NEREGULI LA BNM: Salarii fabuloase, credite preferenţiale şi achiziţii făcute cu abateri

Salarii de zeci de mii de lei lunar, credite la dobânzi infime oferite angajaţilor, prime de sărbători, deplasări de serviciu la clasa business, abonamente la săli de sport şi achiziţii de milioane făcute cu abateri de la legislaţia în vigoare. Acestea sunt câteva dintre neregulile semnalate în raportul auditului efectuat de Curtea de Conturi asupra legalităţii şi regularităţii executării devizului de cheltuieli la Banca Naţională a Moldovei pe anii 2013—2014.

Ion Sturzu, viceguvernator BNM, apără instituţia pe care o reprezintă. El susţine că auditul Curţii de Conturi s-a desfăşurat cu abateri de la standardele de audit şi că auditorii nu au ţinut cont de obiecţiile şi explicaţiile reprezentanţilor BNM. Pe de altă parte, potrivit autorilor raportului, auditul s-a desfăşurat conform tuturor practicilor în domeniu, iar comunicarea cu entitatea auditată a fost una cât se poate de eficientă.

Salarii şi prime de milioane

Conform raportului, în perioada anilor 2013—2014, cheltuielile pentru remunerarea muncii angajaţilor Băncii Naţionale au constituit 63,9 mln lei şi, respectiv, 72,3 mln lei, înregistrându-se o tendinţă de creştere faţă de anii precedenţi. Salariul lunar al membrilor Consiliului de Administraţie în anul 2014 a constituit de la 63,1 mii lei până la 73,8 mii lei, fiind admisă o situaţie de inechitate privind mărimea salariului comparativ cu alte persoane din alte instituţii care deţin funcţii cu acelaşi statut. Salariul mediu al directorilor şi directorilor adjuncţi de departamente variază de la 28,2 mii lei până la 36,4 mii lei, ale şefilor de direcţii de la 14,4 mii lei până la 29,4 mii lei, iar ale şefilor de secţii – de la 9,2 mii lei până la 21,3 mii lei.

În 8 subdiviziuni din 11, planificarea neadecvată a statelor de personal a generat un număr exagerat al conducătorilor de subdiviziuni comparativ cu numărul specialiştilor. Potrivit datelor din raport, în unele cazuri ponderea conducătorilor atinge chiar şi 50% din totalul personalului subdiviziunilor respective.

Auditul menţionează şi discrepanţe între salariile medii ale specialiştilor faţă de salariile medii ale managerilor din Departamentul Administrare, care, în perioada de referinţă, au constituit de la 3,9 mii lei până la 6,4 mii lei şi, respectiv, de la 7,7 mii lei până la 10,1 mii lei.

525-viceguvernator-ion-sturzuAnaliza remunerării muncii pe tipuri de plăţi denotă că cheltuielile de stimulare şi de sărbători au constituit 29,9 mln lei în anul 2013 şi 33,7 mln lei în 2014, ceea ce depăşeşte de 2,5 ori salariul lunar, fără a lua în calcul plăţile privind ajutorul material, vechimea în muncă şi indemnizaţia pentru concediu. Întrebat de jurnalişti cât de corect consideră că este acest lucru, viceguvernatorul BNM, Ion Sturzu, a declarat că: „Sistemul de salarizare de la BNM este complex şi diferit de a celorlalţi funcţionari publici. Se ţine cont de evaluările angajaţilor, de indicii de performanţă. Chiar dacă în ţară este sărăcie, fiecare angajat trebuie să fie remunerat în măsura cuvenită. Primele pot să fie şi de trei, şi de patru ori mai mari decât salariile”.

Însă, pe lângă salariile grase de care se bucură, angajaţii băncii centrale au mai beneficiat şi de alţi peste 657,7 mii lei pentru organizarea sărbătorilor, a excursiilor turistice, vizionarea spectacolelor teatrale, pentru frecventarea sălilor de fitness şi minifotbal sau pentru asigurări facultative de sănătate.

Pentru pregătirea şi reciclarea cadrelor, în anul 2014, Banca Naţională a cheltuit 4,6 mln lei, cu 0,4 mln lei mai mult faţă de anul precedent. 359,4 mii lei au fost cheltuiţi pentru instruirea unor angajaţi care ulterior au demisionat.

Credite preferenţiale pentru angajaţi

În luna februarie „Ziarul de Gardă” scria despre averile şi proprietăţile de lux ale conducătorilor Băncii Naţionale, dar şi despre creditele preferenţiale pe care aceştia le-au obţinut de la banca pe care o conduc. Informaţiile relevate atunci de publicaţia noastră sunt confirmate acum şi de raportul Curţii de Conturi, în care se arată că 169 de angajaţi ai Băncii Naţionale au beneficiat de credite în sumă totală de 31,5 mln lei cu o dobândă de doar 0,5% anual. Asta în timp ce la băncile comerciale rata dobânzii este de 12-15%.

În raport se mai menţionează că 22 de persoane cu funcţii de conducere în cadrul Băncii Naţionale au obţinut împrumuturi care au variat de la 400 mii lei până la 2 mln lei, suma totală constituind 17,2 mln lei sau 57% din suma creditelor acordate angajaţilor. Unele persoane au beneficiat de noi credite fără a le rambursa pe cele vechi.

Achiziţii tărăgănate, bilete la clasa business şi investiţii în obiective neprofitabile

Auditorii Curţii de Conturi au scos la iveală că unele contracte de achiziţii publice de la Banca Naţională nu au fost planificate prin cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri şi servicii, iar la calcularea valorii estimative a contractelor nu s-a ţinut cont de perioada de executare şi complexitate. Acest fapt a dus, spun reprezentanţii curţii, la divizarea achiziţiilor, modificarea de mai multe ori a parametrilor tehnici din caietele de sarcini, anularea unor licitaţii şi tergiversarea achiziţiilor. Astfel, pentru procurarea sistemelor informatice de gestiune a resurselor şi de operaţiuni bancare, pe anul 2013 au fost aprobate 40,7 mln lei, alocaţiile nefiind valorificate. Ulterior, în anul 2014, au fost aprobate deja 72,2 mln lei, adică cu 31,5 mln lei mai mult decât alocaţiile iniţiale.

Pentru achiziţia serviciilor de modernizare a paginii web oficiale a băncii au fost organizate 2 licitaţii. În cadrul licitaţiei publice repetate a fost desemnată drept câştigătoare oferta aceluiaşi operator economic, cu modificarea unor cerinţe, dar mai costisitoare cu 205,3 mii lei faţă de oferta respinsă la prima licitaţie publică, fiind prelungit şi termenul de executare a contractului cu 80 de zile.

Cheltuieli suplimentare din cauza tergiversărilor şi a neincluderii iniţiale în caietul de sarcini a unor volume de lucrări s-au înregistrat şi pentru renovarea faţadelor sediului Băncii Naţionale. Întârzierea cu 2 ani a lucrărilor a dus la creşterea preţurilor la manoperă şi la elaborarea a două devize cu majorarea cheltuielilor din devizul iniţial al proiectului de la 49,4 mln lei până la 73,4 mln lei.

Auditul a stabilit şi alte nereguli referitoare la procedurile de achiziţii sau de gestionare a bunurilor BNM. Astfel, pentru deplasările angajaţilor au fost cheltuite sute de mii de lei pe bilete de avion la clasa business. Viceguvernatorul Ion Sturzu spune că BNM a fost nevoită să încalce hotărârea de guvern conform căreia biletele trebuie să fie cumpărate la clasa econom, deoarece reprezentanţii instituţiei bancare au avut mai multe deplasări neplanificate.

Alte 2,8 mln lei au fost repartizate pentru întreţinerea a două obiective social-culturale: casa de odihnă „La Nistru” şi vila nr. 9 din Pensiunea Holercani. Acest lucru, se spune în raport, ar fi generat o pagubă de 2 mln de lei deoarece, din cauza stabilirii preţurilor reduse la biletele de odihnă, cheltuielile de întreţinere a casei de odihnă „La Nistru” nu sunt acoperite cu venituri din prestarea serviciilor.

Auditul mai denotă că 3 terenuri cu suprafaţa de 3,43 hectare nu sunt reflectate în evidenţa contabilă şi în lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, deşi entitatea deţine unele titluri de proprietate, iar alte bunuri imobile, în valoare de 2,2 mln lei, nu au fost înregistrate la organul cadastral teritorial.

Aprobarea raportului, din nou amânată

Auditul privind devizul de cheltuieli la Banca Naţională a Moldovei trebuia examinat de plenul Curţii de Conturi încă la 30 aprilie 2015. Acest lucru, însă, nu s-a întâmplat, întrucât guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, nu s-a prezentat la acea şedinţă, ci a delegat din partea instituţiei un viceguvernator. Nici la recenta şedinţă din 26 iunie 2015 guvernatorul nu a fost prezent, Banca Naţională fiind reprezentată de către viceguvernatorul Ion Sturzu. Cu toate acestea, raportul de audit a fost prezentat în plenul Curţii de Conturi, dar o decizie finală privind aprobarea lui nu a fost luată. Deşi la începutul şedinţei de examinare a raportului preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean, declara ferm că nu va face niciun târg şi niciun pas înapoi, mai târziu acesta şi-a schimbat poziţia şi a cerut echipei de audit să revizuiască raportul, care, în opinia sa, a admis mai multe informaţii irelevante, fără a preciza însă care sunt acestea: „Noi am mai dat un termen echipei de audit şi entităţii, ca ei împreună să lucreze asupra acestui raport ca el să corespundă integral standardelor internaţionale. Mai sunt nişte lucruri care trebuie revăzute, recalculate, reexaminate. Accentele trebuie puse nu pe problemele secundare”.

Într-un final s-a luat decizia ca echipa de audit a Curţii de Conturi să mai conlucreze cu Banca Naţională în privinţa definitivării unui raport, care va fi examinat în cadrul unei şedinţe ulterioare.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

4 comentarii

  1. Rusu Mihai

    Jaf mare la banca nationala a Moldovei,am scris cu litere mici pt.ca este populata de oameni mici ,dar cu pretentii si salarii foarte mari si alte avantaje cu imprumuturile cu dobanzi neacceptate de nici o banca pt.oamenii care muncesc cinstit,dar nu la BNM.Daca isi faceau datoria si blocau scurgerea miliardului in strainatate,intelegeam salariile,dar asa ori sunt incompetenti,ori sunt partasi la furt si trebuie cercetati toti care aveau atributii,iar guvernatorul sa plece imediat de la conducere….

  2. Игорь Вакарюк

    Cei care astazi conduc tara considera ca oamenii sunt niste animale…Fac ce vor …….Bietii oameni cu 0,5% iau credite,beneficiaza de premii,bilete la clasa business….Aceasta atunci cand in tara nu sunt bani…Nu va este greata

  3. Iacob Tofan

    03.07.2015

    Rezumat mai conchis la meditațiile publice

    Domnilor și Doamnelor, Demnitari de Stat!
    Domnilor și Doamnelor, Stimații mei concetățeni!
    La începutul anului 2015 ( nu la jumătate sau final de an), în rezultatul furtului din Bănci, leul s-a devalorizat cam cu 100%, iar prețul medicamentelor a crescut cu 75%.
    De ce în această situație pensia a fost indexată NUMAI cu 7,95%?
    De ce și-a permis fostul Ministru al Educației D-l Mihail Șleahtițchi să facă o inițiativă legislativă Anti-Constituțională (mă refer la concedierea pedagogilor la atingerea vîrstei de pensionare, chiar dacă starea sănătății le mai permite de a munci) ? Această inițiativă este foarte comodă managerilor corupți. Constituția doar n-a fost modificată.
    De ce Parlamentul RM, care este un organ legislativ suprem, a acceptat așa o crimă legislativă Anti-Constituțională?
    De ce și-a permis Președintele Nicolae Timofte să pronunțe în fața întregii țări, în cadrul emisiunii “Moldova în Direct” de la 1 octombrie 2012, la o întrebare legislativă simplă de tot, un răspuns pe nota unu (întrebarea se referea la legimitatea concedierii pedagogilor la atingerea vîrstei de pensionare)?
    De ce Curtea Constituțională, după ce sesizarea deputatului Sergiu Sîrbu (mă refer la aceeași concediere a pedagogilor la atingerea vîrstei de pensionare ) a fost „clocită” aproape nouă luni, a admis Hotărîrea Anti-Constituțională din 23 aprilie 2013 ?
    De ce nu se efectuiază modificări în Legea Discriminatorie de Pensionare, care servește drept mijloc de producere
    a criminalilor bine instruiți și care se pricep la comiterea crimelor din orice domeniu vital ?
    De ce nu se efectuiază modificări în Legea despre Salarizare, care permite ca unele persoane să primească salarii de milioane iar cei de rînd abea să ajungă la 2-3 mii de lei lunar?
    De ce Demnitarii de Stat primesc Îndemnizații pentru anii munciți în cazul ieșirii la pensie iar poporul simplu n-are acest drept ?
    De ce cetățenii de rînd sînt trimiși chiar și după 50 de ani de muncă cu un “Șut în fund” la o pensie mizerabilă, iar Demnitarii de Stat – cu o pensie admisibilă, și în plus, cu o îndemnizație de sute de mii de lei pentru anii munciți, chiar și după ce au fost prinși cu luare de mită?
    De ce Domnul Radu Panțîru, reprezentantul Moldovei la CEDO, atît de ticălos a respins cererea înaintată de mine. Consider, medalia-i va fi acordată.
    De ce Departamentele formate în RM fac foarte multă HALTURĂ?
    De ce documentele eliberate de anumite departamente au termene de valabilitate nejustificate? ( exemplu: Î. S. “CADASTRU” ).
    De ce, prezentînd ultima chitanță de plată a impozitului pe imobil am fost obligat să plec la Primărie, să primesc o Adeverință, pe care s-o prezint la Inspectoratul Fiscal, care-mi va elibera o altă Adeverință, care în final, să fie bună de cusut într-in dosar.
    De ce Demnitarii de Stat emit Decizii, Hotărîri și Legi strîmbe și nechibzuite?
    De ce nu este considerat Criminal de Stat sponsorul lui Ilan Shor, care este patriot al altui Stat, și i-a deschis calea spre mai mari posibilități de evadare, iar recent l-au asigurat și cu imunitate ? Mă refer la liderul Ravnopraviei și ceilalți.
    De ce Demnitarii de Stat, care au știut despre furtul banilor cu sacii de la băncile Statului au tăcut, adică, de ce hoții de bănci sînt protejați ?
    De ce sînt protejate, chiar și ideile incompetente a unor Demnitari de Stat ?
    De ce sînt protejați separatiștii din Tiraspol și cei din țară?
    De ce POPORUL SIMPLU este protejat numai în ZIUA VOTĂRII ?
    După fiecare Hotărîre Judecătorească, cu argumentele corespunzătoare, au fost informați: Guvernul, Parlamentul, Președintele, Ministerul Justiției, CSM, Procuraturele, CPDOM, Sindicatele și alte instanțe. însă reacțiile lor de tipul “spălare pe mîini” au fost după al 11-lea sau al 16-lea apel. Culmea a făcut-o Radu Panțîru, considerînd cererea mea la CEDO inadmisibilă, fiindcă n-au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. art. 34 și 35 din Convenție. AIUREALĂ!!!
    La 19.05.2015 am primit și un răspuns mai omenesc de la Ministrul Muncii, însă tot cu termene de intrare în vigoare, care nu-s acceptbile din punctul de vedere al Democrației și al BUNULUI SIMȚ. Termenele de intrare în vigoare prelungesc Discriminarea poporului simplu, care foarte greu este sesizată de Demnitari. Cel mai sensibili Demnitarii noștri au fost la Discriminarea gay-lor, care, în viziunea mea sînt niște criminali sau rătăciți în Științele Naturii. Sfînta Natură, printre vietăți are două genuri, masculin și femenin. Restul –aberații proaste.
    Punctele de recepție a metalului uzat funcționează după parodia D-lui Gheorghe Urschi cu sticlele: asta nu intră în standard, asta iese din standard, și în rezultat tot la el rămîne. Documentație la mînă – zero.
    De ce? De ce? De ce? Primii din acest material, nu răspund.
    Ei au alte ocupații. Și deaceea au ajuns la gradul superlativ al incompetenței, insuportabilității și ineficienței.
    Aceasta se întîmplă din cauza că:
    Demnitarii de Stat ne consideră pe noi “GUNOAIE”, sau altceva din această categorie.
    Haltura mîrșavă guvernează Republica Moldova timp de 24 de ani, ceea ce a dus la un mare haos, iresponsabilitate, dezorganizare, distrugere totală și promovarea incompetenței și tîlhăriei.
    HALTURA, CORUPȚIA, LIPSA OMENIEI ș. a. m. d. sînt GROPARII Republicii Moldova!!!!!!!
    Demnitarii de Stat ne-au creat această mocirlă, implementîndu-și interesele lor personale și de partid.
    Cazul Gheorghe Papuc și Botnari – următoarea potlogărie în activitatea Justiției Moldovenești.
    P. S. Au trecut 100 de zile de cînd meditațiile mele au devenit publice și au putut fi citite de pe diferite site-uri și
    din poștele electronice (reactualizate de cîteva ori) ale Demnitarilor de Stat, la care se referă chestiunile abordate.
    A nași “Vasiki” citaiut, da edeat.

  4. Iacob Tofan

    03.07.2015

    Referitor la incapacitatea Statului de achitare a pensiilor.

    На днях министр труда, социальной защиты и семьи Руксанда Главан в интервью газете Timpul заявила, что сейчас обсуждается предложение, согласно которому молдавские пенсионеры должны будут выбирать: либо работа, либо пенсия.
    12 июня 2015 Ксения Флоря
    Ca de obicei, numai nu cum e mai reușit și mai echitabil.
    Propunere de a turna din gol în pustiu și invers.
    La celelalte prevederi n-am sugestii. Sînt bune.
    Cea mai relevantă, mai echitabilă rezolvare o găsiți în rîndurile următoare.
    La 19.05.2015 am primit și un răspuns mai omenesc de la Ministrul Muncii, însă tot cu termene de intrare în vigoare, care nu-s acceptabile din punctul de vedere al Democrației și al BUNULUI SIMȚ.
    Prin Legea Nr. 56 din 09.06.2011, privind modificarea şi completarea unor acte legislative au fost operate modificări în stilul HALTURĂ în Legea Discriminatorie de Pensionare Nr. 156-XIV din 10.04.1998.
    Ar fi fost mult mai OMENEȘTE, mai democratic, ca din acea Lege de exclus complet privilegierea cuiva în privința pensionării și de unificat procentul salariului la calcularea pensiei pentru toți cetățenii. Toți sîntem egali.
    Aplicarea Legii Discriminatorii de Pensionare Nr. 156-XIV din 10.04.1998, guvernînd defectuos în ultimii 24 de ani, fugărind jumătate de populație peste hotarele țării, guvernarea a contribuit la atingerea situației critice, cînd la un
    pensionar revin 1,2 lucrători.
    Excluzînd privilegierea în privința pensionării și unificînd procentul salariului la calcularea pensiei pentru toți cetățenii, Parlamentul ar apropia RM de noțiunea de Stat de Drept. Spun ar apropia, deoarece Adevărul și Dreptatea sînt
    “încătușate” de către Magistrații corupți ai Statului.
    La emiterea deciziilor Magistrații se inspiră nu din prevederile Constituției RM, dar din interesele lor personale sau de partid.
    Achitarea pensiei categoriilor privilegiate sînt suportate după cum urmează: 50% din mărimea stabilită – de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi 50% – de la bugetul de stat.
    Mărimea stabilită a pensiei categoriilor privilegiate reprezintă circa 75 % din salariul lunar.
    Mărimea stabilită a pensiei categoriilor neprivilegiate reprezintă circa 27% din salariul lunar.
    Oare, ajungînd la vîrsta de pensionare Valoarea și Demnitatea cetățeanului simplu se micșorează de patru ori? NU !
    Așa au hotărît legiuitorii, parlamentarii și alți demnitari de Stat, pielea de pe obrajii cărora e mai groasă decît a oricărui animal de pe Pămînt.
    Avem în față dubla discriminare la gradul superlativ a cetățeanului simplu: la vîrstă de pensionare și la procentul salariului la calcularea pensiei. Este OMENEASCĂ așa o situație ? Se înțelege că NU.
    Cel mai sensibili Demnitarii noștri au fost la Discriminarea gay-lor, care, în viziunea mea sînt niște criminali sau rătăciți în Științele Naturii. Sfînta Natură, printre vietăți are doar două genuri, masculin și femenin. Restul –aberații proaste.
    Excluderea categoriilor privilegiate în privința pensionării, ar provoca nemulțumirea acestor categorii, însă toți sînt inteligenți și trebuie să înțeleagă, că cu toții sîntem oameni și trebuie să avem aceleași drepturi.
    Adăugînd cele 50% – de la bugetul de stat și cele 50% – de la bugetul asigurărilor sociale de stat, la pensia celor legitim pensionați, ar permite ameliorarea situației mizerabile a oamenilor în etate, care au contribuit substanțial la prosperarea Republicii Moldova, iar guvernnții ultimilor 24 de ani au distrus și au furat totul ceea ce au vrut, chiar și bonurile patrimoniale ale cetățenilor.
    Din cauza pensiei mizerabile, bătrînii evită moartea din cauza foamei prin abandonarea procurării medicamentelor pentru sănătate.
    Prin excluderea completă a privilegiilor în privința pensionării s-ar mai rezolva încă o problemă arzătoare pentru Republica Moldova.
    După cum se știe, mulți indivizi din categoriile privilegiate, fiind asigurați cu o pensie bunișoară, nu prea regretă în cazul pierderii locului de muncă și se aventuriază la săvîrșirea faptelor criminale. Experiența este prezentă.
    Exemple: Convorbirea telefonică a criminalului Șoltoianu cu Procurorul-adjunct al capitalei, polițiști – vînzători de droguri, contrabanda cu alcool în proporții deosebit de mari, care-s săvîrșite de pensionarii privilegiați, ș. a. m. d. Nicolae Vicol – încă un fugar condamnat.
    Frauda legiuitorilor se multiplică.
    Parlamentul și întregul corp al Guvernării au săvîrșit, săvîrșesc și continuă să săvîrșească încă o crimă, discriminînd cetățenii simpli, întreținînd cu suprapensii ( comparativ cu pensia cetățenilor simpli ) a unei “armate” de “pensionari”
    relativ tineri și sănătoși, capabili la fapte criminale.
    Domnilor și Doamnelor, Stimații mei concetățeni!
    Vom scăpa de criminalitate ? Nu.
    Criminalitatea este popularizată de către demnitarii de Stat prin exemplele lor personale.
    Guvernarea criminală, nu modifică Legea Discriminatorie de Pensionare, nu ameliorează discrepanța nivelelor de
    salarizare, nu face nimic pentru întoarcerea miliardului furat, susține discriminarea poporului simplu, permite Halturei să “domnească” în toate departamentele.
    Cazul Gheorghe Papuc și Botnari – următoarea potlogărie în activitatea Justiției Moldovenești.
    P. S. Au trecut 100 de zile de cînd meditațiile mele au devenit publice și au putut fi citite de pe diferite site-uri și
    din poștele electronice (reactualizate de cîteva ori) ale Demnitarilor de Stat, la care se referă chestiunile abordate.
    A nași “Vasiki” citaiut, da edeat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *