Pensia judecătorului

266-lexŞtiţi ce pensii au judecătorii? Ştiţi că au pensii de mii de lei şi cer în instanţă judiciară pensii şi mai mari, în timp ce în paralel primesc salarii? Cunoaşteţi că fostul şef al Consiliului Superior al Magistraturii şi-a mărit pensia până la 7500 prin judecată? – acest şir de întrebări au fost adresate cu multă revoltă de către un pensionar din Chişinău Ziarului de Gardă. Am încercat să aflăm dacă cele expuse sunt adevărate. Se pare că da: judecătorii ies mai devreme la pensie, au dreptul să primească în paralel şi salariu, şi pensie, pensia constituie 80 la sută din salariu, care ajunge la circa 10.000 de lei pentru conducătorii instituţiilor judiciare. Dar toate acestea sunt garantate de lege.

În luna august 2009, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a examinat cauza judecătorului Nicolae Clima (la acel moment preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), actualmente – judecător al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS). Clima a cerut atunci recalcularea pensiei, motivând apelul său către justiţie prin faptul că salariul său e mai mare cu sporurile incluse.

Nicolae Clima a devenit pensionar în anul 2000, atribuindu-i-se, conform legii, o pensie de 80 la sută din salariul de funcţie. Între timp, judecătorul a continuat să activeze în sistem, iar în 2005 a fost ales membru al CSM, peste un an devenind chiar preşedinte al al acestei instituţii. Pentru această funcţie, lui Clima i s-a stabilit salariul de 8800 de lei.

În iulie 2008, pensionarul Nicolae Clima a chemat în instanţă CNAS pentru refuzul de a-i recalcula pensia. La momentul cererii depuse în instanţă, judecătorul Clima a prezentat acte prin care dovedea că salariul său lunar constituie 9300 de lei, inclusiv sporul lunar pentru gradul de calificare în valoare de 500 de lei.

Curtea de Apel Chişinău i-a dat câştig de cauză preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea judiciară arată că Nicolae Clima a invocat “practica judiciară, care demonstrează că ori de câte ori judecătorii au fost promovaţi în alte funcţii de judecători în instanţele ierarhic superioare sau în funcţii administrative, de atâtea ori recalcularea pensiei s-a efectuat din salariul nou al funcţiei”.

CNAS a fost obligată, în cazul lui Clima, “de a efectua recalcularea pensiei de judecător reclamantului Nicolae Clima, reieşind din salariul de funcţie de 8800 lei, sporul pentru gradul de calificare de 500 lei, în total din suma de 9300 lei începând cu 16 mai 2008”. Astfel, pensia judecătorului ajunge în acest caz la circa 7500 de lei, iar împreună cu salariul lunar constituie circa 17.000 de lei.

Într-adevăr, şi alţi judecători şi-au obţinut pe această cale dreptul de a li se recalcula pensia. De exemplu, în septembrie 2008, Curtea Supremă de Justiţie a luat o decizie în privinţa cererii lui Iurie Sciastlivîi, preşedinte al Judecătoriei raionale Ialoveni, care solicita CNAS recalcularea pensiei. În acest caz CSJ a stabilit că “argumentul invocat de Casa Naţională de Asigurări Sociale în cererea de recurs că intimatul Sciastlivîi Iurie nu are dreptul la recalcularea pensiei este considerat ca declarativ şi lipsit de suport legal din următoarele motive…”.

În februarie 2008, Petru Ursache, judecător la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău, a primit o decizie similară a aceleiaşi curţi.

Reprezentantul CNAS Oleg Angheluţă a fost unul dintre juriştii care a apărat CNAS în instanţă. El a declarat pentru ZdG că sunt foarte multe procese judiciare privind recalcularea pensiei pentru judecători, dar că CNAS respectă legea, şi dacă decizia rezidă în majorarea unei pensii, atunci aşa se procedează.

Legea privind statutul judecătorului arată că judecătorii pot deveni pensionari de la vârsta de 50 de ani, având un stagiu de muncă de cel puţin 20 de ani.

