Panama, paradisul firmelor offshore

Panama Papers, o investigaţie jurnalistică globală, apărută acum o săptămână, arată cum şefi de stat, politicieni influenţi, miliardari, nume mari din sport şi celebrităţi din întreaga lume folosesc firmele offshore din aşa-numitele „paradisuri fiscale” pentru a-şi ascunde averile şi a evita plata taxelor în ţările lor.

Realizată în comun de jurnalişti de la 107 instituţii media reuniţi în Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (International Consortium of Investigative Journalists – ICIJ), investigaţia a făcut înconjurul lumii, provocând un imens scandal la nivel mondial. În consecinţă, mai multe state au iniţiat anchete, iar premierul Islandei, al cărui nume figura în investigaţie, a demisionat.

Cea mai mare scurgere de informaţii din istorie

Panama Papers a apărut ca urmare a ceea ce presa internaţională numeşte „cele mai mari din istorie scurgeri de informatii despre afacerile offshore”. Aproximativ 11 milioane de documente s-au scurs din arhivele secrete ale Mossack Fonseca din Panama, o societate de avocatură specializată în consultanţă pentru crearea companiilor offshore. Documentele arată cum peste 214 mii de companii offshore, create sau administrate de Mossack Fonseca în 21 de paradisuri fiscale în anii 1977-2015, i-au avut beneficiari pe unii dintre cei mai influenţi și bogaţi oameni din lume, provenind din peste 200 de țări.

Documentele care fac obiectul acestor dezvăluiri aparţin Mossack Fonseca, o firmă de avocatură şi servicii juridice, cu sediul central în Panama şi cu filiale în peste 35 de ţări. Casa de avocatură este unul dintre cei mai mari creatori de companii paravan şi structuri offshore care ascund adevăraţii beneficiari şi bunurile lor. Astfel de companii sunt principalele instrumente folosite pentru spălare de bani, evaziune fiscală, mită şi alte operaţiuni financiare obscure. Baza de date Panama Papers conţine informaţii despre mai mult de 200 de mii de entităţii offshore, conectate la persoane de pe tot mapamondul.

Sistemul offshore gestionat de Mossack Fonseca înglobează bancheri, avocaţi, contabili şi alţi intermediari care lucrează împreună pentru a proteja secretele clienţilor lor. Experţii utilizează companii anonime, trusturi şi alte entităţi paravan pentru a crea structuri complexe care pot fi utilizate pentru a ascunde originile banilor negri.

Cele mai importante nume din Panama Papers

Documentele conţin detalii despre afacerile secrete ale 128 de politicieni şi demnitari din întreaga lume. Printre numele vehiculate în acest scandal se numără premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, preşedintele rus, Vladimir Putin, regele Salman al Arabiei Saudite, preşedintele argentinian, Mauricio Macri, premierul pakistanez Nawaz Sharif sau fostul premier ucrainean Pavlo Lazarenko. Lor li se alatură alți şefi de state sau politicieni, dar şi nume importante din lumea sportului, precum fotbalistul argentinian Lionel Messi, sau actori celebri de la Hollywood precum Jackie Chan. În documente apar şi numele unor societăţi care au legături cu familia preşedintelui chinez Xi Jinping.

Documentele mai expun cel puţin 33 de persoane şi companii aflate pe lista neagră a Guvernului SUA, acuzate, între altele, de legături de afaceri cu cartelurile mexicane de droguri, cu organizaţii teroriste precum Hezbollah sau cu regimuri opresive precum Coreea de Nord şi Iran. Una din aceste companii a furnizat combustibil pentru aeronavele pe care guvernul sirian le-a folosit pentru a-şi bombarda propriii cetăţeni.

Potrivit documentelor intrate în posesia jurnaliştilor ICIJ, familia preşedintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a utilizat fundaţii şi firme din Panama pentru a deţine în secret acţiuni în mine de aur din Azerbaidjan sau în afaceri imobiliare din Londra. Copiii prim-ministrului pakistanez Nawaz Sharif au derulat, la Londra, afaceri imobiliare prin companii create de Mossack Fonseca.

În total, 140 de politicieni şi alte figuri proeminente din întreaga lume figurează în acest scandal. Numele multora dintre aceştia nu apar direct în documente, dar înregistrările audio şi diverse mărturii conduc către ei, în unele cazuri fiind folosite pseudonime.

Apropiaţii lui Putin, clienţii Mossack Fonseca

Jurnaliştii ICIJ au descoperit modul în care partenerii de afaceri ai preşedintelui rus Vladimir Putin au ascuns miliarde de dolari în bănci prin intermediul companiilor fantomă. E vorba despre zeci de tranzacţii însumând cel puţin 2 miliarde USD, descoperite în arhiva Mossack Fonseca şi care implică persoane sau companii apropiate lui Putin. Banii treceau prin companii offshore, două dintre acestea erau deţinute oficial de unul dintre cei mai apropiaţi prieteni ai lui Vladimir Putin, violoncelistul Serghei Roldughin. Cei doi se cunosc din adolescenţă, iar muzicianul este naşul de botez al Mariei, una din fiicele preşedintelui rus. Documentele secrete arată că o mare parte din bani au venit iniţial de la o bancă din Cipru, care la momentul respectiv era deţinută în majoritate de VTB Bank, controlată de Kremlin şi supusă sancţiunilor internaţionale pentru ofensiva Rusiei în Ucraina. Kremlinul, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, susţine că scandalul din jurul Panama Papers este orchestrat de serviciile secrete americane, pentru denigrarea preşedintelui rus şi destabilizarea Federaţiei Ruse.

Urmările Panama Papers: un premier demisionat şi anchete în mai multe state

În Islanda, dezvăluirile Panama Papers au dus la demisia premierului Sigmundur David Gunnlaugsson. Documentele publicate au scos la iveală faptul că prim-ministrul Sigmundur David Gunnlaugsson şi soţia sa au deţinut în secret o companie offshore care a investit milioane de dolari în obligaţiuni, în timp ce ţara lor se confrunta cu o puternică criză financiară. Informaţiile apărute au declanşat proteste antiguvernamentale masive în capitala Islandei, iar marţi, 5 aprilie, premierul şi-a anunţat demisia.

Paul Radu, jurnalist de investigaţii, director executiv OCCRP (The Organized Crime and Corruption Reporting Project), parte din International Consortium of Investigative Journalists:
Trebuie ca guvernele să ia hotărârea ca aceste firme să îşi declare beneficiarul real, astfel încât să poată fi traşi anumiţi oameni la răspundere, pentru acţiuni care afectează populaţii foarte largi. Cred că vor apărea schimbări legislative şi o schimbare a felului în care se privesc afacerile. Uitaţi-vă la R. Moldova, unde a fost furată suma de aproape un miliard USD din câteva bănci. Băncile au dat împrumuturi unor firme offshore, iar banii nu s-au mai recuperat, fiindcă nimeni nu ştia cui să-i ceară. Moldova e o ţară care are un PIB de vreo 8 miliarde, aşa că un miliard e o sumă enormă. Ca urmare a acestui act criminal, să-i zic aşa, FMI nu mai dă împrumuturi, UE nu mai dă imprumuturi, România a refuzat la un moment să mai dea imprumuturi. Situaţia e dezastruoasă în ţara de peste Prut, adică vorbim de consecinţe reale, oamenii sunt afectaţi direct de acţiunile unor astfel de firme, iar ăsta e doar un exemplu.
Sursa: digi24.ro

În Australia autorităţile au început investigarea, pentru evaziune fiscală, a peste 800 de clienţi ai Mossack Fonseca. Şi Guvernul britanic a solicitat o copie a documentelor scurse în presa în care apar informaţii despre clienţii firmei din Panama pentru a analiza datele şi a lua măsuri în cazul în care depistează cazuri de evaziune fiscală făcută de cetăţeni britanici. Scandalul Panama Papers ar putea să-l afecteze şi pe premierul britanic David Cameron. Tatăl acestuia, Ian Cameron, este menţionat în documente alături de foşti parlamentari conservatori şi de persoane care au donat bani pentru partid, scrie presa britanică.

Şi Franţa a anunţat, la rândul ei, că va analiza documentele. Preşedintele francez, Francois Hollande, a dat asigurări că ancheta jurnalistică privind paradisurile fiscale va fi continuată de anchetele autorităţilor franceze.

La dezvăluirile Panama Papers au reacţionat şi autorităţile din Spania, Olanda, Austria.

Moldoveni cu afaceri offshore

RISE Moldova, partenerul pentru R. Moldova al proiectului de investigaţie global Panama Papers, a publicat un set de documente obţinut din scurgerea de informaţii, care arată legăturile offshore ale ex-premierului Ion Sturza cu miliardarul român Dinu Patriciu, cu fiul fostului ambasador al Norvegiei în Rusia, dar şi cu primul director al filialei Rompetrol la Moscova. Mai exact, în 2005, Sturza, împreună cu Dinu Patriciu şi Constantin Lutsenko, partenerii săi de la Rompetrol Group, societate petrolieră multinaţională, ar fi devenit parteneri de afaceri în offshore-ul Markside Holdings Limited, companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice.

După şapte ani de activitate, compania a fost lichidată, decizia fiind luată la adunarea acţionarilor din 2012, adunare al cărei secretar a fost Ion Sturza, care a şi semnat decizia de lichidare.

În 2013, în presa de la noi au apărut şi alte nume ale oamenilor de afaceri moldoveni care deţineau firme offshore. Cele mai sonore nume vehiculate atunci erau cel al omului de afaceri Anatol Stati sau al directorului Vinăriei Purcari, Victor Bostan, alături de alte persoane numele cărora, la prima vedere, nu spun nimic, inclusiv persoane străine care deţin şi cetăţenia R. Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *