PARLAMENT: Istoria unei comisii fictive
R. Moldova NU are încă o Comisie Naţională de Integritate (CNI). Deşi în decembrie 2011 Marian Lupu, preşedintele interimar de atunci, promulga o lege în acest sens, iar aceasta apărea o lună mai târziu în Monitorul Oficial, o atare Comisie încă NU există. Astfel, deşi legea a intrat în vigoare la 1 martie, veniturile, averile şi interesele funcţionarilor încă NU sunt supuse niciunui control.
La 6 ianuarie 2012 în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 180 din 19.12.2011 privind crearea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), al cărei scop este implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri, proprietate şi interese ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, ale judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale altor persoane cu funcţie de conducere.
1 martie a trecut, nu şi pentru deputaţi
Comisia urma să constate dacă veniturile persoanelor supuse controlului corespund cheltuielilor pe care le fac şi să verifice dacă există conflicte de interese, aici fiind vizate rudele demnitarilor. Cel mai interesant e că în legea promulgată de Marian Lupu încă pe 19 decembrie 2011 se menţiona că ea va intra în vigoare de la 1 martie 2012, iar până la 1 februarie, Parlamentul va trebui să numească toţi membrii Comisiei.
În legea cu privire la CNI se precizează că Guvernul, de la 1 martie 2012, va deschide finanţarea CNI şi o va asigura cu sediu. Astăzi, 29 martie, când membrii acestei Comisii urmau deja să primească probabil primul lor salariu pentru munca depusă în decursul primei luni, constatăm că o atare Comisie încă NU există, nemaivorbindu-se despre sediu sau despre finanţare. „Cancelaria de Stat a rezervat un sediu pentru amplasarea CNI. Însă, un contract oficial în acest sens va fi semnat după ce va fi discutat cu membrii Comisiei, desemnaţi de către Parlament”, ne-a spus Serviciul de presă al Guvernului.
Victor Popa, preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, cea care, conform legii, urmează să selecteze unul din cei cinci membri ai CNI, cel propus de societatea civilă, ne-a spus că este la curent cu faptul că legea a intrat în vigoare la 1 martie 2012, dar a precizat că „nu s-a reuşit crearea Comisiei pentru că au fost alte probleme mai importante”. Popa a menţionat totuşi că există deja membrii Comisiei propuşi de către fracţiunile parlamentare, care, în cel mai scurt timp, urmează să fie aprobaţi de Parlament. Totodată, există şi două candidaturi propuse de societatea civilă, din care comisia condusă de Popa va trebui să aleagă una singură.
Se ştiu patru din cei cinci membri ai Comisiei
Până acum, există deja patru membri acceptaţi de Comisia juridică, care au fost propuşi de către cele patru fracţiuni parlamentare. Astfel, deşi nu recunoaşte legalitatea acestui Parlament, prin urmare, nici activitatea Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, fracţiunea PCRM a depus o cerere la Comisie pe 27 februarie, prin care l-a propus pentru funcţia de membru al CNI pe Dumitru Prijmireanu, fost deputat pe listele PCRM şi totodată membru al Comitetului Central al partidului. Prijmireanu, în vârstă de 61 de ani, a fost membru supleant în delegaţia R. Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei între 24 septembrie 2001 şi 26 ianuarie 2004. Prijmireanu a absolvit şcoala superioară de partid de la Odesa, a lucrat în structurile sindicale şi de partid din Cahul. În 1992 a devenit director al filialei raionale a Companiei de asigurări „Asito”. În 1994 a fost ales în Parlament pe listele blocului „Unitatea Socialistă”. În 1998, 2001 şi 2005 a fost ales în Parlament din partea PCRM.
Fracţiunea PDM l-a propus pe Leonid Morari, care este şef al Direcţiei organizarea controlului fiscal a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS). Morari are 58 de ani şi a activat anterior la Garda Financiară.
PLDM l-a propus, iar Comisia juridică l-a acceptat pe Ion Prisăcaru. În vârstă de 55 de ani, Prisăcaru este de profesie economist, fiind preşedintele Asociaţiei Auditorilor şi Consultanţilor în Management din R. Moldova, redactor-şef al revistei „Fin-Consultant” şi director general al SRL „Ecofin-audit-service”. Prisăcaru este şi el membru de partid. Acesta a fost al 85-lea pe lista PLDM la alegerile anticipate din 28 noiembrie 2010.
Fracţiunea PL din Parlament l-a propus pe Anatol Chiriac. Acesta pare cel mai puţin cunoscut dintre toţi viitorii membri ai CNI. Chiriac are 36 de ani şi activează acum la Curtea de Conturi. Anterior, a fost angajat al Inspectoratului Fiscal.
Din partea societăţii civile au fost propuse două nume: Efim Obreja şi Cristina Cojocaru, dintre care, Comisia juridică, numiri şi imunităţi urmează să aleagă unul singur. Efim Obreja este expert al Transparency International Moldova, autor al mai multor rapoarte şi cercetări în domeniul anticorupţional. Cristina Cojocaru, fost secretar al Alianţei Anticorupţie, este autoarea Strategiei naţionale anticorupţie, actualmente expert ADEPT şi, de curând, expert local în cadrul misiunii UE de consiliere în politici publice la nivel înalt pentru directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC).
Ce facem cu membrii de partid?
Interesant este faptul că în lege se specifică clar că persoanele care vor face parte din cadrul CNI nu trebuie să fie afiliate politic. Observăm însă că cel puţin doi dintre cei patru viitori membri au tangenţe cu politica: Prijmireanu, propus de PCRM, care este şi membru al CC, şi Ion Prisăcaru, membru PLDM.
Tudor Deliu, secretarul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, a precizat că membrii de partid, până a depune jurământul, trebuie să scrie cerere precum că se dezic de partid. „Prin cerere, ei vor ieşi din partid. Nu pot spune dacă vor ieşi din partid din toate punctele de vedere. E o chestie foarte delicată. Astăzi, este greu de găsit pe cineva care nu are opţiuni politice sau care nu este membru de partid”, a spus Deliu. Acesta a precizat că tărăgănarea procesului de formare a acestei comisii se datorează şi faptului că societatea civilă este şi ea împărţită. „Ei trebuiau să propună un singur candidat, dar au propus doi, pentru că s-au divizat. Ambii sunt foarte buni şi e greu să ne decidem pe cine să alegem”, a afirmat Deliu, care ne-a spus că nu cunoaşte şi alte motive pentru care formarea Comisiei s-a tărăgănat atât de mult.
Deputatul crede că, după ce va fi formată Comisia, membrii acesteia vor avea nevoie de vreo lună pentru a se acomoda, iar ulterior vor putea începe cu adevărat lucrul. „Ţara noastră nu are experienţă cu asemenea comisii”, a amintit Deliu, precizând că pentru R. Moldova nu este o premieră când o lege intrată în vigoare nu este funcţională. „Vă dau un singur exemplu. Legea privind descentralizarea administrativă a fost adoptată în 2006, dar nu este funcţională nici astăzi”.
Sârbu: Guvernarea încearcă să-şi ascundă averile
Sergiu Sârbu, deputat PCRM şi vicepreşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, cataloghează situaţia apărută drept una stupidă. „Situaţia este simplă. Actualei alianţe îi este comod să adopte doar acte normative care vizează doar interese politice, personale, meschine. Celelalte legi le adoptă de ochii lumii, pentru a închide gura structurilor internaţionale, dar nu au de gând să le pună în aplicare”, crede deputatul. Întrebat de ce PCRM a propus, totuşi, o candidatură pentru Comisie, deşi nu recunoaşte actualul Parlament, Sârbu a spus că partidul său a recurs la acest gest pentru a nu pierde total controlul asupra acestui proces. „Am fost impuşi de situaţie să înaintăm pe cineva, ca să vedem ce se întâmplă în acest organ, altfel nu vom avea nicio informaţie. Dar faptul că până acum se tergiversează procesul de formare a Comisiei demostrează că această guvernare încearcă să ascundă la maxim averile şi proprietăţile lor”, a conchis Sergiu Sârbu.
Ion Beschieru, expert juridic IDIS, afirmă că situaţia creată în jurul legii privind Comisia Naţională de Integritate nu este o premieră pentru ţara noastră. Beschieru susţine că există zeci şi sute de exemple când legi publicate în Monitorul Oficial nu sunt funcţionale. „Parlamentul ar trebui să aibă un mecanism de monitorizare a implementării legislaţiei. Asemenea lucruri se întâmplă şi pentru că unii actori implicaţi în punerea în aplicare a legii nu sunt consultaţi. Pe de altă parte, problema e că nu se responsabilizează unele instituţii şi persoane, astfel, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru aceste situaţii”, afirmă Beschieru.
Crearea unei Comisii care să monitorizeze averile, proprietăţile şi interesele funcţionarilor din ţara noastră se tărăgănează de mai mulţi ani. Încă în 2005, în R. Moldova trebuia să fie constituită o astfel de Comisie, care urma să supravegheze implementarea Legii privind Codul de Conduită şi a Legii cu privire la Conflictul de Interese. Nici atunci, însă, procesul nu a avut o finalitate.
