Poliţiştii torţionari rămân în funcţii
Deşi la Procuratura Militară au fost depuse 102 plângeri la adresa poliţiştilor care au terorizat cetăţeni paşnici, după protestele din 7 aprilie, doar în 15 cazuri s-a dispus începerea urmăririi penale. Între timp, 10 poliţişti au fost identificaţi de victimele lor. Aceştia, potrivit procurorilor militari, sunt cercetaţi în calitate de bănuiţi. Totodată, niciunul dintre oamenii legii nu a fost demis sau suspendat din funcţie, pe perioada anchetei.
„Din cele 102 plângeri parvenite la adresa Procuraturii, în 60 de cazuri a fost refuzată începerea urmăririi penale, celelalte plângeri fiind încă în proces de soluţionare”, ne-a declarat Eugen Manolache, viceprocuror în cadrul Procuraturii Militare. „Refuzul de a declanşa începerea urmăririi penale se datorează faptului că, în unele cazuri, s-a stabilit că vătămările corporale au fost cauzate în PMAN, în timpul altercaţiilor dintre poliţişti şi manifestanţi, poliţiştii acţionând legal. În alte cazuri, circumstanţele nu au fost demonstrate, existând chiar şi persoane care, deşi susţin că au fost maltratate, actele de examinare medico-legală afirmă altceva. Sau nu are leziuni corporale, sau are doar câteva zgârieturi”, ne- a mai explicat Manolache.
Vinovaţii riscă 10 ani de puşcărie
O parte dintre dosare se află în gestiunea Procuraturii Militare, celelalte fiind investigate de Procuratura mun. Chişinău. Viceprocurorul ne-a mai informat că, în dosarele pe care le deţine Procuratura Militară, persoanele bănuite, 10 la număr, sunt urmărite în 3 cauze penale. „Într-o cauză penală este bănuit un poliţist, în alta – 3, iar în cazul Mătăsaru – 6. Poliţiştii au fost identificaţi de către petiţionari şi în prezent au loc audieri în calitate de bănuiţi. Pas cu pas, vom merge mai departe. Poliţiştii anchetaţi lucrează în continuare”, a mai spus procurorul Eugen Manolache.
Potrivit legislaţiei în vigoare, dacă vor fi găsiţi vinovaţi, poliţiştii riscă până la 10 ani de puşcărie. În unele cazuri, oamenii legii sunt anchetaţi conform art. 309 al Codului de Procedură Penală, care vizează aplicarea torturii. Acest articol presupune aplicarea unor pedepse cu privaţiune de libertate pe un termen de 5-10 ani. În alte cazuri, se incriminează art. 328, „excesul de putere”, iar pedeapsa poate varia între 2 şi 6 ani privaţiune de libertate. Manolache a evitat să dea numele poliţiştilor anchetaţi, dar a menţionat că acest lucru va fi posibil la sfârşitul acestei luni.
„Probabil atunci vor fi expediate şi dosarele în instanţele de judecată”, a conchis viceprocurorul Procuraturii Militare.
Alexandru Tănase, ministrul desemnat al Justiţiei, a declarat pentru ZdG că poliţiştii anchetaţi ar fi trebuit suspendaţi din funcţie. „Nu ar fi fost în regulă dacă i-ar fi demis, deoarece le-ar fi fost încălcată prezumţia de nevinovăţie. Ei nu au fost însă nici suspendaţi din funcţiile pe care le deţin. Dacă acest lucru s-ar fi întâmpat, ei ar fi spus şi cine le-a dat ordine să acţioneze, să aplice forţa. Se va schimba procurorul general şi ministrul de Interne, după care situaţia va putea fi remediată. Toţi cei vinovaţi vor fi traşi la răspundere. Plângerile în care s-a hotărât refuzul începerii urmăririi penale ar putea fi revizuite”, a conchis Alexandru Tănase.
Poliţia, mână în mână cu criminalii
Marţi, 22 septembrie, Anatol Mătăsaru a fost chemat din nou la poliţie pentru a identifica următorul său torţionar în dosarul intentat de Procuratura Militară la cererea sa. Mătăsaru a solicitat identificarea şi pedepsirea angajaţilor forţelor de ordine care au aplicat forţa sau şi-au permis abuzuri asupra psihicului său.
Ion Bazatin, procuror militar responsabil de anchetarea acestui caz, a dispus întrevederea lui Mătăsaru cu un grup de persoane din rândul cărora acesta urma să identifice încă un poliţist, al 6-lea la număr, dintre cei care l-au abuzat fizic şi psihic după ce a fost arestat în urma evenimentelor din 6-7 aprilie.
«L-am recunoscut fără dificultate. Este angajat în Poliţia Judiciară a Comisariatului General de Poliţie Chişinău. În ziua de 10 aprilie, am fost ridicat la el în birou. În prezenţa mea acesta a format numărul de telefon mobil al unei autorităţi din lumea criminală, alias Vano, deţinut în Penitenciarul nr. 13, pe care l-a «rugat» să vorbească cu mine şi să mă convingă să «colaborez» cu poliţiştii, că aşa ar fi mai bine», ne-a spus Mătăsaru, precizând că a ascultat la telefon mesajul lui Vano.
Victor Panţâru, avocatul lui Anatol Mătăsaru, vede şi el o problemă în faptul că poliţiştii anchetaţi încă lucrează. „Atâta timp cât nu există o decizie care să probeze vinovăţia celor doi, este mai degrabă o problemă de imagine cu care se confruntă Ministerul de Interne (MAI) şi Comisariatul General de Poliţie (CGP). Ar fi bine dacă cele două instituţii ar porni o anchetă internă pentru a depista vinovaţii, însă cred că lucrurile se vor remedia odată cu numirea unui nou ministru.
Solicitată de ZdG, Ala Meleca, şefa serviciului de presă al MAI, a declarat că nu este de competenţa sa comentarea activităţii procuraturii şi că doar procurorii care se ocupă de aceste cazuri ne pot spune de ce poliţiştii anchetaţi nu au fost nici măcar suspendaţi din funcţii.
Victor MOŞNEAG