“Judecătorul (…) are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55 procente faţă de salariul lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3 procente, dar în total nu mai mult de 80 procente faţă de salariul lui mediu, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. Pensia judecătorului se recalculează  ţinîndu-se cont de mărimea salariului judecătorului în exerciţiu”, susţine legea.

Documentul citat mai arată că pensia pentru vechime în muncă se plăteşte integral judecătorului în funcţie, şi “După pensionare, judecătorul are dreptul să se angajeze şi să primească şi pensia, şi salariul integral.”

Salariul – mai mare decât mita

Victor Panţâru, jurist:

“Cert este că salariul de 17.000 de lei lunar ar trebui să fie salariul de facto al unui judecător începător, şi, în principiu, nu aceasta e problema. Problema apare atunci când un judecător cu funcţie superioară se adresează în instanţă cu o cerere. Apare problema imparţialităţii judecătorului care ia decizie în cazul unui judecător. Cât despre mărimea salariului, oricum, chiar şi cu salarii de 10.000—17.000 de lei, nu cred că este posibil de asigurat independenţa justiţiei, adică nu doar cu salarii obţii independenţa judecătorului. Totodată, revin la ideea de ce aceste sume nu înseamnă salarii mari. Cum credeţi, un judecător care s-a obişnuit să trăiască cu 30.000—50.000 de lei pe lună va putea să trăiască cu 10.000? Eu cred că pofta vine mâncând, iar acel magistrat care avea un venit din surse mai neortodoxe nu cred că va renunţa la ele. Ele vor rămâne, dar vor căpăta altă formă”.

Salariile judecătorilor sunt mici

Vladislav Gribincea, director “Juriştii pentru drepturile omului”:

“În primul rând, salariile judecătorilor din R. Moldova sunt de cel puţin 3 ori mai mici decât meritele, fapt recunoscut şi de către fostul ministru al Justiţiei. În cel de-al doilea rând, pensia unui judecător nu poate depăşi salariul mediu al acelui judecător. În R. Moldova nu există organizaţii neguvernamentale care ar analiza veniturile judecătorilor în raport cu necesităţile şi responsabilităţile lor”.

Alina RADU



Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

6 comentarii

  1. Bluck

    “i-am creat pe capul nostru, şi putere le-am tot dat
    ca pe noi să ne trateze ca o parte din rahat.” (Proza vieţii)
    Ei judecînd cauze, aşa interprezează norma că şi legislatorul nu mai înţelege ce a avut în vedere cînd a primit-o. De facto prin deciziile sale ei substituie legislativul, deoarece o aplica conform propriei convingeri intime creând practici controversate şi convinabile lor, şi numai în acele şedinţe în care au interes propriu.
    Pentru banii noştri (impozite şi taxe către stat) pe noi şi ne trag în ţeapă.
    Unde e responsabilitatea faţă de societatea care-i întreţine pentru fărădelegile care le comit.
    Constituţia stabileşte egalitatea tuturor în faţa legii. Iar aceştea şi-au creat privelegii, imunitate inclusiv de la pedeapsă, iresponsabilitate pentru ceia ce fac şi nimeni nu le poate zice nimic. Un soi de oligarhi.
    Propun averea magistraţilor declarată şi verificată pînă la nivelul 3 de rudenie în toate direcţiile, propun ca toate şedinţele în mod obligatoriu să fie înregistrate video şi audio şi stocate într-o bază de date care să se păstreze cel puţin 75 ani. La necesitate, (cazuri pierdute CEDO spre exemplu) mecanismul şi modalitatea poate fi elaborată suplimentar şi minuţios), orice şedinţă să poată fi vizualizată şi analizată de către persoane specialişti în componenţa cărora vor fi incluşi şi mas-media şi societatea civilă. Responsabilitatea magistraţilor să intervină imediat şi promt prin incasarea prejudiciului, destituirea din funcţie, interdicţia de a mai ocupa vreo dată funcţia respectivă sau similară. Toate actele care sunt anexate la dosar să treacă în mod obligatoriu înregistrarea. Procesele verbale să se întocmească pe blanchete de strictă evidenţă fără posibilitatea de a instrumenta modificări în acestea. Răspundere disciplinară cu penalităţi pentru orice act stabilit de încălcare a procedurilor de secretariat (precum eliberare a hotărîrilor, deciziilor, copiilor din dosar, accesul pentru a face cunoştinţă cu materialele dosarului sau a proceselor verbale întocmite.) A întroduce obligativitatea de a ţine proces verbal în şedinţele CSJ. Aimplimenta toate procedeele necesare de a face activitatea magistraţilor mai transparentă.

  2. Eugen

    Ati uitat sa pomeniti si cazul judecatorului CSJ Ion Arhiliuc(este in decizii arhivate a CSJ) care la fel prin judecata a cerut marirea pensiei si colegii lui( Timofte,Sircu s.a.) au acceptat caci corb la corb nu scoate ochii.Oare nu e unul din exemple de interese corporative la care s-a referit si MJ d.Tanase?

  3. vasea

    Si ce zice statistica ? ca salariu mediu pe tara e de 1300 de lei ? Ia hai sa facem niste calcule ce ziceti ? :))

  4. alex

    Dar in ce tara traiesc si judeca acesti judecatori… Criteriul de finantare a sistemului judecatoresc trebuie corelat la VENITUL NATIONAL BRUT, inclusiv si salariile si pensiile sa fie in relatie cu VNB, dar si criteriul de numire a pensiilor sa fie unic pe tara, nu sa fie 80procente si se majoreaya de fiecare data cand se majoreaya slaraiile judecatorilor in functie. Dar cum traiesc acei pensionari care li s+au clacuat 42 procente dun salariul din 2000 sau chiar din 1995….

  5. Drize

    Cîte şi mai căte citeşti în comentarii. Toţi fac comparaţii cu ţările europene referitor la calitatea actului de justiţie. dar cu părere de rău nimenea nu compară salariile unui judecător autohton cu ale celora din ţările europene. Conform legilor noastre referitor la salarizare judecătorul începător este supus testului de a supraveţui.Astfel, judecătorul nu este în drept de a avea o careva sursă de venit legală deoarece nu este în drept de a practica şi o altă activitate cu exepţia celei didactice şi ştiinţifice. Atunci spuneţi-mi în ce ţară trăim dacă uneori un hamal, o persoană fără careva studii are un salariu mai mare decît a unui judecător începător, dar practic cerinţele faţă de toţi judecătorii sunt egale aşa cum şi responsabilităţile. Toţi experţii străini practic în toate studiile care le efectuiază indică puterii că JUSTIŢIE EFTINĂ (cu alocări minime atîta la salarizare căt şi în organizarea activităţii)NU EXISTĂ NICI ÎNTR-O ŢARĂ.

  6. Betamaks

    Ştişi! cţnd citesc despre “greutăţile” judecătorului ” încep spontan să-mi curgă lăcrimi”. E foarte greu de construit casteluri şi de procurat limuzine “Lancea;Lexus sau în cel mai rău caz “Mercedes de ultima ediţie”. Se vorbeşte mult despre corupţie-oare cine sănt cei mai corupţi? Cel cu “musca pe căciulă” strigă precum,că cei mai corupţi sînt medicii,ba ciar spun că şi pedagogii.În comparare judecătorii sînt cu 10 trepte mai “sus”. Dovada este la suprafaţă.Nu poate un cetăţean cu salariu cît de mare să trăiască cu aşa “huzur” cum trăeşte cel mai “de nimic” judecător. Atunci dece Statul nu egalează coeficientul mărimii pensiei la pedagogi,medici cu coeficientul “bieţilor” judecători?! Guverne corupte,care îşi protejează “prietenii”. Dumnezeu egalează tot ce-i viu. Începănd cu fondarea “ţării Moldovenilor” cţel puţin 600 ani -poporul a fost în aşteptare,robie şi răbdare.,dar a rezistat-Vom rezista şi acum “democraţia “.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *