Papuc, implicat în scandalul de la Academia de Poliţie

Un conflict izbucnit la Academia de Poliţie “Ştefan cel Mare”, acum doi ani, s-a soldat cu concedierea mai multor funcţionari şi chiar cu dispariţia unuia dintre ei. Cel care avea să remedieze conflictul este însuşi ministrul de Interne, Gheorghe Papuc.

Pe Internet au apărut mai multe documente semnate de funcţionari de la Academia de Poliţie, precum şi de oficiali de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). În unele rapoarte făcute de cei de la Academie, sunt lansate acuzaţii dure la adresa MAI.

Într-un raport făcut de Constantin Creangă, care în 2007 avea gradul de căpitan de poliţie în cadrul Academiei de Poliţie, acesta îi relata lui Gheorghe Papuc despre nişte acuzaţii pe care le-ar fi lansat Ion Guceac, care la acel moment ocupa funcţia de prorector la Academia “Ştefan cel Mare”. “Conducerea MAI, de sus în jos, îi “aluminiu”, nu vor să înţeleagă nimic, orice ai spune, asta-i o formalitate şi noi trebuie să facem aşa ca să dobândim banii, căci începând de sus în jos e “aluminiu” şi nu contează ce spui, trebuie să execuţi şi-i tot!”, semnează căpitanul de poliţie.

Fenomenul “Complotul”

Deocamdată nu se ştie dacă Creangă era angajat direct de Gheorghe Papuc ca să-i trimită rapoarte despre situaţia de la Academie. „Nu pot să-mi explic motivul lui Creangă de a trimite rapoarte către conducerea MAI, din moment ce eu l-am angajat la catedră”, a declarat Ion Guceac, actualmente secretar ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Ala Meleca, şefa Serviciului de Presă al MAI, solicitată de ZdG să comenteze dacă ministerul infiltrează anumiţi colaboratori de poliţie în subdiviziunile MAI, care să raporteze situaţiile din respectiva structură, a declarat că «atunci când este vorba despre un conflict la nivelul subdiviziunii MAI, e de responsabilitatea şefului de subdiviziune să raporteze către Direcţia Securitate Internă (DSI) care este spiritul în colectiv». Meleca ne-a mai spus că se practică o conlucrare între DSI şi colaboratorii din subdiviziuni.

În centrul scandalului se aflau Constantin Creangă, fost lector superior la Catedra de drept poliţienesc, şi fostul prorector Ion Guceac. Potrivit rapoartelor, Creangă relata atât situaţia conflictuală în care era implicat cu Guceac, cât şi discuţiile acuzatoare făcute de funcţionarii Academiei la adresa MAI. “Din anul 2000, activând la Academie, m-am confruntat cu fenomenul “complotului” dezvoltat în sistemul depolitizat al activităţii poliţieneşti şi mai ales în rândurile celor consideraţi intelectuali iluştri din Academie”, mai explică Constantin Creangă.

În acelaşi raport, Creangă îi spunea ministrului Papuc că “din primele zile de activitate la acea catedră sub conducerea lui I. Guceac am fost “rugat” de a efectua diverse servicii incompatibile cu statutul poliţienesc. Nu am îndeplinit şi m-am opus cu tărie, fapt care a dus la suportarea anumitor consecinţe din partea echipei construite în jurul lui. În diverse situaţii, am fost insultat, denigrat, înjosit şi chiar ameninţat cu cuvinte cum ar fi: “te voi castra!”. În replica făcută acestor acuzaţii, Ion Guceac a calificat rapoartele ca fiind “afirmaţii nefondate”.

Potrivit documentelor, la 1 mai 2007, Creangă îi raporta din nou lui Papuc că Ion Guceac, fiind în stare de ebrietate, conform celor stabilite de medicul-şef V. Mateicic, a comis un accident rutier cu automobilul recent procurat de marca “Volkswagen Passat”. Creangă mai adaugă în raport: “ca ulterior să aflu că, deja prin intermediul partenerului său O. Balan, să mi se sape iarăşi groapa. Tot cu aceleaşi argumente, din cauză că ştiam mai mulţi care puteau împiedica intelectualii români în planurile grandioase pe care le aveau vis-a-vis de facultatea nr. 4, contra plată. Pe care ulterior o asaltase vis-a-vis de conducerea Academiei pe care au deturnat-o şi vis-a-vis de facultatea nr. 4 pe care intenţionau s-o privatizeze, dar care graţie dvs., domnule ministru, au fost prăbuşite”. În cotextul dat, Guceac a refuzat să comenteze.

Pe data de 8 iunie 2007, Constantin Creangă îi scria ministrului de Interne: “Dle ministru, vă rog respectuos să precăutaţi cauza şi cererea mea, în scopul soluţionării problemelor apărute şi a căror intensificare m-au impus să recurg a treia oară la ajutorul dvs”. Acesta i-a mai comunicat ministrului că, în legătură cu agravarea sănătăţii legate de tensiune şi represiunile de la serviciu, la 23 mai 2007 “am fost internat în Spitalul MAI, secţia terapie”.

Guceac: Creangă făcea rapoarte fără ca eu să ştiu

Am încercat să aflăm cum a ajuns Creangă să-i raporteze lui Papuc despre Guceac. În acest context, Ion Guceac spune: „De doi ani am uitat de chestia asta şi mă simţeam liber sufleteşte, iar acum, când a reapărut, nu mă simt în cea mai bună stare”. Guceac a explicat că Creangă este un fost student al său, care „a fost un student bun, eminent, numai că avea un caracter şi un comportament ciudat. Apoi a mers în teren şi a lucrat un timp la Comisariatul de Poliţie Criuleni, unde a şi dat de greu. Până la urmă, s-a întors la Academie. Un coleg de-al meu mi-a spus că un băiat vrea să se angajeze la catedră. L-am angajat, şef de cabinet, cu toate că cineva dintre colegi îmi spunea că o să am probleme cu el”, îşi aminteşte Guceac. Potrivit sursei citate, scandalul s-a iscat în urma unui proces de reatestare. “Eu nu l-am recomandat la următoarea funcţie şi de aici s-a pornit această atitudine a lui Creangă”. Gu-ceac susţine: “Lucram împreună şi, fără să ştiu, acesta făcea rapoarte către MAI. Am luat act de rapoartele lui Creangă abia atunci când au început să vină răspunsuri la solicitările făcute de el”, a conchis Guceac.

Comandantul adjunct al Departamentului Trupelor de Carabinieri al MAI, Mihail Ciubaciuc, a precizat pentru ZdG că a desfăşurat o anchetă pe marginea scandalului din 2007, însă a fost rezervat în a oferi mai multe detalii la acest subiect. “Nu este bine că documentele au fost publicate pe Internet”. Totodată, Ciubaciuc a declarat că, după epuizarea acelui conflict, Creangă şi-a continuat activitatea în aceeaşi funcţie. Mai mult, el ne-a spus că au efectuat ore de curs împreună şi chiar au participat la un eveniment desfăşurat la Kiev.

Creangă a dispărut

După acel conflict, mai mulţi funcţionari implicaţi au fost angajaţi în alte direcţii MAI, cum a fost în cazul lui Mihail Ciubaciuc sau al lui Ion Guceac, care activează la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Însă, în cazul lui Creangă, apare un semn de întrebare. Potrivit celor spuse de Direcţia Generală Resurse Umane din cadrul MAI, Constantin Creangă nu activează în structurile acestui minister. Astfel, toate încercările noastre de a-l contacta pe Creangă au eşuat din motiv că nici măcar părinţii săi nu ştiu nimic despre el.

Anastasia Creangă, mama fostului căpitan de poliţie, a declarat că după scandalul de la Academie “Constantin a dispărut şi nu mi-a dat de ştire nimic”. Femeia, domiciliată în satul Corjova, Criuleni, susţine că “l-am rugat pe un băiat care a învăţat cu Constantin la Academie să-l caute. Acesta mi-a spus că a fost concediat şi că mai mult nu ştie nimic”. Anastasia Creangă a indicat ultimul domiciliu la care putea fi găsit: “la sora lui de la Mileştii Mici”.

“Pe Constantin Creangă îl cunosc foarte bine pentru că am activat la o catedră. El e destul de specific, s-a angajat în lupta pentru drepturile omului şi, în special, ale sale. Fiecare pas îl raporta pentru că îi plăcea acest lucru”, a declarat Andrei Guştiuc, decanul Facultăţii de Drept din cadrul Academiei de Poliţie.

Guştiuc afirmă că, imediat după plecarea lui Creangă de la Academie, “eu am mai discutat cu dânsul, dar nu l-am întrebat unde lucra, pentru că nu aveam intenţia să intru în viaţa sa privată”. Decanul susţine că, în ultima discuţie purtată cu fostul căpitan de poliţie, acesta i-ar fi spus: “Eu am să aplic în altă parte”. Potrivit sursei citate, Constantin Creangă s-ar afla peste hotare cu intenţia de a se implica într-un proiect legat de apărarea drepturilor omului.

Sursele implicate în scandal au afirmat că documentele care îşi confirmă autenticitatea trebuie şterse de pe Internet, pe motiv că reprezintă fapte denigratoare. Documentele au fost plasate în anul 2008, pe unul dintre site-urile populare în R. Moldova.

Iurie SANDUŢA


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *