Mlaştina corupţiei într-o istorie umană

Ultimul sondaj de percepţie a corupţiei, făcut public de Transparency International-Moldova, plasează Birourile Cadastrale într-o lumină, parţial, bună. Unele persoane, însă, consideră că prin încercarea de a beneficia de anumite servicii cadastrale „nimereşti în mocirla corupţiei”. Şi asta pentru că, potrivit acestora, angajaţii instituţiilor respective tărăgănează timpul sau creează anumite obstacole cetăţenilor care nu dau mită şi care, de cele mai multe ori, îi face să se răzgândească.

De la vorbă, pân’ la faptă

Potrivit datelor furnizate de Transparency International-Moldova, circa 5% din cei 1105 de respondenţi au apelat la serviciile Birourilor Cadastrale. Aproape 25% dintre beneficiarii acestora au recunoscut că au plătit neoficial. De fapt, în darea de seamă pentru anul 2007 a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru se menţionează că, în temeiul unui sondaj, „a fost elaborat un plan de acţiuni pentru combaterea corupţiei, care va crea o atmosferă nefavorabilă pentru persoanele corupte”. În realitate, însă, lucrurile par că stau altfel.

Valentin Barcari, un chişinăuian care încearcă să-şi separe legal terenul pe care îl are în proprietate în două loturi independente, spune că, de vreo 3 luni, este nevoit să bată pragurile unor instituţii. Bărbatul zice că, în urmă cu 6 luni, a cumpărat un lot de pământ de 6 ari, în or. Codru. Ceva mai târziu, acesta a decis să-i dea feciorului său 3 ari de pământ. Atunci a şi început epopeea separării terenului.

„Am depus cererea şi documentele necesare pentru perfectarea proiectului de separare pe la sfârşitul lunii mai”, îşi aminteşte Valentin Barcari. Acesta mai spune că, după vreo lună şi ceva de aşteptare zadarnică, s-a prezentat din nou la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău nr. 1 (OCTC1) ca să ceară proiectul finisat. Însă, potrivit bărbatului, angajaţii acestuia nu doreau să i-l dea şi, pentru a trage din timp, invocau de fiecare dată diverse motive. Acest lucru l-a decis să meargă „la şef” şi să facă „gălăgie”, în urma căreia a şi primit planul solicitat. Mai exact, acesta i-a fost eliberat pe 30 iulie, adică exact peste 2 luni de când a început procesul.

„Nu dai mită, nu treci”

La Direcţia economică a ÎS „Cadastru” ni s-a spus că procedura de separare a terenului, la OCTC1, se face în răstimp de maxim 20 de zile lucrătoare, enumerarea începând a doua zi de la depunerea cererii de intenţie. Am încercat să-l contactăm pe Octavian Leahu, inginerul cadastral care s-a ocupat de proiect, pentru a afla de ce elaborarea acestuia a durat atât de mult timp. La Direcţia cadastru din cadrul OCTC1 ni s-a spus că, din 29 septembrie, acesta nu mai activează în cadrul instituţiei, fiind disponibilizat din iniţiativă proprie. Pentru a vorbi, totuşi, cu cineva pe marginea acestui caz, ne-a fost recomandat Ruslan Dâră, şeful direcţiei, care este, însă, în concediu de boală.

Am solicitat atunci opinia lui Grigore Mâra, şeful OCTC1. Acesta ne-a declarat că, de obicei, prelucrarea cererii de separare a terenului se face în maxim 30 de zile, uneori acest termen fiind prelungit şi până la 40 de zile. Mâra ne-a mai explicat că, elaborarea unui proiect timp de 2 luni ar fi fost condiţionată de anumite motive. Potrivit acestuia, cel mai des, tergiversările au loc din cauza că solicitantul nu prezintă la timp documentele necesare. Mâra precizează că sunt şi cazuri în care inginerul cadastral, pur şi simplu, nu reuşeşte fizic. Şeful OCTC1 mai spune că, uneori, parvin plângeri şi pretenţii de la solicitanţi, dar tot el menţionează şi faptul că, de foarte multe ori, aceştia nu cunosc anumite cerinţe tehnice şi juridice la elaborarea unui proiect, fapt ce duce la o comunicare ineficientă, care provoacă diverse contradicţii.

După cum ne-a mai comunicat Grigore Mâra, la moment, OCTC1 nu are inginer cadastral responsabil de suburbii, pentru că cel care a fost (Octavian Leahu – n.r.) s-a eliberat din funcţie. Şeful OCTC1 a mai subliniat că demisia acestuia nu a fost tocmai din propria iniţiativă. Potrivit lui Mâra, mai mulţi cetăţeni şi-au exprimat pretenţii cu privire la termenul şi calitatea proiectelor elaborate de inginer. „Era deja pregătit ordinul de mustrare, dar ca să nu fie disponibilizat în temeiul Codului Muncii, acesta s-a eliberat singur din funcţie”, a conchis şeful OCTC1.

„Eu am mai umblat cu aşa ceva”, explică Valentin Barcari acţiunile sale şi menţionează că legitimarea „separării terenurilor, a construcţiei de case, se face doar prin intermediul mitei. Dacă nu dai bani, nu treci”.

Epopeea scrisorilor

După ce şi-a ridicat proiectul de separare a terenului, Valentin Barcari, conform indicaţiilor primite la OCTC1, s-a adresat la Primăria Codru pentru ca acesta să fie avizat. Procedura care, la prima vedere, i s-a părut simplă, s-a dovedit a fi mult mai complicată. Valentin Barcari susţine că mai multe săptămâni la rând a fost nevoit să păşească pragul primăriei pentru a i se aviza proiectul de separare a terenului. Bărbatul spune că, de fiecare dată când venea, auzea diverse motive de refuz. Ba că terenul nu este înregistrat în calculator, ba că trebuieşte certificat de urbanism, ba că nu se poate din cauza drumului etc.

„Atunci i-am spus primarului să-mi dea un răspuns argumentat în scris, pentru că verbal, de fiecare mi se spunea lucruri diferite”, povesteşte Barcari. Dar răspunsul din 25 august 2008, semnat de Vitalie Mazur, edilul oraşului, l-a pus în încurcătură pe solicitant. Şi asta pentru că „în urma examinării actelor referitor la formarea bunului imobil […], a proiectului separării bunului imobil în 2 bunuri imobile […] vă comunicăm că administraţia publică locală atribuie terenuri de la 0,4 – la 0,7  ha”.

„Eu mă adresez cu una, el îmi spune alta”, zice chişinăuianul, nedumirit şi relatează că, după aceasta, „m-am adresat în scris încă o dată, în care am specificat detailat că doresc să-mi fie avizat proiectul de separarea a lotului de teren”.

Nici următorul răspuns, primit deja pe 18 septembrie curent, nu l-a mulţumit pe Valentin Barcari, pentru că iar a primit „o gogomănie”, după cum a spus el. În acesta bărbatului i se cere prezentarea „studiului geologic al solului pentru aprobarea proiectului” respectiv.

Combaterea problemelor ulterioare

După cum ni s-a explicat la Direcţia evaluare din cadrul Î.S. „Cadastru”, avizarea proiectelor de către administraţia publică locală constă, în ultimă instanţă, în faptul că „primăria doar controlează legalitatea executării lucrărilor de către oficiul cadastral, aprobă, după care înregistrează terenul în registrul bunurilor imobile”. Iaroslav Homin, şeful Secţei de geologie din cadrul Institutul de Geodezie, Prospecţiuni Tehnice şi Cadastru „Ingeocad”, ne-a explicat că studiul geologic al solului se cere, în principiu, la proiectarea unei construcţii.

Şi Livia Ciobanu, specialist pentru reglementarea regimului proprietăţi funciare din cadrul Primăriei Codru, ne-a spus că, de fapt, de un studiu geologic e nevoie atunci când soliciţi certificatul de urbanism. Chiar dacă Valentin Barcari nu are nimic construit pe lotul său şi nici nu intenţionează, cel puţin la moment, să construiască ceva, Livia Ciobanu spune că acesta o să înstrăineze o parte din teren şi, mai devreme sau mai târziu, oricum va dori să ridice o casă. Specialistul de la primărie ne-a explicat că zona în cauză este una activă, deoarece se află pe pantă şi sunt posibile alunecări de teren, din care cauză a şi fost solicitat studiul geologic al solului, pentru a preveni nişte eventuale probleme. Ciobanu ne-a mai spus că solicitarea a fost motivată şi de faptul că terenul de 6 ari, destinat pentru construcţie, este separat în două părţi, câte 3 ari fiecare, pe care, eventual, se va dori ridicarea a 2 case deja.