calenic: „N-am nicio legătură cu dna Gavrililă. Niciodată nu am lucrat împreună. N-am nicio relație, absolut. N-o cunosc, doar din funcția pe care acum o are de ministră. S-a mai spus că am relații de rudenie cu brokeri vamali. Nu am așa relații”.

Sava Maimescu

Este conferențiar universitar în cadrul Departamentului Drept Public, al Facultății de Drept a Universității de Stat. A activat anterior în cadrul SV în anii 1987 – 2002. A deținut funcția de șef al secției de combatere a contrabandei, prim șef-adjunct al Biroului Leușeni și adjunct al Biroului Vamal Ocnița. În anii 1997-1999, a fost vicedirector general al Departamentului Control Vamal. A candidat anterior și pentru funcția de director al CNA.

Numele lui Sava Maimescu apare în câteva litigii pe portalul instanțelor de judecată, dar și în dosarul în care e judecat pentru abuz în serviciu Pentru Gontea, fost șef al Întreprinderii Municipale Gestionarea Fondului Locativ nr. 13. Gontea a fost învinuit că, în 2006, i-a atribuit, ilegal, familiei Maimescu, un bun imobil amplasat pe str. Serghei Lazo din Chișinău. Dosarul se examinează la Curtea de Apel, după ce a fost trimis la rejudecare de către Curtea Supremă de Justiție. În prima instanță, Gontea a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare.

Familia Maimescu se judecă, pentru același bun, și cu Radu Rebeja, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Esența litigiului reprezintă un bun imobil din Chișinău, atribuit de autoritățile locale, în perioade diferite, familiilor Maimescu și Rebeja.

Sava Maimescu: Acest bun l-am primit eu, încă prin 2000, ca lucrător al SV, după ce am fost transferat în Aparatul Central din Chișinău. Eram familie numeroasă, cu patru copii. Totul era înregistrat după mine… De acest caz acum se ocupă Procuratura Generală.

Într-un alt litigiu, soții Sava și Elena Maimescu s-au judecat timp de un deceniu cu familia Cotorobai, pentru dreptul de proprietate asupra unui apartament de 50 m.p. din str. Grădinilor, Chișinău. Prin decizii judecătorești din 2016 și 2018, bunul imobil a fost atribuit familiei Maimescu. Într-un litigiu separat, soții Maimescu au primit de la stat 30 de mii de lei drept prejudiciu moral cauzat prin neexaminarea în termen rezonabil a cauzei civile în care s-a judecat cu familia Cotorobai.

Nu există declarații de avere depuse de Sava Maimescu la Autoritatea Națională de Integritate, pentru că nu a deținut funcții publice în ultimii 15 ani.

Sava Maimescu: „Locuim în apartamentul cu două odăi din str. Grădinilor. Avem încă un apartament în s. Cărpineni. Mașină nu am. Soția are un Mercedes Vito, fabricat în 1998”.

Vladislav Șveț

Este șeful Direcției Organizarea Controlului Vamal și Facilitarea Comerțului, funcție pe care o deține din decembrie 2016. A mai ocupat funcția de șef al Direcției Destinații Vamale, Departamentul Venituri și Tehnologii Informaționale, dar și cea de șef al altor direcții sau secții din cadrul instituției. Vladislav Șveț și-a început activitatea la SV ca inspector principal, iar ulterior a fost numit șef adjunct al Biroului Vamal Ungheni.

În declarația de avere și interese pentru anul 2018, candidatul a indicat faptul că a ridicat, din salariu, 315 mii de lei (26 mii de lei lunar), iar soția sa, angajată la Liceul Liviu Rebreanu – 82,3 mii de lei. Soții Șveț dețin două terenuri, dintre care unul cu destinație agricolă, repartizat în 2009, dar și o casă de locuit. ZdG a constatat că imobilul se află în or. Codru și are o suprafață, potrivit informațiilor din declarația de avere de 194 m.p.. Actele de la Cadastru susțin însă că suprafața imobilului este mai mică, de 128 m.p.. El a fost dat în exploatare în 2011. La fața locului am găsit însă două bunuri imobile, proaspăt construite, pe același lot de teren, ambele cu două niveluri. O casă are două etaje și mansardă, iar a doua, mai mică în dimensiuni, are două niveluri. Costul de piață al unui asemenea imobil depășește suma de 150 de mii de euro.

Casele familiei Șveț din or. Codru, mun. Chișinău

Vladislav Șveț: „Da, sunt două construcții. Cealaltă, mai mică, e variantă albă. La primul nivel e garaj, iar deasupra s-a făcut încă un etaj, dar încă nu-i terminat. Feciorul face. Am doi feciori, unul e căsătorit, altul e pe cale să se căsătorească. Toți îs cu mine. Eu trăiesc cu familia. Nu țin minte de ce la Cadastru e un metraj, iar în declarație am indicat alt metraj. Eu am luat după documente. Am vândut apartamentul cu trei camere pe care-l aveam în sectorul Botanica. Inițial am avut un apartament cu o cameră, apoi cu două, pe urmă cu trei camere și le-am vândut. Am mai strâns bani împreună cu feciorul, care lucrează programist încă din anul doi de facultate. Casa a fost construită din 2004 până în 2010, dar nu este încă gata. M-am mutat, pentru că nu mai aveam „parale” (bani, n.r.). Am fost nevoit să vând apartamentul ca să mă mut într-o casă nefinisată încă”.

Familia Șveț are în proprietate un automobil Toyota Avensis, produs în 2004 și dobândit în 2010. Vladislav Șveț a indicat în declarațiile de avere depuse în anii 2012-2018 aceleași proprietăți.

Iurie Gorea

Este administrator și fondator la mai multe companii. Din 2008 administrează firma „Bugor Service”, companie care oferă inclusiv servicii de asistență la vămuirea mărfurilor pentru export și la procesul de devamare la import. Compania deține și afacerea „Das Light”, care comercializează corpuri de iluminat cu LED. Iurie Gorea este fondator și administrator la „Kordon Traders”, firmă înregistrată în București, cu activități în comerț. De asemenea, Gorea este unul dintre cofondatorii acceleratorului de inovații și antreprenoriat „Dreamups”. Unul dintre partenerii lui Gorea în acest proiect este Andrei Spânu, actualul secretar general al Guvernului.

Iurie Gorea: „Nu port, la moment, nicio discuție cu dl Spânu. A fost anunțat un concurs transparent și îmi era interesant cum va decurge. Din câte observ, îmi pare bine că, lista celor cinci, părerea mea, e una ok. Asta vorbește despre faptul că e un concurs transparent. Cu dl Spânu și cu ceilalți cofondatori nu ne prea vedem des. Nici nu ne-am văzut prea des. Unii sunt plecați peste hotare. Dl Spânu era, permanent, implicat în alte chestii. Relația cu el, categoric, 100%, nu m-a ajutat până acum în concurs. Nu avem o relație prin care să ne întâlnim în fiecare zi. Și până acum nu a fost așa încât noi să mergem împreună la zile de naștere, la sărbători. Absolut n-are nicio legătură dl Spânu cu participarea mea la acest concurs”.

În anii 2003-2007, Gorea a activat în cadrul Serviciului Vamal, în calitate de inspector, iar ulterior a fost broker vamal și expert în operațiuni de import-export în cadrul mai multor firme. Datele de la Camera Înregistrării de Stat arată că Iurie Gorea deține calitatea de fondator la alte două companii, pe care nu le-a trecut în CV: „Euroscop” SRL și „Gousa Prim” SRL. Soția sa, Nadejda Gorea, e fondatoare la Publicația Periodică Revista „Design Arhitectură și Stil” (DAS), care se prezintă ca fiind „cunoscută pentru multitudinea de proiecte merituoase implementate în domeniul arhitecturii și designului de interior”.

Iurie Gorea: „Nu mai am nicio tangență cu „Euroscop”. Am mai avut asemenea discuții, dar am vândut cota mea parte, acum șase-opt ani. Nu am nicio tangență cu firma asta. „Gousa Prim” a devenit activă abia acum, când au fost restabilite conturile. În ultimii ani nu a avut activitate. Nu am un apartament, locuiesc cu chirie. Familia mea investește de mai mulți ani într-un apartament. Sunt mai multe mașini, înregistrate pe firmă. Am un teren mic, un loc de parcare.”.

Marin Gospodarenco

Este șeful Direcției Audit 1 din cadrul Direcției generale de audit V în cadrul Curții de Conturi a R. Moldova. Anterior, în 2012-2018, a fost șef al Direcției financiar economice și evidență contabilă la Biroul Național de Statistică (BNS). În februarie-mai 2016, a fost director general al BNS. A plecat din funcție după ce premierul de atunci, Pavel Filip, s-a arătat nemulțumit de activitatea instituției în procesul de gestionare a datelor despre recensământul populației din 2014. La scurt timp după plecarea lui Gospodarenco, procurorii au deschis un dosar penal care viza delapidarea a circa 2 milioane de lei din bugetul BNS destinat recensământului. Cauza penală însă nu a avut o finalitate.

Marin Gospodarenco: „Eu nu am fost audiat în acel dosar. Nu am și nu am avut niciun statut”.

În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Marin Gospodarenco a indicat că, anul trecut, a primit, din salariul de la CCRM, 169 mii de lei, iar soția sa, de la „ABEZE” SRL, 11,7 mii de lei și alți 24 mii de lei în calitate de îndemnizație de la CNAS. În 2018, soții Gospodarenco au primit, cu titlul de donație, patru terenuri și cinci bunuri imobile nelocuibile, cu suprafața totală de 210 m.p. Soții Gospodarenco nu au trecut în declarația de avere locuința sau automobilul. În declarația de avere din 2016, Gospodarenco indica un automobil Opel Astra, pe care l-a vândut în 2017 cu 10 mii de lei.

Marin Gospodarenco: „Eu locuiesc în casa părintească, în Chișinău dar în declarație am indicat ce mi-a donat bunica. Sunt bunuri imobile locuibile, din satul Isacova, r. Orhei.”

Soția candidatului la funcția de director al SV, Dorina Arsene, a fost, de curând, angajată în cadrul Direcției Relații Publice a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Aceasta este administratoarea și fondatoarea companiei de publicitate „ABEZE” SRL, firmă care însă nu apare în declarațiile de avere și interese depuse în ultimii ani de către Marin Gospodarenco.

Marin Gospodarenco: „Mi se pare că firma a fost închisă. Eu nici nu pot să declar firma, că nu este a mea. Soția trebuie să o declare, dar ea nu-i funcționar public. Știu că s-o închis întreprinderea. Eu-s sărac ca majoritatea celor din Republică. Eu mașină nu am. Soția are. Eu am vândut mașina că-mi trebuiau niște bani. Eu nu pot să declar mașina, că nu e a mea. Noi, funcționarii publici declarăm doar ce e pe noi. Nu putem declara acea mașină că nu este în proprietatrea noastră. Asta este lege…. Da, soția e acum angajată la Poliția de Frontieră”.