Mustrare pentru milionul de ţigări dispărute
Fostul şef al Secţiei Finanţe şi Evidenţă contabilă din cadrul Biroului Vamal Cahul este bănuit în dosarul penal pe marginea dispariţiei, în iunie 2010, a 111 mii de pachete de ţigări, la preţul de piaţă de 800 de mii de lei, din depozitul vamal Giurgiuleşti-Cahul. Potrivit Angelei Starinschi, purtătorul de cuvânt al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), procurorii au cerut o expertiză grafologică, care ar putea stabili cui anume aparţin mai multe semnături de pe documentele din acest dosar.
La finele lunii iunie 2010, Centrul Anticorupţie a descoperit că, de la depozitul vamal de la Giurgiuleşti—Cahul, a dispărut un lot important de ţigări care figurau în calitate de corpuri delicte într-un dosar de contrabandă cu ţigări, intentat anterior. Ofiţerii CCCEC, împreună cu angajaţi ai Biroului Vamal Cahul, au efectuat o inventariere a stocurilor de ţigări, confruntând rezultatele acesteia cu datele din evidenţa contabilă. În consecinţă, s-a stabilit discordanţa dintre aceste cifre şi, respectiv, a fost pornită o urmărire penală conform art. 191 Cod Penal al R. Moldova – „delapidarea averii străine în proporţii deosebit de mari”.
Fost colaborator vamal, suspect de furtul ţigărilor
Potrivit informaţiilor CCCEC, ancheta în acest dosar este în plină desfăşurare. Angela Starinschi, şefa serviciului de presă, a menţionat că există deja un bănuit, un fost colaborator al serviciului vamal.
În cadrul aceleiaşi anchete, urmează să fie efectuată o expertiză grafologică, pentru a stabili cui anume aparţin mai multe semnături de pe actele vamale. Totodată, ofiţerul de presă a mai precizat că este posibilă implicarea mai multor persoane în acest caz, însă deocamdată procurorii Anticoruptie nu s-au pronunţat decisiv asupra acestui aspect.
Într-un comunicat de presă al Serviciului Vamal din 24 iunie, se preciza că inventarierea bunurilor aflate în gestiunea Biroului Vamal Cahul fusese efectuată mai devreme, odată cu numirea în funcţie a unui nou şef. Acesta a dispus iniţierea unei anchete de serviciu, pentru a depista cine dintre colaboratori a fost implicat în dispariţia acelei cantităţi mari de ţigări. În urma acelei anchete interne, unul dintre colaboratorii vămii a fost demis. Colegii săi au evitat să facă publice datele despre funcţia deţinută de acesta în cadrul Biroului Vamal Cahul.
Seviciul de presă a precizat că, la 11 iunie, Biroul Vamal Cahul a remis materialele pe marginea acestui caz către CCCEC, în vederea examinării lor conform competenţelor legale.
Referindu-se la cazul de dispariţie a pachetelor de ţigări din depozitul vamal, serviciul de presă a precizat că atât în cadrul anchetei de serviciu, cât şi în cadrul anchetei efectuate de către colaboratorii CCCEC a fost constatată lipsa a 58 605 pachete de ţigări (1 172 100 ţigări). Persoana bănuită de comiterea acestei sustrageri deţinea funcţia de şef al Secţiei Finanţe şi Evidenţă contabilă. Şeful, însă, nu a fost singur în aceste acţiuni, în operaţiunile de sustragere fiind implicaţi şapte colaboratori vamali. Patru dintre ei s-au ales cu mustrări aspre, doi şi-au dat demisia în septembrie, iar unul a fost pensionat din cauza atingerii plafonului de vârstă. Articolul 206 din Codul Muncii, care a fost invocat la decizia de aplicare a unor mustrări celor patru vameşi, prevede că de această sancţiune se face uz în cazul „încălcării disciplinei de muncă”.
Şi în cauza penală iniţiată pe marginea acestui caz s-au produs unele „schimbări”. Astfel, cauza nu mai e cercetată în temeiul art.191, care presupune „delapidarea averii străine în proporţii deosebit de mari”, ci în temeiul art. 190, care presupune „escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere”.
„Escrocheria este o infracţiune mai gravă decât delapidarea, deoarece, în primul caz, infractorul fură şi înşală”, a explicat Vlad Gribincea, avocatul din cadrul Asociaţiei Juriştii pentru Drepturile Omului. Când e vorba de delapidare, bunurile care au fost date spre păstrare sau administrare sunt furate, a menţionat avocatul, dar din punct de vedere social, escrocheria prezintă un pericol mai mare. Dacă o persoană este găsită vinovată de această infracţiune, pedeapsa este închisoarea până la 3 ani sau amendă.
Au dispărut probele, dar dosarul?
Legea prevede că sunt corpuri delicte obiectele care au fost folosite sau care au fost destinate să servească la comiterea unei infracţiuni, dar şi obiectele care sunt produsul infracţiunii, cum ar fi banii falşi, medicamentele false sau acte falsificate.
Ce se întâmplă cu dosarul penal din care au fost sustrase corpurile delicte? Potrivit expertului în probleme de drept Victor Constantinov, există mai multe norme legale care spun cum ar trebui tratate diverse mărfuri sau articole care au statut de corpuri delicte pe anumite dosare. „Dacă sunt produse uşor alterabile, este admisă înregistrarea, inventarierea, evaluarea mărfii, după care aceasta poate fi comercializată. În cazul în care termenul de consum este depăşit, ea este distrusă”, explică Victor Constantinov. Potrivit acestuia, dacă documentarea corpurilor delicte a fost efectuată la timp, dacă, în cazul lotului de ţigări, a fost stabilită categoria mărfii, a fost evaluată din punct de vedere material, iar ordonanţa de calificare a acestor produse drept corpuri delicte este inclusă în dosarul de contrabandă, sustragerea lor ulterioară nu poate conduce la sistarea, suspendarea sau clasarea dosarului pe motiv că ar lipsi corpurile delicte.
Natalia Dabija
