Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Preot călcat cu maşina de…

Preot călcat cu maşina de un condamnat care, oficial, era în puşcărie

452-condamnatRegimul de resocializare este cea mai scurtă cale spre libertate pentru puşcăriaşii condamnaţi la ani grei de detenţie. Un control al procurorilor efectuat în această vară în penitenciarele din ţară a scos la iveală un adevărat dezmăţ la acest capitol, în special în Penitenciarul nr. 9 – Pruncul, unde îşi ispăşea, cel puţin teoretic, pedeapsa şi neamţul Thomas Arend. Acolo, cu acordul şefului instituţiei, Victor Tonu, beneficiau, ilegal, de deplasare fără escortă în afara penitenciarului persoane condamnate la ani grei de puşcărie pentru crime dintre cele mai grave. Anul trecut, un deţinut de la P. 9 a fost chiar implicat într-un accident rutier, în urma căruia preotul bisericii din comuna Vatra a decedat.

Săptămâna trecută, ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) au descins la sediul firmei Sofi Mobil SRL, acolo unde l-au reţinut pe Thomas Arend, care-şi ispăşea o pedeapsă de 11,9 ani de închisoare în P. 9. Ulterior, pentru 72 de ore a fost reţinut şi Victor Tonu, şeful P. 9, pe care ofiţerii CNA îl bănuiau că ar fi favorizat deplasările nestingherite ale acestuia în afara închisorii, contra unor favoruri, în condiţiile în care Arend avea pe numele său nu mai puţin de 15 sancţiuni disciplinare, care nu-i permiteau să aibă regim de resocializare sau de deplasare fără escortă în afara penitenciarului. Totuşi, operaţiunea CNA-ului nu a fost privită cu ochi buni de toată lumea. Oameni din sistem afirmă că aceasta a fost „mai mult pentru show”, deoarece despre situaţia lui Arend se ştia încă din această vară, când procurorii i-au cerut şefului de la P. 9 să-şi anuleze ordinul prin care-i permitea lui Arend să aibă dreptul de deplasare fără escortă. Iar în situaţia germanului s-au aflat sau încă se mai află şi alte persoane.

Codul de Executare, Articolul 235. Deplasarea condamnaţilor fără escortă sau însoţire

„Dreptul la deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului se acordă condamnatului prin dispoziţia scrisă a şefului penitenciarului. Şeful penitenciarului stabileşte orarul şi itinerarul deplasărilor condamnaţilor. Este interzisă deplasarea fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului a condamnatului care a săvîrşit infracţiune ce constituie recidivă periculoasă sau deosebit de periculoasă, condamnatului care a săvîrşit infracţiune deosebit de gravă sau excepţional de gravă, condamnatului care se află în penitenciarul respectiv mai puţin de 6 luni, condamnatului care are sancţiuni disciplinare nestinse, condamnatului pentru infracţiune intenţionată, săvîrşită în perioada executării pedepsei…”

Condamnat, la volanul unei Toyota

Pe 1 decembrie 2012, de exemplu, Oleg Neamţu se afla oficial în Penitenciarul nr. 9 – Pruncul, unde-şi ispăşea cei 20 de ani de puşcărie primiţi în urma condamnării din anul 2000, pentru tâlhărie cu aplicarea armei şi omor premeditat. În seara acelei zile, în jurul orei 21.30, acesta, fiind la volanul unui automobil Toyota, pe traseul Chişinău-Străşeni, aproape de comuna Vatra, l-a tamponat mortal pe Simeon Costin, care era, de mai mulţi ani, părintele-paroh al bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Vatra. Peste puţin timp, preotul a decedat, fiind înmormântat pe 4 decembrie în curtea bisericii unde slujea, în cadrul unei slujbe oficiate de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit Vladimir.

Neamţu a tăinuit accidentul, revenind în penitenciar. Despre implicarea sa în tragedie s-a aflat mult mai târziu, pentru că, abia în iulie 2013, procurorii au iniţiat un dosar penal pe numele său. Acum, dosarul este în instanţă, la Judecătoria Buiucani, fără a fi pronunţată o sentinţă. În cadrul urmăririi penale, procurorii au constatat că accidentul rutier a fost posibil pentru că Neamţu, din iunie 2008, fusese transferat ilegal în regim de resocializare şi îi fusese acordat dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului, cu încălcări ale legislaţiei. Procurorii au pornit atunci un dosar penal şi pe numele lui Gheorghe Angheluţă, ofiţer de serviciu la P. 9 în ziua când a fost comis accidentul. În ordonanţa privind începerea urmăririi penale, procurorii au descoperit că Angheluţă a înscris în documentele oficiale, „Registru de efectuare a apelului la sectorul nr. 8 al P. 9”, date vădit false, precum că Oleg Neamţu era prezent la apelul de seară, deşi, chiar în acel moment, acesta comitea un accident rutier.

O tragedie similară ar fi putut avea loc şi în vara acestui an. Pe 18 august, Ion Arteni, condamnat pentru comiterea unui accident rutier soldat cu deces, aflându-se oficial în P. 9, a fost prins de poliţişti în stare de ebrietate, la volan. Aproape de miezul nopţii, la ora 23.30, pe str. Calea Orheiului din Chişinău, pe teritoriul unei staţii de alimentare, acesta a intrat în conflict cu paza de acolo, care a apelat la ajutorul poliţiei, care mai apoi a constatat că Arteni era de fapt condamnat şi nu avea dreptul să iasă de pe teritoriul P. 9. În luna noiembrie, procurorii au iniţiat şi pe acest caz un dosar penal.

12 din 19 condamnaţi, ilegal fără escortă

Dezmăţul din puşcăriile Moldovei a fost sesizat în luna august de către reprezentanţii Procuraturii Generale (PG). Atunci, Corneliu Gurin, procurorul general al R. Moldova, a întocmit o sesizare pe numele lui Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, cu privire la „lichidarea încălcărilor admise în cadrul transferului condamnaţilor la regim de resocializare şi acordare a dreptului de deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului”. În documentul semnat de procurorul general şi intrat în posesia ZdG se menţionează că în mai multe închisori din ţară s-au constatat nereguli. Astfel, la P.4 din Cricova, deşi trei persoane care beneficiau de regim de resocializare au comis încălcări disciplinare, acestea nu au fost private de regimul privilegiat de detenţie. Totuşi, cele mai multe încălcări au fost depistate de procurori în P.9.

Acolo, „12 din cei 19 condamnaţi cărora le-a fost acordat dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire au beneficiat de el ilegal”, se menţionează în sesizare. În document, se face referire şi la cetăţeanul german Thomas Arend, condamnat de Judecătoria Buiucani, în 2006, la 11,9 luni de închisoare, în penitenciar de tip închis. Din sesizare reiese că neamţul avea dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului încă din luna mai 2012, asta deşi infracţiunea pentru care a fost condamnat era una deosebit de gravă, iar conform legii, nu putea beneficia de acest privilegiu. „Încălcări similare s-au admis şi în cazul condamnaţilor Victor Domenti, Vitalie Babără, Oleg Neamţu, Ruslan Şevcenco, Gheorghe Cibric, Alexandru Ignatiuc, Ion Pruteanu şi Alexandru Vatavu”, scrie în sesizarea lui Gurin.

De precizat că Vitalie Babără şi Ion Pruteanu, care beneficiau de dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire în afara penitenciarului din ianuarie 2012, în 2008 au fost condamnaţi la 18,9 ani de închisoare pentru că au încercat în două rânduri să ucidă cu bestialitate doi şoferi de taxi, cu scopul de a le fura automobilele. Gheorghe Cibric, un alt privilegiat, fusese condamnat în 2007 la 18 ani de puşcărie. Acesta fusese găsit vinovat de faptul că a pus la cale un omor la comandă pentru 2 mii USD, dejucat doar după implicarea reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Interne.

452-victor-tonuControl: trei condamnaţi nu erau la apel

„Conform planului de lucru, noi, în luna iulie 2013, am controlat resocializarea în tot sistemul penitenciar. A fost întocmită o generalizare şi apoi o sesizare pe numele ministrului Justiţiei. Au fost depistate 12 cazuri în care erau încălcări în ceea ce priveşte deplasarea condamnaţilor fără escortă, cu scoaterea în regim de resocializare. Toate aceste cazuri au fost depistate în P. 9 şi pe absolut toate a fost sesizat ministrul Justiţiei. Toate deciziile şefului penitenciarului au fost atacate de către procurori. Acesta (Victor Tonu – n.r.) ne-a dat răspuns că toate persoanele au fost întoarse în penitenciar şi lichidate încălcările de lege, inclusiv în cazul lui Thomas Arend”, ne-a spus Vitalie Bordea, procurorul-şef al secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie.

La sfârşitul lunii trecute, reprezentanţii secţiei control al executării pedepselor şi locurilor de detenţie au efectuat controale inopinate în patru penitenciare din ţară, inclusiv P. 9. „La 10 seara am descins în penitenciare, am verificat prezenţa, dreptul de deplasare fără escortă. La Pruncul nu erau prezenţi trei condamnaţi la ora când era făcut apelul, 21.30. Cei trei s-au prezentat doar la 22.30, în stare de ebrietate. Le-a fost verificat dreptul de deplasare fără escortă, iar unul din ei nu corespundea normelor, exact ca în cazul lui Thomas Arend”, a precizat Vitalie Bordea.

Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, nu a răspuns la apelurile ZdG, la fel cum nu a răspuns nici Bogdan Zumbreanu, şeful Direcţiei urmărire penală a CNA, pentru a face mai multe precizări la subiect. Ana Dabija, şefa Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP), instituţie care a participat în comun cu CNA şi Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) la operaţiunea de la P. 9, admite neregulile din sistem, la capitolul regimului de resocializare. „Cu P. 9 am avut multe probleme. Au fost sancţionate mai multe persoane. Este un penitenciar complicat pentru că acolo avem mai multe regimuri. Dar, au fost şi multe încălcări. Am încercat diferite metode de sancţionare, lucru în comisii şi acum s-a recurs şi la metoda asta, să acţionăm împreună cu alte instituţii ale statului. Cu risc de prejudiciu de imagine, am decis să mergem la această operaţiune, despre care credem că o să aibă mai mult efect. Cred că este o lecţie bună şi pentru ceilalţi şefi de penitenciare”, ne-a spus Dabija, care este de părere că şi legislaţia în acest domeniu are mai multe carenţe.