Poliţiştii torţionari rămân în funcţii

Deşi la Procuratura Militară au fost depuse 102 plângeri la adresa poliţiştilor care au terorizat cetăţeni paşnici, după protestele din 7 aprilie, doar în 15 cazuri s-a dispus începerea urmăririi penale. Între timp, 10 poliţişti au fost identificaţi de victimele lor. Aceştia, potrivit procurorilor militari, sunt cercetaţi în calitate de bănuiţi. Totodată, niciunul dintre oamenii legii nu a fost demis sau suspendat din funcţie, pe perioada anchetei.

“Din cele 102 plângeri parvenite la adresa Procuraturii, în 60 de cazuri a fost refuzată începerea urmăririi penale, celelalte plângeri fiind încă în proces de soluţionare”, ne-a declarat Eugen Manolache, viceprocuror în cadrul Procuraturii Militare. “Refuzul de a declanşa începerea urmăririi penale se datorează faptului că, în unele cazuri, s-a stabilit că vătămările corporale au fost cauzate în PMAN, în timpul altercaţiilor dintre poliţişti şi manifestanţi, poliţiştii acţionând legal. În alte cazuri, circumstanţele nu au fost demonstrate, existând chiar şi persoane care, deşi susţin că au fost maltratate, actele de examinare medico-legală afirmă altceva. Sau nu are leziuni corporale, sau are doar câteva zgârieturi”, ne- a mai explicat Manolache.

Vinovaţii riscă 10 ani de puşcărie

O parte dintre dosare se află în gestiunea Procuraturii Militare, celelalte fiind investigate de Procuratura mun. Chişinău. Viceprocurorul ne-a mai informat că, în dosarele pe care le deţine Procuratura Militară, persoanele bănuite, 10 la număr, sunt urmărite în 3 cauze penale. “Într-o cauză penală este bănuit un poliţist, în alta – 3, iar în cazul Mătăsaru – 6. Poliţiştii au fost identificaţi de către petiţionari şi în prezent au loc audieri în calitate de bănuiţi. Pas cu pas, vom merge mai departe. Poliţiştii anchetaţi lucrează în continuare”, a mai spus procurorul Eugen Manolache.
Potrivit legislaţiei în vigoare, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, poliţiştii riscă până la 10 ani de puşcărie. În unele cazuri, oamenii legii sunt anchetaţi conform art. 309 al Codului de Procedură Penală, care vizează aplicarea torturii. Acest articol presupune aplicarea unor pedepse cu privaţiune de libertate pe un termen de 5-10 ani. În alte cazuri, se incriminează art. 328, “excesul de putere”, iar pedeapsa poate varia între 2 şi 6 ani privaţiune de libertate. Manolache a evitat să dea numele poliţiştilor anchetaţi, dar a menţionat că acest lucru va fi posibil la sfârşitul acestei luni.

“Probabil atunci vor fi expediate şi dosarele în instanţele de judecată”, a conchis viceprocurorul Procuraturii Militare.
Alexandru Tănase, ministrul desemnat al Justiţiei, a declarat pentru ZdG că poliţiştii anchetaţi ar fi trebuit suspendaţi din funcţie. “Nu ar fi fost în regulă dacă i-ar fi demis, deoarece le-ar fi fost încălcată prezumţia de nevinovăţie. Ei nu au fost însă nici suspendaţi din funcţiile pe care le deţin. Dacă acest lucru s-ar fi întâmpat, ei ar fi spus şi cine le-a dat ordine să acţioneze, să aplice forţa. Se va schimba procurorul general şi ministrul de Interne, după care situaţia va putea fi remediată. Toţi cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere. Plângerile în care s-a hotărât refuzul începerii urmăririi penale ar putea fi revizuite”, a conchis Alexandru Tănase.

Poliţia, mână în mână cu criminalii

Marţi, 22 septembrie, Anatol Mătăsaru a fost chemat din nou la poliţie pentru a identifica următorul său torţionar în dosarul intentat de Procuratura Militară la cererea sa. Mătăsaru a solicitat identificarea şi pedepsirea angajaţilor forţelor de ordine care au aplicat forţa sau şi-au permis abuzuri asupra psihicului său.

Ion Bazatin, procuror militar responsabil de anchetarea acestui caz, a dispus întrevederea lui Mătăsaru cu un grup de persoane din rândul cărora acesta urma să identifice încă un poliţist, al 6-lea la număr, dintre cei care l-au abuzat fizic şi psihic după ce a fost arestat în urma evenimentelor din 6-7 aprilie.

«L-am recunoscut fără dificultate. Este angajat în Poliţia Judiciară a Comisariatului General de Poliţie Chişinău. În ziua de 10 aprilie, am fost ridicat la el în birou. În prezenţa mea acesta a format numărul de telefon mobil al unei autorităţi din lumea criminală, alias Vano, deţinut în Penitenciarul nr. 13, pe care l-a «rugat» să vorbească cu mine şi să mă convingă să «colaborez» cu poliţiştii, că aşa ar fi mai bine», ne-a spus Mătăsaru, precizând că a ascultat la telefon mesajul lui Vano.

Victor Panţâru, avocatul lui Anatol Mătăsaru, vede şi el o problemă în faptul că poliţiştii anchetaţi încă lucrează. “Atâta timp cât nu există o decizie care să probeze vinovăţia celor doi, este mai degrabă o problemă de imagine cu care se confruntă Ministerul de Interne (MAI) şi Comisariatul General de Poliţie (CGP). Ar fi bine dacă cele două instituţii ar porni o anchetă internă pentru a depista vinovaţii, însă cred că lucrurile se vor remedia odată cu numirea unui nou ministru.

Solicitată de ZdG, Ala Meleca, şefa serviciului de presă al MAI, a declarat că nu este de competenţa sa comentarea activităţii procuraturii şi că doar procurorii care se ocupă de aceste cazuri ne pot spune de ce poliţiştii anchetaţi nu au fost nici măcar suspendaţi din funcţii.

Victor MOŞNEAG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. leones

    ATACURILE „RAIDER” AU FĂCUT NOI VICTIME!

    Mai mulţi agenţi economici din Chişinău au devenit recent victime ale ATACURILOR RAIDER DECLANAŞATE DE GRUPAREA LUI CAŞCEI. Mai exact, este vorba despre un complex imobiliar şi lotul de teren aferent, cu o suprafaţă de circa 7 ha, aflate în municipiul Chişinău, pe str. Petru Rareş, 62.
    Cunoscuta grupare coordonată de acel ce îşi spune CAŞCEI (alias VADIM CIORNEA) a ajuns să conştientizeze faptul că epoca sa „de aur” e pe final. Şi astfel, folosindu-se de această perioadă de tranziţie de la un regim dictatorial la unul democratic, prin intermediul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) şi al Procuraturii Anticorupţie gruparea de raider a forţat finalizarea campaniei de preluare a complexului imobiliar denumit mai sus.
    Din documentele şi materialele care ne-au fost prezentate de către cei care au căzut victime raiderilor am desprins că acest atac a fost iniţiat încă din 2007, sub patronajul lui Valentin Mejinschii, fost director al CCCEC, în prezent „refugiat” în Polonia, unde pare-se că îndeplineşte o „onorabilă” funcţie de ambasador …
    Atacul s-a produs spontan, în de acum binecunoscutul stil practicat de raideri, fiind implicaţi şi mai mulţi colaboratori ai CCCEC.
    În zilele de 16 şi 17 septembrie, au fost efectuate concomitent percheziţii la agenţii economici care îşi aveau sediul sau închiriau birouri pe strada Ismail, 112/1 şi Sarmisegetusa 26, dar şi în biroul unui avocat care a avut îndrăzneala să îi atenţioneze pe „bravii”ofiţeri ai CCCEC că depăşesc limitele legalităţii. Toate aceste acţiuni au fost coordonate nemijlocit de procurorul Viorel Morari, cunoscut ca executant al schemelor de tip raider practicate de gruparea lui CAŞCEI.
    Tactica aplicată de către procurorul Viorel Morari este una simplă bazată pe intimidarea şi persecutarea atât a victimelor atacului raider cât şi a agenţilor economici cu care acestea au vreo relaţie, blocându-le activitatea. Totodată se trece şi la fabricarea unui aşa-zis flagrant „grav”, aşa cum se proceda anterior, speculându-se că de caz se interesează personal persoane suspuse.
    Astfel. cum am mai menţionat, sub conducerea lui Viorel Morari au fost efectuate mai multe operaţiuni de percheziţie, fiind ridicate toate documentele scrise, indiferent de natura lor, fotografii personale, calculatoare şi alte bunuri de uz personal ale unor angajaţi. Ulterior, birourile în care s-a efectuat percheziţia au fost sigilate. În cadrul acestei operaţiuni, unul din grupurile de colaboratori, conduse de OUP Boris Macoviciuc, a ordonat pur şi simplu agenţilor economici percheziţionaţi să plece acasă şi să nu revină la serviciu până ce nu li se va permite de către colaboratorii CCCEC. Scopul urmărit este evident …
    Acţiunile de persecutare au fost declanşate în baza unui dosar penal, intentat în octombrie 2008, la cererea lui Ruslan Purice – cunoscut actor în mai multe scheme raider aplicate de gruparea lui CAŞCEI şi care apare în mai multe articole ale publicaţiei noastre. Pretinsa „crimă” pare să se fi săvârşit între 1998 şi 2000.
    De această dată, atacul derulat prin intermediul CCCEC s-a desfăşurat într-o grabă suspectă, fapt care a şi dus de fapt la comiterea mai multor greşeli de către cei care au efectuat operaţiunile de persecutare. Aceste erori ne permit să scoatem în evidenţă faptul că există clar un „ordin” al cuiva, şi oferă totodată şi victimelor ocazia de a dovedi fabricarea unui dosar la comandă. Din aceste motive, mai mulţi agenţi economici au fost percheziţionaţi, în lipsa autorizaţiei judecătorului de instrucţie şi a unei ordonanţe privind efectuarea percheziţiei.
    Grăbindu-se în a îndeplini comanda şi concomitent în a-şi asigura acoperirea abuzurilor sale, Viorel Morari a modificat în grabă ordonanţele privind efectuarea percheziţiei şi chiar le-a adus personal colaboratorilor CCCEC. Înţelegând amploarea acestui gen de abuzuri, unii dintre ei chiar au încercat să se revolte.
    Până la urmă, graba lui Viorel Morari a făcut ca o parte din documentele sale de percheziţie să rămână în afara legii şi a avut drept consecinţă depunerea mai multor plângeri împotriva acţiunilor sale.
    O parte dintre aceste plângeri au ajuns şi pe masa judecătorilor de instrucţie de la judecătoria Buiucani, despre aceştia considerându-se până nu demult că ar fi „obedienţi” şi ar crea cu uşurinţă aspectul legalităţii în abuzurile comise de CCCEC.
    În acest caz, spre surprinderea tuturor, chiar şi a procurorului Viorel Morari, sigur de influenţa sa asupra judecătorilor de instrucţie, judecătorii cunoscutei judecătorii Buiucani, au dat dovadă, de această dată, de verticalitate şi conştiinţă juridică şi au refuzat autorizarea abuzurilor comise de procurorul numit mai sus.
    Unele surse, din cadrul procuraturii susţin că acest comportament al judecătorilor de la Buiucani l-a făcut pe Viorel Morari să intre în panică şi să ceară ajutorul şefilor săi pentru ca aceştia să îi influenţeze pe judecători. Totodată, au mai apărut zvonuri, precum că, în aceeaşi zi Viorel Morari a primit finanţări suplimentare din partea grupării coordonate de Caşcei, pentru a soluţiona problema legată de instanţa de judecată, dat fiind că procurorul se referea adesea la influenţa pe care o are asupra instanţei.
    În circumstanţe necunoscute, se pare că, de data aceasta, banii nu i-au ajutat întrutotul procurorului Morari în a-şi „legaliza” abuzurile, aşa cum se întâmpla acum câteva luni în urmă.
    Viorel Morari, înrăit până în măduva oaselor şi iritat de tot ceea se întâmpla şi totodată pus într-o situaţie nouă pentru el şi incomodă (aceea de a recunoaşte ilegalitatea acţiunilor sale şi de a returna tot ce a luat abuziv din birourile agenţilor economici din str. Sarmisegetusa, 26, pe 17 septembrie) a indicat colaboratorilor CCCEC să se întoarcă la Sarmisegetusa 26 şi să îşi ia revanşa.
    Aşteptaţi de mai multe persoane care, din cauza lui Viorel Morari, nu s-au putut reîntoarce la locul de muncă, deoarece le fuseseră sigilate birourile, aşa cum am mai menţionat, colaboratorii CCCEC au intrat din nou în clădire şi au reluat percheziţia.
    După cum am fost informaţi, mai întâi, a fost percheziţionat biroul avocatului Nicolae Ieşanu, care prin intervenţiile şi activitatea sa i-a cauzat multe probleme procurorului Viorel Morari. Este chiar foarte posibil ca intervenţiile dlui Ieşanu să ducă la o acuzaţie penală împotriva lui Viorel Morari.
    Percheziţia biroului avocatului, contrar garanţiilor legale care se atribuie statutului de avocat, a fost efectuată în lipsa ordonanţei de efectuare a percheziţiei şi a autorizaţiei judecătorului de instrucţie, în care să se stipuleze cu exactitate permisiunea de a se efectua percheziţia în biroul avocatului. Iar asta, de fapt, constituie o gravă abatere de la prevederile legii şi chiar l-ar putea aduce pe Oleg Crâşmaru şi alţi colaboratori ai CCCEC pe banca acuzaţilor.
    De această dată, Viorel Morari s-a dovedit a fi mai viclean şi i-a băgat în faţă pe colaboratorii CCCEC, folosindu-i drept paravan, pentru a se elibera astfel de responsabilităţi.
    Vom continua să detaliem istoria abuzurilor lui Morari, însă considerăm că important pentru cititorii publicaţiei şi articolelor noastre este să înţeleagă ce l-a determinat pe procurorul protagonist al poveştii noastre, considerat un jurist competent, să se implice în asemenea afaceri murdare şi mai ales să se dedea la ilegalităţi tocmai în această perioadă decisivă pentru dezvăluirea şi înăbuşirea abuzurilor practicate de autorităţile de forţă ale statului, în favoarea unor grupări de interese care încearcă să preia fraudulos afaceri şi proprietăţi.
    Aparent, Viorel Morari a fost atras treptat în mrejele corupţiei şi special în gruparea coordonată de CAŞCEI, servind de mai mult timp interesele acesteia.
    Iniţial, Viorel Morari a îndeplinit ordine în favoarea grupării lui CAŞCEI, gratuit, executând indicaţiile mai marilor săi. Viorel Morari şi-a manifestat chiar oarecare rezerve în îndeplinirea acelor ordine, încercând să respecte litera legii. Ca în orice treabă murdară, Viorel Morari s-a „pătat” şi el puţin, fapt care a avut drept consecinţă, până la urmă, depunerea mai multor plângeri împotriva sa.
    Asta pare să-l fi iritat şi înrăit pe Viorel Morari şi l-a determinat să acţioneze mai vehement în interesul grupărilor de raideri, de această dată în spirit de vendetă, iar acest lucru a convenit şi mai mult grupării criminale. Fiind uniţi de interese comune, Viorel Morari s-a apropiat şi mai mult de gruparea de raideri, care a obţinut posibilitatea de a-şi susţine financiar noul partener.
    Ulterior, Viorel Morari a avut mai multe necazuri, neplăceri în familie şi un subit accident rutier care l-a afectat grav psihic dar şi financiar. În momentele mai grele din viaţa tânărului procuror i-au sărit în ajutor „prietenii apropiaţi” printre care şi CAŞCEI, unul din colegii procuror, mai experimentaţi cu câteva maşini de lux la activ, oferindu-i una şi domnului Morari. Astfel s-a întărit şi mai mult prietenia din care Viorel Morari deja nu mai are scăpare.
    Recent însă gruparea lui CAŞCEI s-a lovit de mai multe eşecuri în cadrul instanţelor de judecată, legate de obiectivul lor din str. Petru Rareş nr 62, din cauză că naşul lui Vitalie Ciofu (avocat al cărui nume apare permanent ca fiind „ataşat” de grupare) şi anume Igor Vremea, consilier prezidenţial şi-a pierdut poziţia influentă. Ca urmare, influenţa lui Ciofu începea să scadă considerabil iar, astfel, „măciuca” folosită de CAŞCEI, pentru care gruparea a plătit din timp, avea să îşi piardă în scurt timp utilitatea. Motiv pentru care Viorel Morari a fost pus în acţiune, chiar dacă acesta nu a fost atât de dornic să se expună riscului iminent de a cădea în groapă atunci când comiţi asemenea fapte murdare. Dar în situaţia sa, nu mai există liber arbitru şi dreptul de a alege — datoriile trebuie plătite, mai ales că s-au oferit mijloace financiare suplimentare pentru a se acoperi cheltuielile necesare derulării operaţiunilor abuzive.
    Părerile sunt însă, că de această dată, atacul declanşat de CCCEC a fost foarte slab organizat. O parte dintre colaboratorii CCCEC au avut multe rezerve în a acţiona, în comparaţie de atitudinea pe care o aveau în anii „epocii de aur” a abuzurilor.
    În pofida acţiunilor insistente ale lui Viorel Morari, angajaţii CCCEC nu s-au prea grăbit să-i execute ordinele sale ilegale. În final, aşa cum am mai menţionat, mai sus, s-au produs o serie de erori care vor permite, pentru prima dată, dovedirea existenţei unei cauze penale fabricate la comandă şi totodată a abuzurilor comise, în favoarea unei grupări de raideri, de către unii angajaţi CCCEC şi din cadrul Procuraturii Anticorupţie.
    Cazul va fi monitorizat în continuare de către publicaţia noastră online, iar acei care dispun de informaţii sunt invitaţi să ne contacteze la contact@hicsuntleones.eu. Acceptăm de asemenea sugestii, propuneri, comentarii, păreri, fie chiar şi contra celor relatate de noi, în susţinerea grupării lui „Caşcei” şi a celor despre care să crede că le servesc interesele.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *