Muncă la negru: şi acasă ca la străini

Autorităţile R. Moldova constată că la ora actuală în trei ramuri ale economiei naţionale –   agricultură, construcţii şi prestări servicii – se utilizează pe larg forţa de muncă fără forme legale. Organele abilitate ne asigură că în cazul în care cetăţenii admişi la lucru fără contract ar sesiza Inspecţia Muncii, aceasta ar fi pregătită să reacţioneze timp de o oră, în orice colţ al republicii, pentru a remedia situaţia fără a le cauza lucrătorilor probleme în raport cu angajatorul.

Ion Pârvu are 55 de ani şi este constructor de profesie, iar în anul trecut i s-a întâmplat să lucreze de două ori fără a fi plătit pentru munca depusă. În ambele cazuri, angajările s-au făcut fără contract, iar înţelegerile au avut loc cu şeful de şantier. Pârvu spune că, după ce a muncit prima dată timp de aproape o lună şi nu s-a ales cu nimic, la următoarea angajare a decis să meargă la firmă să întocmească contractul, dar risca să nu fie admis la lucru şi a fost nevoit să-şi asume riscul din nou.

Eu personal nu l-am angajat

În luna mai 2011, Ion Pârvu, împreună cu alţi doi cunoscuţi de-ai săi, a lucrat la reconstrucţia grădiniţei din satul Maximovca, raionul Anenii Noi. Nici până în prezent nu a fost plătit şi nici nu a putut clarifica unde s-au oprit banii pe care urma să-i primească atât el, cât şi colegii săi. Directorul firmei i-a spus că ar fi achitat toţi banii şi că nu are de gând să plătească de două ori. În aceste condiţii, unul dintre partenerii săi a plecat să-şi câştige existenţa în străinătate, iar celălalt şi-a găsit de lucru în calitate de şofer la o firmă autohtonă de panificaţie.

Contactat de ZdG, directorul “Invest Grup”, Aurel Nastea, a declarat că de toate aspectele legate de reconstrucţia grădiniţei de la Maximovca era responsabil şeful de şantier. La finalizarea lucrului, acestuia i-ar fi fost achitaţi banii pentru toată brigada de constructori, inclusiv pentru lucrările de tencuire efectuate de Ion Pârvu şi cei doi cunoscuţi ai săi. Mai mut decât atât, directorul “Invest Grup” afirmă că şeful de şantier ar fi şi el un cunoscut de-al acestora.

Aurel Nastea precizează că la obiectul din Maximovca ar fi muncit în total opt constructori. Şefului de şantier i-ar fi revenit sarcina de a-şi forma brigada şi de a-i achita plata fiecărui angajat în parte. “El a primit banii ca să se achite cu toţi şi eu nu am idee cum au împărţit ei cele 7,3 mii de lei  prevăzuţi pentru salarii şi nici nu înţeleg cum poate Ion Pârvu să scrie în declaraţia de la poliţie că eu le-aş fi promis 15 mii de lei”, a specificat directorul “Invest Grup”.

Chiar dacă nu a discutat în mod expres despre plată înainte de angajare, Ion Pârvu spune că preţul de referinţă pentru un metru pătrat de tencuit, şubă sau clădit este de 60 de lei şi că toată lumea cunoaşte acest tarif.

De aceştia nu primim la lucru

Ion Pârvu povesteşte că la sfârşitul toamnei trecute s-a confruntat din nou cu o situaţie similară. În luna noiembrie, a auzit că în satul său – Codreanca, raionul Străşeni – se reconstruieşte policlinica. De această dată, după ce s-a tocmit cu şeful de şantier, l-a rugat să-i semneze cererea de angajare şi a mers cu aceasta la sediul firmei care efectua lucrările, SRL “SB – Fainex”.  “I-am întins cererea doamnei contabile şi i-am spus că vreau să mă angajez la lucru oficial, pentru că am păţit-o şi nu vreau să calc încă o dată pe aceeaşi greblă, iar ea mi-a răspuns că ei de ăştia care nu au încredere în firme şi umblă pe la Inspecţia Muncii nu primesc la lucru”, povesteşte Ion Pârvu.

Rodica Snegur, contabilă-şef la SRL “SB -Fainex”, a declarat că nu a acceptat cererea de angajare a lui Ion Pârvu pe motiv că acesta ar fi o persoană scandaloasă. “I-am spus că nouă nu ne trebuie conflicte şi n-am vrut să-l angajăm la lucru, iar el s-a dus pe şantier şi a lucrat o zi”, spune Rodica Snegur. “Da, aceasta-i greşeala şefului de şantier, pentru că nu trebuia să-i dea acces la lucru, de vreme ce noi n-am vrut să-l angajăm”, a mai adăugat reprezentanta “SB-Fainex”.

Întors la Codreanca, Ion Pârvu a mers iarăşi pe şantier şi a vorbit cu angajaţii, cu şeful de santier, pentru a se convinge că această firmă e de bună-credinţă, şi s-a apucat de lucru. “Am pus pe cântar argumentele contabilei-şef, care a spus că tencuitul costă 40 de lei pentru un metru pătrat. Iar dacă scoatem impozitele, la ce sumă o să ieşim?!”, îşi aminteşte Ion Pârvu. Din cauză că pereţii erau înalţi, constructorul şi-a angajat un ajutor din acelaşi sat, care urma să fie plătit din suma convenită cu şeful de şantier. După încheierea lucrărilor, Ion Pârvu spune că a cerut de mai multe ori să i se achite plata, dar până în prezent i se spune să mai aştepte.

Să vină să semneze actele

Ion Pârvu afirmă că a primit un avans de 1100 de lei pentru lucrările efectuate pe parcursul a 20 de zile şi, în afară de acesta, consideră că SRL “SB – Fainex” îi mai datorează 5073 de lei. Din cauza întârzierii plăţii, el s-a adresat cu o cerere la Procuratura Străşeni, precum şi la Inspecţia Muncii. “Am procedat aşa pentru că m-am pomenit ca la fotbal: mă duc la Chişinău, unde-i firma, şi mă trimit unde-i obiectul, iar de acolo – înapoi la firmă”, argumentează Pârvu.

Rodica Snegur recunoaşte că există o întârziere în achitarea salariilor, dar spune că aceasta are la bază motive obiective şi că până la urmă lucrurile se vor rezolva. “Da, noi n-am achitat încă tot salariul de aceea că investitorul pentru aceste lucrări de construcţie sunt Forţele Armate din America şi noi n-am primit încă banii”, concretizează Rodica Snegur. Ea susţine că în momentul recepţionării banilor de către firmă, angajaţilor le vor fi achitate salariile.

Cât despre situaţia ce-l vizează pe Ion Pârvu, Rodica Snegur a menţionat că acesta a fost înştiinţat printr-o scrisoare recomandată să meargă la sediul companiei pentru a semna actele de angajare, ca să-şi poată primi salariul. “I-am spus domnului Pârvu că trebuie să fie angajat, ca să pot să-i plătesc banii”, a adăugat contabila-şef a “SB – Fainex”. După mai bine de două săptămâni de la primirea scrisorii, ea constata că Ion Pârvu nu se prezentase la companie.

Combaterea muncii la negru

Conştiente de implicaţiile muncii la negru, autorităţile au iniţiat unele măsuri de contracarare a acestui fenomen. Astfel, în perioada martie – august 2012, Inspecţia Muncii, în conlucrare cu patronatele, sindicatele şi alte instituţii, desfăşoară o campanie naţională de combatere a muncii nedeclarate şi a riscurilor pentru securitatea lucrătorilor din construcţii. În 2011, o campanie similară a fost organizată şi în agricultură.

Scopul actualei campanii este de a atenţiona angajatorii cu privire la neadmiterea accidentelor de muncă şi a angajărilor fără forme legale. Inspecţia Muncii speră că va reuşi să cuprindă majoritatea unităţilor economice care activează în sectorul construcţiilor, efectuând controale atât la sediul firmelor, cât şi pe şantiere.

“Noi cunoaştem unităţi din construcţii în care numărul total de salariaţi este de doar trei persoane – conducătorul pe un sfert de normă, contabilul – pe jumătate, precum şi un şofer, dar cifra de afaceri a acesteia este de milioane”, a menţionat Dumitru Stăvilă. Restul personalului nu este luat la evidenţă, nu dispune de contracte individuale de muncă şi, de aceea, unităţile economice care se ocupă de construcţii sunt obligate să prezinte schemele de încadrare şi sunt verificate.

Protejarea angajaţilor

Inspectorul general de stat al muncii susţine că cetăţenii pot avea o contribuţie substanţială la contracararea muncii la negu în construcţii. “În cazul în care sunt admişi la muncă şi lucrează pe parcursul a 10, 15, 20 de zile, o lună şi încă nu au semnat un contract, nu le-a fost solicitată cartea de muncă, trebuie să ne sesizeze”, menţionează Dumitru Stăvilă. În acest scop, a fost instituit un telefon de încredere (49 94 00). Timp de o oră, inspectorul va fi alături de persoana respectivă în orice colţ al ţării. Dumitru Stăvilă ne dă asigurări că inspectorul nu îi va cauza angajatului nicio problemă în raport cu angajatorul, ci doar va cere ca acesta să încheie un contract individual de muncă cu persoana respectivă pe o perioadă nedeterminată.

Conform ultimelor modificări operate în legislaţie în scopul contracarării muncii la negru, angajatorii sunt obligaţi să prezinte la inspectoratele teritoriale schemele de angajare a personalului aprobate. Totodată, conform unor modificări recente, Codul Muncii obligă angajatorii să-i elibereze salariatului un permis nominal de muncă care să fie la angajat pe tot parcursul aflării la locul de lucru.

Datele statistice estimează că în R. Moldova se atestă anual peste 100 mii de cazuri de utilizare a forţei de muncă fără forme legale. Dumitru Stăvilă constată că, în lipsa unui sistem de evidenţă a muncii, în ţara noastră nu se poate stabili câte persoane lucrează la negru. În 2011, în urma controalelor desfăşurate de Inspectoratul Muncii au fost depistate peste 1200 de persoane care munceau fără forme legale.

Potrivit inspectorului general de stat al muncii, 33 la sută dintre accidentele de muncă din ultimii ani soldate cu decese se datorează nesecurizării activităţii pe şantiere la înalţime. Pe plan global, accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale cauzează pierderi de patru la sută din PIB. În Republica Moldova nu s-au făcut calcule în acest sens, dar această cifră ar putea fi mai mare, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Grigore Brînză

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *