Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Poşta cu handicap - killerul…

Poşta cu handicap – killerul ziarelor

An de an, preţurile la distribuţia ziarelor cresc, fără ca ziarele să fie informate despre rostul şi motivarea acestor scumpiri. Organizaţia de stat “Poşta Moldovei” e singura care distribuie presa pe întreg teritoriul R. Moldova, astfel, în aceste condiţii de monopol – ziarele sunt nevoite să plătească sume exorbitante sau să se închidă.

În fiecare an, în luna septembrie, “Poşta Moldovei” (PM) remite redacţiilor contractele de distribuţie a ziarelor pentru anul următor. În această toamnă, PM a remis din nou contractele către redacţii pentru a fi semnate. Anexa la aceste contracte prevede taxa pentru distribuirea unui exemplar de ziar, în funcţie de numărul de foi. Astfel, pentru distribuţia unui singur ziar cu 24 de pagini, Poşta Moldovei ia 1 leu 30 de bani. Pentru un tiraj de 5000 de exemplare pe zi – 6500 lei, pentru un ziar cotidian – minimum 30000 lei săptămânal, iar lunar – o redacţie a unui cotidian achită PM peste 100000 de lei pentru distribuţia unui tiraj minim de 5000 de ziare per ediţie. Dacă tirajul e de 10000 de numere – suma achitată poştei e de 200000. Remarcăm faptul că în catalogul de abonare al “Poştei Moldovei” sunt înscrise circa 100 de publicaţii, cu tiraj divers şi număr diferit de pagini, din care, probabil, Poşta încasează peste un milion de lei lunar.

Cifrele în cauză sunt foarte aproximative, dar “Poşta Moldovei” a refuzat chiar prin proces judiciar să prezinte informaţii cu privire la venituri, cheltuieli şi motivarea creşterii preţurilor. Asociaţia Presei Independente (API) are o experienţă îndelungată de solicitare de date de la întreprinderea de stat “Poşta Moldovei”.

Dialog cu cărţile pe faţă

„Este vorba de o problemă a tuturor redacţiilor, de aceea am încercat să discutăm deja ani în şir cu PM, dar din păcate trebuie să constat că managerii acestei întreprinderi au un handicap la nivelul înţelegerii colaborării civilizate cu partenerii”, a declarat ieri Petru Macovei, directorul executiv al API. El a relatat că încă din anul 2006 a pornit discuţii cu şeful de atunci al PM, dl Pavlov. “Am solicitat atunci şi crearea unui grup de lucru mixt al editorilor de presă şi difuzorilor de presă. Dar dialogul a decurs extrem de anevoios, deoarece reprezentanţii PM nu au acceptat niciodată o discuţie cu cărţile pe faţă”, explică Macovei.

Atunci, în 2006, editorii de presă au cerut informaţii şi explicaţii clare despre politica de formare a preţurilor pentru distribuţia ziarelor, dar editorii de presă nu au putut afla niciodată cum se formează aceste costuri. În 2007 API a acţionat PM în judecată, solicitând accesul liber la aceste informaţii de interes public. În timp ce în instanţă, dar şi în cadrul întrunirilor, reprezentanţii PM explicau că această întreprindere este falimentară şi că este nevoită să majoreze tarifele pentru a supravieţui, Valentin Vizant, directorul de atunci al întreprinderii, a declarat într-un interviu că “Poşta Moldovei” a făcut acte de caritate de un milion de lei pe parcursul unui an.

40% din banii redacţiilor

Chiar dacă instanţa de judecată a stabilit că PM este obligată să ofere API bilanţul contabil pentru anul 2008, conducerea acesteia a refuzat în continuare să îndeplinească cerinţa legală. Acest bilanţ (pentru 2008) a fost prezentat abia în 2010, după o plângere adresată premierului Filat. “Dar acele date nu ne mai serveau la nimic, căci erau vechi şi nici nu ofereau un tablou clar al mijloacelor colectate pentru distribuţia ziarelor”, explică Macovei.

La 12 octombrie 2010, un grup de editori de presă a mers în audienţă la premierul Filat, pentru a explica problemele şi a solicita asigurarea unor condiţii corecte de distribuţie. La întrunire a participat şi Vladimir Ceban, noul director al “Poştei Moldovei”. Editorii prezenţi la întrevedere au explicat premierului că aproape jumătate din costul unui număr de ziar este înghiţit de distribuitori, o altă parte, în volum de circa 40%, este înghiţită de tipografie şi furnizorii de hârtie, iar redacţiile şi reporterii, care creează produsul propriu-zis, rămân cu 10 la sută din vânzări.

Profit de milioane la “Poşta Moldovei”

Prezent la şedinţă, Vladimir Ceban a menţionat că în 2008 şi în 2009 întreprinderea a înregistrat pierderi de circa 10 mil. lei. Iar în 2010, “graţie reorganizării şi optimizării cheltuielilor, s-a reuşit înregistrarea unui profit de 9 mil. lei”.
În acea zi Serviciul de Presă al Guvernului a lansat un comunicat de presă, cu fotografii, în care se spune: “Prim-ministrul Vlad Filat a spus că cunoaşte bine condiţiile în care activează presa din R. Moldova şi a menţionat că Guvernul încearcă să susţină dezvoltarea presei, în limita competenţelor pe care le are. (…) Filat a mai spus că împărtăşeşte îngrijorarea presei vizavi de ajustarea de tarif operată de “Poşta Moldovei” şi a optat pentru identificarea unei soluţii pentru situaţia creată. Vlad Filat a susţinut şi ideea revizuirii metodologiei în baza căreia se stabilesc tarifele aplicate de către “Poşta Moldovei”.

După această întrevedere aproape istorică din 2010, PM a reuşit să majoreze preţurile de câteva ori, dar niciodată nu a explicat redacţiilor, în scris, cum sunt formate aceste preţuri, câţi bani se acumulează de la distribuţia presei şi ce se face cu ei, în ce mod sunt remuneraţi poştaşii şi cu câte sute de procente mai mari sunt salariile angajaţilor de la biroul central al PM.

Guvernul s-a obligat şi a uitat?

Din 2010 până în prezent, Guvernul se pare că nu a renunţat la medierea războiului dintre poştă şi redacţii, dar nici nu a reuşit prea multe. Programul de activitate al Guvernului R. Moldova pentru 2011-2014, «Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare», conţine şi o prevedere clară în care se spune că unul dintre obiectivele de guvernare constă în “Stimularea investiţiilor străine directe în mass-media autohtonă, precum şi în domeniile conexe: industria poligrafică şi distribuţia”.

La 29 iulie 2012, la 8 ani de activitate, Ziarul de Gardă a identificat şi a făcut publice 8 probleme ale presei independente din R. Moldova, una dintre primele pe listă fiind problema distribuţiei. Prin scrisori expediate la Guvern şi la “Poşta Moldovei”, am cerut să ni se explice modul în care este îndeplinit angajamentul Guvernului cu privire la problema distribuţiei, dar şi angajamentul să contribuie la: “asigurarea distribuţiei ziarelor în ziua apariţiei, la achitarea de penalităţi pentru ziarele distribuite cu întârziere; să asigure publicarea modalităţii de calculare a preţurilor pentru abonarea şi distribuirea ziarelor, să fie explicate modalităţile de reducere a costurilor pentru aceste servicii; să fie făcute publice sumele de profit obţinute de către MDTIC şi Poşta Moldovei şi modul în care acest profit este direcţionat spre îmbunătăţirea calităţii serviciilor de abonare şi distribuţie; să fie acordat redacţiilor acces nelimitat şi necondiţionat financiar la informaţii despre abonaţii lor.”

1,3 lei de suflet de abonat

După expedierea acestor scrisori la adresa Guvernului şi a PM, am obţinut şi un răspuns de la “Poşta Moldovei”, care ne explică: “Pentru oferirea informaţiei privind abonaţii la un indice al ediţiei periodice, tarifele sunt stabilite în dependenţă de numărul de abonaţi”. În continuarea scrisorii, PM ne-a informat că cere 1 leu şi 22 de bani ca să ne spună numele şi localitatea unui obonat! Toţi partenerii străini ai redacţiei ZdG din Olanda, Spania, Franţa ne-au declarat că informaţia despre abonaţi li se oferă gratis şi necondiţionat de către distribuitorii de presă, pentru ca redacţiile să poată stabili cât mai lesne o relaţie de bună comunicare cu cititorii lor. În R. Moldova, PM cere 1,22 lei pentru informaţia pe fiecare abonat, dar şi 1,3 lei pentru fiecare ziar distribuit.

La fel de straniu stabileşte PM preţurile pentru distribuirea suplimentelor. Deseori, API distribuie prin intermediul ziarelor membre ale acestei asociaţii suplimente informaţionale cu privire la drepturile omului, combaterea corupţiei, a torturii şi alte informaţii de interes public.

„Ceea ce se întâmplă cu difuzarea suplimentelor e şi mai anapoda. PM vrea 40 de bani pentru un exemplar de supliment. Adică au inventat un tarif suplimentar absolut inadmisibil, până acum era în jur de 23 de bani pentru 4 pagini suplimentare”, explică Petru Macovei.

El califică această situaţie ca foarte gravă. “Noi solicităm Guvernului să intervină pentru a potoli poftele celor de la PM. De unde vin aceste calcule şi care e justificarea lor economică?” se spune într-o scrisoare a editorilor de presă adresată zilele acestea lui Vlad Filat.

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al premierului, a spus că problema va fi pusă în discuţie după revenirea lui Vlad Filat de la Bruxelles.